Romanulu, ianuarie 1892 (Anul 36)
1892-01-24
ANUL AL XXXVI-LEA Voiesce și vei putea. ANUNCIURI Linia de 80 litere, petit pagina IV în« bei Dett0 » H nini. . . . , , II , Inserting și reclame pagina m și IV linia . , A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea Jianului. IN PARIS, la Havas- Laffire et C-nne, 8, Place de la Bonn, LA VIENA, la d-nif Haacenstein et Vogier, Otto IN ELVEȚIA, la „ Diferite cele alte direct la administrațiunea (Jiarului — Scrisorile nefrancate se refasă — ESEMPLARUL 3 BANI IN CAPITALA ȘI 1Q BANI IN JUDEȚE DUMINICA 24 IANUARIU (12 IANURIU st. v.) 1892. Lumineza te și vei fi. ABONAMENTE Capitale și district», un an 48 lei; sese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă sunft 4 lei Pentru Preoți și invițătorii din sate abonamentul este redus la 80 lei de an. Pentru tóte«rile Untat! poétálc, trimestrul IS 1*SA se adresa: Și ROMANIA, la administrațiunea fiarula! și oficiele postal* U H*TM- at 0-ale, 8, Place d* la Bourne j» GERMANIA, AUSTRIA, ITALIA, și BELGIA, la bi*. Fundator : C. A. ROSETTI REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA STRADA BREZOIANU, No. 12 Ediția de eém reurile postal*. ArtiMlel« aefvblieate i« ard. — Spre a da uă mai mare întindere propagărei ideilor nóstre, direcțiunea „Românului“ își a impus sacrificiul d’a pune]iarul în vânzare, în tot timpul campanii electorale, cu prețul de 5 bani în capitala IO „ în județe, Ediția I apare de aci înainte a 6 ore dimineța și ediția 11-a, la 5 ore sera. BULETIN București, 11/23 Călindar Motivul pentru care a fost disolvat consiliul comunal din Focșani, este după cum se spune în referatul d-lui ministru de interne, că: «Actualul consiliu comunal al o«rașului Focșani din județul Putna «se găsește redus, prin demisionarea «a șase din membrii săi, la mai puțin de două treimi, astfel că după «disposițiunea art. 22 din legea penetra alegerea consiliitor comunale, «urmeză a se convoca in adunarea extraordinară colegiul electoral spre «a proceda la împlinirea locurilor va«cânte»... Acum câteva zile, am invocat și noi aceiași disposițiune a art. 22 din lege, spre a susține ca trebuesce se se facă In bucuresci alegeri, spre împlinirea locurilor vacante din consiliul comunal. Ziațele conservative insă, ne-au întrebat în care lege am găsit acea disposițiune, și au susținut că consiliul póte funcționa chiar cu 12 consilieri din 31, deci cu mult mai puțin decât 2 treimi. Referatul publicat în Monitor, este desmințirea cea mai formată ce li se dă de însăși d. Catargiu, care recunosce că ilegală este alegerea primarului din Bucuresci și ca contra legel acel consiliu mai funcționéza. Că altă procedare a d-lui L. Catargiu este acea de a nesocoti cu totul voința alegătorilor, disolvând tote consiliile comunale, în care nu se aleg conservatorii. Acestă sorta a avut-o și consiliul comunal din Roman, care alesese, acum câteva zile, ca primar pe d. Delimar cu un sincer democrat, in contra d-lui G. Botez. D. Catargiu n’a șovăit, a disolvat consiliul și a numit în comisia interimară pe acel d. Botez, care rămăsese în minoritate. D. Catargiu este partizan al represintațiunei minorități, dar numai a minorități, cu escluderea desăvârșită a majorităței. D-sa merge și mai departe și tinde chiar la represintațiunea streinilor, astfel pentru moment a pus comisia interimară din Roman doi streini, împământeniți abea de el, pe d-na Riegler și Didier Meltz, carl II dau mai multe garanții că nu vor fi represintanții majorității alegătorilor români. Probabil că în curând se va numi și streinii neîmpământeniți, cari desigur vor represinta mai bine ideile bătrânului conservator. PROGRAMUL NOSTRU IV Monstruositățile ce există încă în moravurile și legile societății nostre, nu pot lasa nepăsători pe democrații români. Câteva din ele, venindu-ne azi in minte, suntem datori să le semnalăm, înainte de a expune reformele economice ce am dori se vedem făcăndu-se spre binele intregei populațiuni și în special al celei rurale. Astfel vedem ca in cele mai multe ramuri ale administrațiunei nóstre totul este centralisat in mânele guvernului central, astfel că cele mai mici îmbunătățiri de interes local depind, in multe cozuri de bunul plac al unui om. Nu înțeleg cum se pate retusa dreptul unui consilit comunal, sa faca paragale cum voeace, sa alinieze stradele, să -și echilibreze budgetul, după interesele sale, drept, ce ii se refușă aici, până ce nu are aprobarea ministrului. ■* Neputând acesta se între în spiritul Constituțiunei, cred că datoria democraților este să facă legi pentru ca autonomia comunei să devie un fapt, dar nu numai uă vorbă. Un fapt care ne surprinde încă, este acea contrazicere ce există între Constituțiunea nostra și hotărîrile Curței de casațiune, care recunoaște legalitatea a unor acte numai ale stărei civile, pe când Constituțiunea nostra prescrie și obligativitatea ceremoniei religiose pentru acele acte. Astăzi, când prin luarea Dobrogei avem cetățeni români, de religiune mahometană, astăzi când legalitatea actelor stărei civle este recunoscută de înalta Curte de casațiune, când libertatea consciinței este proclamata, trebue sa punem Constituțiunea nostra in armonie cu hotârrile justiției și cu trebuințele timpului, lăsând fiecăruia deplina libertate, în săvârșirea sau Desăvârșirea unor ceremonii in care dânsul nu ține crama! astfel, principiul libertății consciinței va putea sa fie pe deplin asigurat. De aceia cred, că trebuie să facem de urgența să lege, in acel sens, și se desființăm jurământul pentru tote funcțiunile elective, și pe cel religios pentru celelalte. Același mesura trebue s- o luam in tote cozurile in care s’ar putea aduce la lovitura libertății consciinței. Tot in acel rând de idei trebue pus și principiul, recunoscut de vechii liberali: «piaenca no era un stat uuer». Cum libertatea nu póte sa esiste, cand ea aiarua de guvern, trebue sa proclamam autonomia bisencel, acului anu jugul Statului care apasă asupra ei. Liedare sunt« trebuuiau a «o»gura acea independența, lasand ca afacerie biseriesei se se administreze de credincioșii, cari mai bine decat biaiul, decât un ministru, uneori ne-credicios, vor scie care sunt nevoile, și aspiratiunile lor. Administrațiunea deci a averilor bisericelor și a celorlalte fondui ce s ar aduna de la particulari seu de la comune, s’ar mcredința unui comitet ales de enoriași care nind cu totul independent, ar putea se creeze aziluri pentru preoții murmi, se uea celor banani pensiuni și sâ ia alte mesui pentru îmbunătățirea traiului lor. Decá ondurile n’ar fi suficiente, comuna ar fi liberă să vie în ajutorul acelei instituțiuni, care s ar transforma într’uă adevarată asistență, publică pentru toți enoriașii lipsiți de mijloce. Am avea deci pe lângă biserică, in fiecare comună, și aziluri pentru bătrâni și infirmi, precum și un biuroü al asistenței publice. Cred, câ adevărata misiune a preotului trebue astfel inelesa, chiar și de credincioșii cel mai înfocați. Un drept, care ne-a fost mult timp tăgăduit și care nu este garantat prin nici una din legile nóstre, este dreptul ce -i are fiecare cetățean sa resimte ia măsurile ilegale luate de autorități. Neputând fi nici ua siguranță fara acel drept, suntem de părere ca el sa figureze printre revendicările nóstre, specificând ca diferendele de acesta natura sé fie judecate de jurați. Neputând admite ca un parte a României se fie supt dominațiunea unui regim escepționa, vom cere ca Dobrogea se afla aceiași administrațiune, aceieași drepturi ca și realul României , voind ca funcționarul se și aiea posițiunea asigurată, neințelegând unitatea unei a doua Camere, asta Zl mai cu sema, când prin noua lege electorala, origina el este mai aceași ca a Autoarei deputaților ; credând ca nu este bine ca monastirele sa fie numai un asu pentru cei ce nu produc nimic societății, fiind de părere ca prin pedepsirea osaudiților societatea nu trebue să aibă in vedere rasumarea ci îndreptarea celor râiniți, fiind revoltați de neuroplarea ce se face Celor can au fost v»ot—« ale ereselei justiuei. si ne putând admite legea centralisatore comunala care e în ființa, vom cere se se ia grabnice măsuri de Îndreptare. In acel scop deci propunem a se încheia jena revendicărilor nostre politice pun urmatorea declarațiune: Suntem pentru descentralizarea administrativa, voim să se dea comunei cea mai desăvârșită autonomie, lăsând’o stăpână pe tote treburile ei. Vom căuta in același timp a da desleganie cele mai drepte cestiuneler espuse mai sus, pentru ca: a) . Tóte actele etani civile si fie valabile, chiar daca ceremonia religiosă nu s’ar fi săvârșit ia urmă. b) Biserica să fie emancipată de sub dependința statului și să se Înființeze administration, alese de enoriași, care să gereze averile bisericelor și care se devie in același timp, in adevărata asistența publica la tote comunele. c) . Jurământul sa se suprime pentru sarcinele ce se obțin de la corpuri elective, și cel religios pentru cele saite funcțiuni precum și inaintea instanțelor judecatoresci. d) . Dreptul de resistența la măsurile ilegale luate de autoritați și judecarea diferendelor de acesta natura, de câtre juriu. e) . Intrarea Dobrogiei sub regimul constituțional. 1). Garantarea posițiunei funcționarilor publici. Înaintarea In funcțiuni pe baza concursului. g) . Desființarea Senatului. h) Desființarea sectei monahice și transformarea monastirelor in asiluri pentru infirmi și la spital rurale. i) . Înlocuirea penitenciarelor prin case de corecțiune. ). Denonizarea osândiților, când nevinovăția lor se va constata, astfel ca s 6 li se acorde despagubii pentru daunele ce li s’a pricinuit. k). Facerea unei noui legi comunale, etc. etc. Vintilă C. A. Rosetti, intervia^luui Revenind asupra informației nóstre din ediția s-a cu prvire la multele cașuri de influența care s’au declarat in ultimele z‘ie la esternatele secundare de lete din capitală, adăugăm că și la mai multe Școli primare de ambe Scaun ca și la gimnastele de băeți influența sa Încuibat de a binele, ținânu astfel departe de scria un număr destul de mare de elevi 81lrow*»Atragând incă vă dată seriosa luare aminte a autorităților în drept asupra naturii epidemice a acestei boli și asupra proporției numerice crescânde pe care o tadin Zl lu Zis Liedem ca ar n nimerit și eficace de ancinde școlile cele mai tare amennțate de acesta periculosa epidemie, precum sunt externatele secundare de fete, pentru timp de cateva septemant. Vom reveni. —x— L’independance roumaine anunță că primăria ar fi redus taxa de un ieu pe Zi ce percepe de la birjari la 50 de bani ; în același timp ar fi desființat taxa de 25 de lei ce percepe de la sălile de bal și spectacole. Nu putem da deplin credement acestei informații a Ziarului guvernamental când scrim că nu este in ambuțiunea unui consiliu comunal de a pune, de a reduce sau de a desființa taxe, fără autoritarea specială a corpurilor legiuitore. Se vede cât de colo că țiarul conservator vrea să facă reclamă electorală cu această pretinsă reformă. —x— Cu plăcere anunțăm că erl s’a celebrat căsătoria civilă a d-lui Leon Nicolenu, confratele nostru de la Universul cu d-șora Martin. Telegrame Rio de Janeiro, 21 Ianuarie Mai mulți prisonieri revoltați au pus mana pe cetațuia Santa Cruz și două iorturi; ei cereau reintorcerea lui Rouseca la putere; in timpul dimineței trupele marinei i-a silit se capituleze; șeful revoltaților s-a sinucis. Roma, 21 Ianuarie. Piarele continua a vorbi de boala Papii și anunța ca corpul diplomatic ar fi fost informat de acesta. Vaticanul desimte boala și este sigur ca corpul diplomatic nu a primit nici un știre, cu tote astea știrea persista in cercurile politice și la Bursa. Papa a primit a fi pe cardinalul Rampolla și pe monseniorii MocCem și Persico cu care a expediat afacerile curente. Sfantul Părinte nu ese din casa din precauțiune. i.inf.rmia Românilor Sibiu, 21 Ianuarie Conferința românilor a datorit să mențină programa din 1881; toți romanii vor trebui se păstreze ua pasivitate absoluta; in memoria se va remite împăratului; comitetul central este însărcinat cu executarea acestor resoluțiuni. Sibiu, 22 Ianuarie. —Astra tarijin s’a ținut ședința plenara a Adunării naționale. D-ru Vasile Lucaci, raportorul comisiunei de 40, propune șase conduse, care se primbă in aclamațiunile unanime. Dupe ele programul rauiaue neschimbat; pasivitatea se menține; memoriul vag presentat nein,aripat monarhului. Comitetul insaruinat cu așternerea memoriului e compus din V. Mangra, Raliu, Ba*ote, Lucaci. La sfarșit se citesc in aplausele furtunóse ale adunatei telegrame nenumerate din Romania, Berlin, Paris, Praga, Auvars și altele. Animațiunea și însuflețirea sunt indescriptibile. 1 FOIȚA ROMÂNULUI 24 IANUARIE XEFOXT 3DS WXISTL E.A.Or 47 PUTEM IUBI ? Ea era îmbrăcată cu un rochie stralucitore de satin ca șofran, garnită de dantele negre și care semăna cu un mantilă de nopte. Un kimono, a cărei stofă dispărea sub broderiile stralucitere acoperea piciorele sale. In odae era răspândit aroma acelor pastile japoneze, cari parfumată fără a tulbura nervii, dar nu fără a vorbi simțurilor. Mâna mică, care atinse pe aceia a lui Mauriciu, apăsă fără voe degetele tânărului om, ca acele fructe, ce se detașază de la ramurile lor, fara voe, numai atingându-se. El se așeză într-un fotoliu mic, la distanță de medic judecând de la prima vedere că venirea lui e cu totul neașteptată, dar ghicind că ar avea în curând ocaziune de a alege între înțelepciune și nebunie. Așteptând, el privi lung pe Mathilda, care cu ochii In tavan părea, că îndura cu plăcere examinarea. — Nu credeți, Zise ea In sine, câ obiceiul casei este de a primi pe omeni, după cum ve primesc pe dv. adică fără cochetărie... ba chiar cu neglijență. — Oh damna 1 r spunse Cleguérec surizând, nu întreb ceva mai mult. Dacá aveți plăcerea de a me primi, bine-voiți a ve menține în acesta lipsa de cochetărie. Mânuitor gândindu-mâ numai la cea ce s’ar putea întâmpla déca... déca ați fi cocheta. El vorbea poze într’un mod mai serios decât se părea. Contesa nu avea aerul de frică. Ea continuă : — Positiv, acest bal m’a sdrobit de osteneală, și fiindca chiar acum am eșit din bal eun am avut curagiul de a indosi haina ma. Dar a ve lăsa la ușă, după ce v’ați anunțat, asta ar însemna că sunt capriciosă, cea ce nu sunt. — Nici cochetă, nici capriciosă. Cineva ar zice ca nu abusați de drepturile dv. Și dv. nu abuzați decât de un singur lucru. Și de care anume? întrebă ea, luând uă posiție impunatare. — De puterea frumuseței dv. Mauriciu nu spuse nimic mai mult, dar strălucirea ochilor săi, dovedea că spectatorul a fost demn de spectacol. In cea ce privește pe d-na Gravina, obosala de care se plângea, nu-l luase, trebue sa credem, puterea de a judeca pe Omeni. Ochii ei cei negrii, și ochii lui cei bruni, deopotrivă deprinși de a nimeri ținta lor se încrucișară ca niște cuțite stralucitore. Fara vce póte, cei doi adversari erau angajați în astfel de mod încât era dificil de a întrerupe acesta situație intr un mod corect. Ofensiva bruscă are șanse de reușită, în asemenea cazuri, dar ori cârvunciu a uitat scrima galantă in fundul inimei sale, ori că aparținea la scara acelor rafinați, cari nu voesc a învinge prin surpasa, ei rennase liniștit, tăcut și imobil, lăsând-o se vada numai pri tremuratul buzelor sale, că se pregătea la vorbă. Matilda, cea dintâi, începu astfel: — Trebue se sfârșesc recunoscându-mi la greșală, zise ea. Îmi place lingușirea unor persane. Luda vóstra are meritul de a fi neașteptată, căci d’abia m’al privit aséra. —Simona de Montdauphin v’a absorbit. Le vé spun că v am reservat un loc la masa mea și de l’ați refuzat ! —Ce ai de respins d-le? — Domnä, replică abilul Cléguérec, de abia pricep ceea ce 'mi vorbiți și nu înțeleg, ceea ce ’mi spuneți. — Aici sunteți surd? întrebă ea fără a arăta că e ofensată de neatențiunea lui. — Nu, dar eu nu ve ascult, decât cu ochii mei și de le spuneți niște lucruri, pe cari nu le-am auzit de patru ani. Aveți milă de mine. Eu nu mai sunt unul din parisianii de tociți prin bețiea vinului, care face pe om nebun. — In acest moment eu mi simt capul tot așa de slab ca și acela al sărmanilor indieni, cărora uă picătură de licere le nimicește rațiunea, și cari sunt în stare a ve ucide, fără a ști atunci, ceea ce fac. In timp ce Mauriciu vorbi astfel, contesa î și scose brațele sale și-și rezemă obrajii sér pe cele doua mâni, ce le-a încrucișat. Apropiat astfel de junele om așa încât era in stare de a distinge caracterele săpate pe unul din inelele lui, ea II respunde : — Se va înveț, că cineva trebue să nu se încreadă nici uă dată în curiositatea unei femei și de a mea în particular? Iață ca-mi faci poftă sé merg sé me preumblu cu un flacon de fum în buzunar. (Va urasa)