Romanulu, iulie 1891 (Anul 35)
1891-07-24
ty VIC ANUL AL XXXV-LE Voiesce și vei putea. ANUNCIUEI Linia de 30 litere, petit pagina IV.....................40 bailetto „ „ „ „ III...... 2 Iei — „ suaerțiuni și reclame pagina III și IV linia . 2 „ — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului, IN PARIS, la Havas- Laffire et Cune, 8. Place de la Bouri« LA VIENA, la d-nil Haacenstein et Vogler, Otto MaassX IN ELVEȚIA, la „ „ Din pente cele alte direct la administrațiunea «fiarului — Scrisorile nefrancate se refrig — ES E M P L*A R U L IS B A N I Fundator: C. A. ROSETTI REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA STRADA BEEZOIANU, No. 12 y BUCURESTI, 23 CUPTOR Domnul general Florescu, când a venit să anunțe In corpurile legiuitore formarea cabinetului de sub președenția d-sale, a spus ca s’a aliat cu elementul liberal, fiind-că era s’a schimbat mult și câ ideile liberale au prins rădăcini adânci. Prin urmare trebuia să se conforme spiritului țerel. piațele oficiase au susținut de atunci necontenit tot cam aceleași idei, au arătat tot cam aceleași disposițiuni. In realitate case lucrurile s’au petrecut cu totul altfel. Câte legi s’au propus până acum de actualul guvern și s’au votat de actualele corpuri legiuitóre, au fost mai mult îngreuitare și reutoduse pentru popor. Numai în credite a fost liberal guvernul d-lui general Florescu, căci, pe lângă 45 milione pentru fortificațiuni, a mai obținut, chiar în ajunul Inchiderea sesiunea extraordinară, cu tufela fulgerului, încă o sumă de 33 milione. Care va strică 78 milione în câteva luni s’a dat unui guvern care se compune în partea principală de omenii aceia cari adusese (era pe marginea prăpastiei financiare de la 1871 pănă la 1876, încât ajunsese ca se nu mai plutesca lefurile funcționarilor pe câte trei-patru luni, se se scoateze mandatele statului cu 30, 40 și chiar 50 suta și să ajungă efectele statului de rîs ! Afara de atestă liberalizate, guvernul actual nu numai ca nu s’a gîndit a Introduce vr’uă îmbunătățire, a crea vr’uă lege folositóre poporului sărac, dar încă a refuzat a se ocupa de proiecte cari au venit din inițiativa deputaților sau senatorilor liberali. Astfel a fost cu legea îmbunătățirei sortei preoților de mir. De câțiva ani proiecte peste proiecte s’au plimbat de la Cameră la Senat și de la Senat la Cameră, dar n’a putut se se producă să lege satisface tare. Tóte proiectele au rămas tara efect. Un asemenea rea intențiune a disperat pe preoți și i-a făcut să alerge din nou cu petițiuni nu numai la deputați și senatori, dar chiar la Înaltul cler. Acesta s’a înduioșat și un episcop din sinul sau a format un proiect pe care l’a depus in Senat, cerând urgența. Maturul corp a votat urgența și l’a pus in desbaterea secțiunilor. Aci s’a incercat multe dificultăți. Senatorii guvernamentali, inspirați de miniștrii, unii cereau amânarea până după votarea bugetului, alții până la tomnă ca se se mai studieze proectul, adică a se trimite orași la calendele grece. Cu tote acestea, după oă stăruință disperată a înalților prelați, proectul a trecut prin secțiuni, s’a numit raportor, s’a depus pe biurou și s’a hotărât jiua desbaterei. Dar tocmai când toți credem că sorta nenorociților preoți e in momentul de a se îmbunătăți, guvernul a scamotat ordinea jilei și a venit cu credite de milione și cu pensiuni de mii de franci pentru familiile prietenilor lor. Clerul clor a rămas și astă dată în starea miserabilă în care se află de mult, speranțele sale s’au nimicit și ele silit se Îndureanca multă vreme suferințele și lipsurile. El daci nu s’a convins pene acum, trebue cu acesta ocasiune să se fi asigurat că partidul conservator, îmbătrânit în ideile ruginite, nu se póte împăca cu libertatea, nu se póte dăda cu ideia că poporul trebue să se instruiască, că sorta lui trebue sé se îmbunătățască, căci ori ce schimbare spre bine, în situațiunea mulțimei, este peirea lui. Nu’și dă nimenea singur în cap, de cât dacá este nebun, și partitul conservstor pate să fie rea, pate să fie reacționar, dar numai lipsit de înțelepciune în cea ce priveșce interesul său, nu este. Prin urmare poporul, preoții cari sunt conductorii lui spirituali, nu trebue să conteze de acum înainte decât pe el, nu trebue să mai asculte nici cuvinte frumose nici promisiuni ademenitare, ci se caute a’și face singur treburile, a nu se mai lăsa să fie dus de dindărăt ca vitele la măcelărie. Când poporul se va hotărî să scape de miseria în care se află, nu e greu. Voință numai să fie. Telegrame Mecca, 22 lule S’a constatat prinft Dumineca aci și în împrejurimi 360 de morți de holera. Guvernul va stabili un lagar militar la Estor spre a aplica cu asprime carantina. Buenos-Ayres, 22 lule Resvratirea militară care fusese înăbușită cu desăvârșire a isbucnit din nou printre trupele din Corientes; 4 omeni au fost uciși; vinovații cei mai de frunte au fost arestate. Belgrad, 22 Iulie Regele a plecat la 8 și 15 m. pe bordul unui vapor special. Dupe un slujba divina, regele s’a aratat la imbarcader, unde creau de fata representantii Austro-Ungariei, Romaniei, agentul Bulgariei. Populația a aclamat pe Suveran cu entusiasm în mijlocul salvelor de tunuri și a sunetelor clopotelor. După ultimele disposițiuni, întrevederea regelui Alexandru cu împăratul Wilhelm s-a proiectat pentru jumătatea lui August. Budapesta, 22 iule. Camera deputaților. Răspuntând la un interpelare, președintele consiliului a cu iarba fara fum pate sa se întrebuințeze pentru tunurile cari nu vor avea de suferit decât ua modificare neînsemnata și care nu va aduce nici un cheltuiala. Acesta iarba sa póte păstra tot așa de bine ca și cea veche. D. Ugron a interpelat apoi guvernul asupra triplei alianțe. Președintele consiliului a răspuns ca îndeobște este cunoscut ca Itala a aderat la alianța defensiva încheiata la 1879 între Germania și Austro-Ungaria și ca a consimțit la prelungirea acestei triple alianțe pentru un perioda de mai muți ani; menținerea alianței nu pate de către liniștisca pe tota lumea. Puterile interesate nu au de gând se codifice tractatul de alianța. Camera a luat act cu un mare majoritate de acesta declarație. Cercurile oficiale califica de născocire reü-voltare știrea parelor în privința unei incursiuni muntenegrene in Herțegovina; in ordine perfecta domnește la granița. Mostar, 22 iuliu. Granița Hertegovinei este cu desaverșire liniscita; cu tote acestea este adevarat că la 5 iulie ua banda de muntenegreni a năvălit in Preszkeme (districtul Bilek), dar, dând de la patrula de jandarmi, s’a retras dincolo de granița; ea a avut un om grav rănit. Londra, 22 iuni. Principele de Neapole a sosit la orele cinci și jumătate sera prin gara Charing- Cross, unde a fost primit de principele de Guiles. Paris, 22 iuliu Consiliul municipal din Paris a aprobat, ca dovada de simpatie pentru Rusia, proiectul de locuțiune de la 1 ianuarie până la 31 Decembrie 1892, a palatului mașinelor și a unei galerii de 50 metri pentru uă exposițiune rusesca. Administrațiunea cu titlu de locațiune, francesa va percepe, 10 la suta numai din intrări. Lisabona, 22 iuliu. In urma perderilor asupra schimbului, administrațiunea poștelor portugese a sus ItkM ti motto le seva, pendat expedițiunea mandatelor poștale pentru străinatate. Vichy, 22 Iulie. Starea lui Dom Pedro s’a îmbunatâit puțin; nu s’a făcut nici un operațiune. Constantinopol, 22 Iulie. In urma unui ultragiu făcut unei tinere fete din Karatoprak (Muntenegru) de către 4 albanezi musulmani al tribului Malissorilor, guvernul muntenegren a declarat Forței ca deca culpabilii nu vor fi arestat și pedepsiți el va interjile Malisorilor de a veni la Karatoprak, unde aceștia au proprietăți și mai cu sema pășune. Porta a ordonat inchnta guvernatorului din Scutari de a căuta ș de a judeca pe culpabilii spre a evita punerea in execuție a amenințării Muntenegrului, care ar putea se aiba consecințe forte grave. Jbumbu,, 22 iulie. Lordul primar a primit în amintirea visitei împăratului Wilhelm la Cite, titlul de baronet. Agenția Română Haas. Mana Rusiek spiarul din Belgrad Velika Serbija ne spune că tinerimea universitară sârba își propune de a face un visită studenților din Muntenegru, ca toți studenții celor două națiuni împreună vor porni apoi spre Athena, trecând pri Corfu, unde si va aștepta studenții greci. Până aci nu este nimic nou, nimic care se baza la ochi. Cum studenții sârbi s’au întrunit cu studenții români la Severin, pot se se intalnesca cu cei montenegreni la Cetinge și cu cei greci la Corfu mai întâi, pe urmă la Athena. Fraternisarea tinerimei din statele balcanice este chiar necesară, impusă de evenimente, căci statele mici nu pot trai daca nu vor fi strâns unite intre ele. Tinerimea, care este viitorul acestor state și care trebue sé le conducă pe viitor, e bine ca se se cunoscá, se’și comunice ideile și sentimentele. Dar manifestarea care se urmeza în tinerimea statelor balcanice pare că nu e condusa de acest sentiment, cel puțin așa ne spune organul sârbesc pe care l’am citat mai sus , căci, imediat după scirea despre mergerea studenților șerbi in Muntenegru și Grecia, mai cuprinde aceste rânduri : «In sfîrșit, tinerimea școlară din firile balcanice va organisa un pere Jmagiu la Moscova, oraș sânt, ca se manifeste astfel simpatia sea fața cu marele imperiu slav și Încrederea mea în atot-puternica protecțiune a țarului.» Noi am umis cu altă ocasiune că acesta manifestare spontanee a studenților șerbi nu ni se pare tocmai lipsită de orecari resorturi pe care le trage sămână ne vei juta, mai cu semn sub actualul guvern care este opera Rusiei. Nu ne-am îndouit nici să dem de sentimentele tinerimei sârbesc, avem încredere ca ea e sinceră, că ea nu se gândesc e câtuși de puțin decât la sentimentul curat patriotic care o animeza. Dar ei sunt tineri și noi suntem bătrâni. Ei n’au avut vreme se ve^á, mei chiar se afle cât de abili sunt agenții panslavismului. Noi înse cari am asistat la atâtea evenimente, cari am avut destulă vreme se ne ocupăm de cea ce sa petrecut de două secole, stim că rușii nici uă dată nu se pun el înainte ci împing pe alții in tote evenimentele. A fost destul ca ci. Persiani să comunice ideia manifestării tinerimei sârbe unui prietin, acesta se o spue ca din partea altuia, acesta să fie părinte de familie și sé o comunice fiului séu, or fiul plin de entusiasm sé se mândresca cu ea și sé o propue camarazilor săl ca uă trufanda. Negreșit totă lumea va crede că ideia manifestării a fost spontanee, când în realitate ea a venit de la un agent rus. Cel puțin așa ne dă se înțelegem Velika Serbija, când ne vorbesce de «pelerinagiu la orașul sânt,» de «manifestare simpatică pentru marele imperiu slav,» și de «încredere în atotputernica protecțiune a țarului.» Noi pe acesta cale nu vom urma pe sârbi, pe muntenegreni și pe greci. Tinerimea română nu are trebuință nici de pelerinagiu în orașul sânt care pentru ea nu are nici uă atracțiune, nici de simpatii pentru marele imperiu slav de care nu este legat prin nimic, nici de încredere in protecțiunea țarului, fiind-că ea suă cum ne-a protegiat până acum. Deci este vorba de oă întrunire a tinerimei din statele balcanice pentru a strânge mai mult legăturilor de prietinie și a ne uni in facia oricărui pericol și ori de unde ar veni, pe noi ne vor găsi gata tinerii slavi. In data ce se ameste politica streină la mijloc, locul nostru este în altă parte. D. Tricupis, la banchetul din Belgrad chiar în faca studenților cari pornesc acum la Athena,jficea • «Décá noi ne resemăm pe streini pentru a lua ln mâni interesele nostre, vom aștepta la deșert». Ne mirăm cum vecinii noștrii n’au tras un învățământ din aceste cuvinte și nu au căutat a se feri de manifestări în contradicțiune cu cuvintele aceluia pe care l’au sărbătorit la Belgrad ! PRESA STRAINA 5" Căsătoria prințului Ferdinand ! Presa germană și cea austriacă continuă a vorbi despre căsătoria principelui Ferdinand cu d-ra Vacarescu. Unele ziare ca Bombe, conțin ilustrații forte reușite. Tot in Bombe se află și niște versuri, prin cari se îndemna principele de a nu părăsi planul căsătoriei sale cu uă româncă. Poesia e scrisă deuă femee și se termină astfel: «In caz dace va fi nevoe să renunți la coronă, renunță, căci și că femee te pote încorona. Un alt Ziar vienes Die Floh (Buricele) ia în zeflemea amorul prințului Ferdinand. E un fel de plângere a d-ștrei Văcărescu în contra j d-lui Iacob Lahovary și a generalu I lui Florescu. Kikeriki face glume nesărate asupra acestei afaceri. Norddeutsche allgemeine Zeitung, fostul organ al principelui de Bismarck se pronunță în contra unei astfel de căsătorii morganatice, — după cum îl place a o numi. Belsen-Courrier, conține un al douilea articol în privința căsătoriei principelui Ferdinand. Organul financiar e în contra acelor cari vor să impudice căsătoria principelui cu uă româncă. Kölnische Zeitung se pronunță in contra căsătoriei cu d-ndra Văcărescu. Articolul pare a fi scris de un român. Alte organe germane pledeza pentru facerea căsătoriei. Presa francesa esploatezà căsătoria pe un ton glumeț. Unele ziare merg cu invențiunele atat de departe, cu vezi că ele nu se rezuma pe nici un grăunte de adevăr. Gil Blas pornografiéza pe sema societăței române, le Tempse rece ca întotdeauna, L'intransigeant caută să se ïntreca ïn neadevĕruri cu XIX Siècle. Le Matin publică și el nisce detalii fantasmagorice, ținând tonul Ziarului Republique franșaise. * Presa italiană e mai demnă. Aprópe tóte fetele se pronunță pentru u căsătorie cu un fiică a țârei românesci. * Presa rusesca ïnregistreza pur și simplu faptul, fără a face vr’un comentar, afară numai de Wiedomosti Moscowski, care e în contra acestei căsătorii. VINERI, 24 IULIU (12 IULIU st. V.) 1891 4* iluminéza te si vei fi. ABONAMENTE In Capitală și districte, un an 48 lei j sese luni 24 lei, trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru Preoți și învățătorii din sate abonamentul este redus la 30 lei de an. Pentru tote țările Unind postale, trimestrul 15 lei A se adresa: IN ROMANIA, la administrațianea gravuhri și oficiele poșta!« LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse IN GERMANIA, AUSTRIA, ITALIA, și BELGIA, la binitorii« postai«. .;j? — Articolele nepablicate se ard. — ' Presa democrată-socialistă din lume privește acesta căsătorie ca posibilă, deorece se baseza pe sentimente. Spicuitor. Scandal la Primărie Un mare scandal s’a petrecut erl la Primăria Capitalei. Pe la orele 4 mai mulți foști agenți electorali, cari de timp mai îndelungat au solicitat funcțiuni, au dat năvală în sala de ședință și au apostrofat în chip violent pe d. Rîmnicenu, locoțiitorul pomarului, și pe d. Hagi Stoica, ajutor de primar. Iulie agresori sunt și cassiacne Mihăescu, Toma Lerescu etc. Scandalul nu s’a terminat decât după ce agresorii au fost dați afară, intervenind parchetul, cu forța de către agenții poliției, împrumutul Român In Monitorul de Ast, publicânduse operațiunile bursei din Berlin cu privire la valorile române in cursul timpului de la 10 (22) până la 15 (27) Iunie 1891, se adaugă următarea observațiune : «împrumutul de 42,000,000 lei, rentă amortisabilă de 4 la sută, a a cărui subscripțiune a avut loc la 23 și 24 Iunie a. c. a avut numai un succes slab pe piața Berlinului, față cu mersul subscripțiunilor la celelalte împrumuturi române.» Când presa nostra a înregistrat acesta știre la timp, organul d-lui Vernescu s’a grăbit s’o desmință . Monitorul oficial vine însă acum s’o confirme. Căsătoria prințului Ferdinand Sgomotele cele mai diverse circulă în privința căsătoriei principelui Ferdinand. Unii zic că e vorba de un proect de căsătorie mire A. S. principele Ferdinand moștenitorul tronului și uă fică a ducelui de Edimburg. Până acum nu e încă nimic hotărit în acesta privință. In cursul verii insă principele Ferdinand, spune Timpul, se va întâlni cu prințesa în cestiune și pute la tomna se va hotărî ceva în acesta privință. Principele Leopold de Hohenzolern ar fi forte dispus ca acesta alianță să se facă. Fica ducelui de Edinburg este ortodoxă și va dispune deuă mare avere. IstO l V IAȘI Comitetul pentru ridicarea statuei lui M. Kogalnicenu s’a constituit. In fruntea comitetului ales se află I. P. S. S. Iosif, Mitropolitul Moldovei și al Sucevei, ca președinte, iar d-nil C. Langa, primarul Iașului, N. Culianu, rectorele Universităței, și Andrei Vizanti, deputatul și președinte al societăței pentru învățătura poporului român, ca vice-președințe. Comitetul se compune din 20 persone, aparținând tuturor grupărilor poltice. * S’a mai discutat în trecut și asupra locului unde trebue să se înalțe statua lui Kogălnicenu. Se crede ca statua va fi înălțată acolo unde s’a cimentat actul mare al Unirei. Dărămându-se ruina atât de uritâ, din fața otelului Traian, rămâne un mare loc, în mijlocul căruia s’ar înălța statua lui Kogalnicenu. Informații lui Se zice, chiar Timpul afirmă, că d. colonel Rosnovanu nu va mai primi la tomna să fie ales președinte al Camerei. —x— Numirea d-lui I. Lahovari ca ministru plenipotențiar la Paris, se confirmă. —x— Mai mulți elevi de la școla de bele-arte din București se vor duce la Constanța pentru a face studii de marină și peisage. Ministerul cultelor le-a acordat bilete gratis. __—x— Independența scrie că alegerea d-lul Al Marghiloman ca deputat al Ialomiței este sigură. In același timp Ziarul frances semiofîcios ureza succes d-lui Marghiloman. —x— D. dr. Chiriac, actual medic secundar la spitalul Colțea, a fost înaintat ca medic primar. Anunțăm de asemeni că d. Buicliu plecând în străinătate, a încredințat bolnavii săi distinsului doctor Ștefan Olchovsky, medicul Societăței Presei. —"— Aflăm, scrie Timpul, dintr’o sorginte autorizată că d. Hitrovo, fostul ministru al Rusiei în București, a fost numit ministru plenipotențiar al Rusiei la Teheran. Acestei numiri se datorește și transferarea lui sir Lascelles in capitala Persiei. —x— Uă telegramă din Belgrad, anunță că regele Alexandru al Serbiei a plecat era la ora 8 din acel oraș. Azi la ameza va trece prin portul Galați. M. S. Regele nu se va opri în nici unul din porturile nóstre. —x—In ziua de 6 (18) Iulie a. c. a avut loc la Sofia uă licitațiune publică pentru furnisarea a 8 milione franci în monede de argint bulgare. Furnitura s’a adjudecat asupra Băncei Ungare de industrie și comerciu, societate anonimă din Budapesta. Fabricarea monedelor se va face la monetaria regală ungară din Körmöczbánya. —x— E probabil că d. Stâlescu va opta pentru mandatul de senator al Rimnicului Sărat. —x— Suntem informați, scrie Constituționalul, că d. Stefan Meitani refusă de a primi postul de supleant la tribunalul Rimnicu-Sarat, deorece numirea i s’a făcut fără a fi consultat. —x— Se scrie din Focșani : Domnele profesor Toma și colonel Cosinski au fost mușcate de câini turbați. Victimele au fost aduse în institutul bactereologic din Bucureșci. —x— Adevĕrul ïnregistreza scriea despre înlocuirea d-lui N. Blaremberg cu u altă persona la Eforie. —x— D-nil locot.-coloneii de artilerie Crătunescu, Magheru și Fălcoianu au fost înaintați la gradul de coloneii. —x— In urma inspecțiunei ce a făcut la spitalul de copii și Filantropia d. Lascar Catargiu a cerut d-lui Ghica, unul din d-nil efori, depărtarea intendenților din spitalele de copil și Filantropia. De asemenea d. d-l Polizu a fost însărcinat, scrie Timpul, de d. ministru de interne a face un anchetă în contra sub-intendentului de la spitalul de copii Rizescu pentru că ar fi bătut un bolnav. S’a telegrafiat imediat d-lui Blaramberg inspecția făcută la spitalele Eforiei de către d. ministru de interne și observațiile pe care le-a făcut. — x—