Romanulu, aprilie 1892 (Anul 36)

1892-04-08

ANUL AL B6-LEA Voes ce și vei putea. Inserțiuni și reclame linia.....................2 „ A *e adresa: In România la adm. Românulu­i FRANCIA, la d-nii Lorette, rue Caumartin 61 —Havas 8 place de la Bourse-Jones, 31 bis rue Paub. Montmartre - Adam, Bd Raspail 105 bis IN GERMANIA la d. A. Steiner­­­ Hamburg , Berlin) și d. G. L. Daube (­Frankfurt.) ELVEȚIA la Haasenstein și Vogler. — Scrisorile nefrancate se­ refuză. — ANUNCIDRI Linia de 30 litere pagina IV.....................20 ba­ n n n n ti AII.................1 leü încercarea­­ făcută în timpul alege­rilor, prin reducerea prețul­­ țiarului, dând rezultatul cel mai satisfăcător, direcțiunea «Românului» a decis a menține prețurile următore . Un număr în tată țara 10 bani. Abonament 3 lei pe lună în Mo­­t­ănia. In străinătate 4 lei pe lună. Prețul anundurilor este asemenea redus pe jumătate. Pagina 1 V-a réndul 30 băni. » Zil­a » 1 lea. Sumte datorite din trecut se vor plăti în întregul lor, reducerea con­­siderându-se numai de la 1 Aprilie st. n. EXEMPLARUL 1Q BANI IN CAPITALA ȘI IN JUDEȚE Fundator: C. A. ROSETTI Director: VINTILA C.A. R( REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚII STRADA BREZOIANU, No. 10 10­I rere situațiunea nostra financiara și eco­nomică în­­ óta goluciunea ei. Este drept ca d. Porumbare, in ședința de eri Marți, a intrat In inima cestiunei, a ridicat velul situcțiunei financiare, dar și d-sea refiând graba ce are guvernul de a termina mai curând, a trecut mai cu repediciune de teamă sé nu fie împedecat cu totul. Anul acesta dar bugetele se vor discuta și vota cu iuțiala electricității Ikra ca țara se cunoscâ In zece amenunte de ei situațiu­­nea nostra financiara. Acesta e un sistem Vechiu al conser­­vatorilor. Ei tot aeuna au fugit de lumina fiind v­a nu búmat il orbesce pe ei, ofir arăta nea tote rănile lor. BULETIN Bucureștii, 25/6 Mărțișor­ uri s’au început desbaterile asupra bu­getului general al statului. Sunt înscriși mai mulți deputați din oposițiune și gu­vernamental­. Negreșit ca vor vorbi și dintre miniștri spre a răspunde la criticele adversarilor guvernului. In alte timpuri a­­ceste desbateri luau cel puțin trei patru fi­le. Pe urma votarea diferitelor bugete ținea de multe ori mai bine de un sépta­­manna. Cat va dura acum desbaterea generala și votarea bugetelor unul cate unul ? Este greu de precis. Toți deputații pa care il cunoscem ne asigura ca Sămbăta vor cere a se lua va­canțe. Destul au lucrat, trebue se se dir­a­me la casele lor spre a’si vedea și de in­teresele familiei. Tot timpul ce au Înainte este prin urmare de trei fiile. Apoi se pote discuta și vota opt bugete In acest timp ? După noi nici cu iuțiala fulgerului nu este cu putința, chiar daca s ar ține șe­dințe de nopte. Ce are se iaca ? De­sigur se se suprime desbaterea. Dar atunci se suprima și regi­mul constituțional, se nimicesce și controlul. Oposițiunea, care tot­deuna i se pune călușul la gura de a se pronunța asupra unor legi de la importanța ore care, după tote usuile are misiuncele se vorbesca cel puțin cu ocasiunea răspunsului la mesagiul coronei și la desbaterea bugetelor, când se atinge de punga țerei. Cei de la putere pot se cresca cheltuelile și se pue împo­­site noul. Oposițiunea e­stetere inse se se opue, se arate națiunei zeul care o ame­nința și se o deștepte. Ne permităndu-se se vorbesca, guver­nul pute se faca tot ce voesce tara sa, car­­e se scia pe bieții contribuabili cari iși varsa punga In labile statului. Cu tote acestea recunoscem că nu se putea face astt­fel. La întâia Ap­ilie buge­tele trebue se intre In lucrare. Alt­fel tote serviciunle ar suferi. Ca se merga cu bu­getul anului trecut este Crasl cu neputința când corpurile legiuitore sunt înființa. Cine Inse este de vină ca bugetele &U re­mas pana in cele din urma duete ale lunei lui Ma­tie ase votate? Negreai ca guvernul. El scia că se apropie termenul tatal și ca Sâmbătă Cam­ern­e trebue se ia vacanțe. Pentru ce nu s’a grăbi cu adu­cerea lor mai nainte Camerei? Pentru ce nu a lăsat tote cele in alte legi, cum este acea a organisam ministerului de interne­­acea prvitore la posti și delegrafe și a­­cea privitore la telefon , precum și alte catte­va cari se puteau lasau pentru dupe serbatoriie PaacPoi? Guvernul in se avea nevoe tocmai de a procede ast­fel, pentru ca se temea de con­trol,­­ era friga de oposițiune se nu a­circula un zvon pe cât e de bi­zar, pe atat pare neîntemeiat și deci il înregistram cu rezervele cuvenite de fiice ta R­egele Carol fiind dea­­gustat de atitudinea bărbaților noșrii politici,—cari­nind la guvern, il ta­­măiaza, iar in oposiție il atacă cu cea mai estrema Înverșunare, — s’a decis a abdica de la tronul Româ­niei In favórea prințului Ferdinand Pe de altă parte, Regina fiind bolnavă și desgustată de modul cum a fost atacată de chiar de unii mi­niștrii din actualul cabinet cu ocazia afacerei prințului Ferdinand cu d-ra Elena Văcărescu, pare a avea inten­țiunea de a nu se intorce in țara. Repetam Inc’odata că dam acesta scrie, destul de gravă in cas de s’ar adeveri, sub cea mai mare re­zervă, căutând in cel mai scurt timp a ne procura detaiii mai amănunțite In acesta privință. Deci vom reveni. Programul partidului liberal filele acestea am publicat cea­ ce am aflat despre bazele pe care are se se cladesca noul program al par­tidului liberal. Negreșit noul nu am afirmat că tote principiile enumerate de noi vor fi admise de Întreg com­i­tetul numit pentru acest scop, ci am arătat numai că mare parte din mem­brii partidului au ajuns la convin­gerea despre uâ modificare însem­nata în programul cel vechi, și des­pre Introducerea unor elemente noul in­el pentru a'I da mai multă pu­tere partidului in lupta contra reac­­tunei care a luat masca liberalismu­lui tocmai ca se paralieze pe li­berali. Liber e ori­cine se critice sau se laude opiniunile politice ale adversa­rului seu, se arete greșielele sau ac­țiunele cele bune ale cuiva. De acea e presa, se discute opiniunile fie­căruia, ca din acea ciocnire de ideii se scapere lumina. Dar confrații nos­trii vor se se dea secțiuni partidului liberal. Ei susțin că principiile emise, unele sunt liberale și democratice, ér al­tele autoritare. Așa, de exemplu, con­frații noștrii găsesc că retrangerea prerogativele coronei, desființarea le­gei tocmelelor agricole, colegiul c­ivic și suprimarea impositului personal sunt idei democratice; dar verifica­rea alegerilor de către Curtea de Casația și proectul d-lui Sturza asu­pra instrucțiunei publice sunt idei autoritare. «Pumind uă așa de împetecata programa, fiice Timpul, partidul li­beral isi va crea el singur, în calea spre putere, piedici pe care numai cu multa muncă se va putea dobori­­ și acesta pentru un mic folos pe •V&r VINERI, 8. APRILIE (27, MARTE) L­umineza­te și vei fi. A­n OM­­A­M­E­N­T E In capitală:: 1 lei pe lună; 12 lei 3 luni; 21 lei 8 ■­uni ; 43 lei pe an. ^n județe 4 lei pe lună; 2 lei 3 luni; 24 lei, 6 la 4o*del un an. Preoții și învățătorii saătescl 2 lei 5) pe lună, In­ străinătate 15 lei trimestru. Abonamentele se primesc direct la administrația farului 12, strada Brezoianu sau în tote bin­­rourile poștale din țară și străinătate. — Articolele nepublicate se ard. — Ediți­i de dimit­ é­i care îl póte avea și fără un aseme­nea jertfa.» După cum vedem, pe confrații noș­trii îi deie inima ca partidul liberal, adoptând programul despre care am vorbit, își creafia dificultăți de a veni la putere. Noi avem obiceiu de a nu face tot d­upa cea ce ne recomanda viâj­mașii noștrii. Negreșit ca așa trebue se urmeze tot omul cugetător. Dar se admitem ca confrații noștrii sunt sinceri și ne­voesc binele. Cari sunt viáe acele dificultăți spre a impedeca partidul liberal de a veni la putere, când n’ar adopta noul program? Națiunea nu pate se nu voiască nici restrângerea prerogativelor co­ronei, nici cele­lalte reforme­le care am vorbit, excepțiune făcând de proectul d-lui Sturza și de veri­ficarea titlurilor, pentru ca tote sunt in folosul ei. Prin restrângerea pre­rogativelor regale, ea iși rea suve­ranitatea ei pe care Carol de Ho­­henzolern a călcat-o în piciure cu ocasiunea menținerii actualului gu­vern la putere contra tuturor re­gulilor constituționale. Prin votul universal, tot cetățianul căpătă drep­turi egale. Prin desființarea legei tocmelelor agricole, țeranul scapă de esploatare. Prin suprimarea împosi­tului personal se face un dreptate pentru toți. Rămâne prin urmare numai voin­ța regelui care pute să se opue la venirea partidului liberal în capul guvernului, pentru că Majestatea sea nu admite negreșit a i se scădea puterile de care se bucură azil. Dar cine a spus confraților noștrii că el voesce să vie la putere pe a­cesta cale ? Partidul liberal, ori d câte ori a luat guvernul, l’a priimit din mâinele națiunei. Nici de astă dată prin urmare nu va căuta alte mijijlace. El fiind atunci aprobat de națiune, prin noul program, nu se pute preocupa de voința suveranului Partidul liberal va lupta alături cu poporul până când regele va fi silit să cedeze, căci nu el este puterea, ci numai delegațiunea puterei. Regii sunt trecători, dar poporele neperi­­tare. Exemplele din istoria ne dau uă suma de Invețământe in acesta pri­vință. Când vom ajunge ca să învingem disposițiunile despotice ale suvera­nului, atunci pate să fie mic folo­sul pentru partide, dar va fi un mare săștig pentru națiune, căci numai așa ea va putea intra în tote drep­turile ei. Programul dur, pe care noi l-am schițit, și care credem că este cre­­diul marei majorități a membrilor partidului liberal, pate să fie adop­tat, daca suntem hotăriți să com­batem autoritarismul ce domnesce astăfil, înțelegem ca el să nu placă con­fraților noștril, pentru ca el va a­­duce u­ mare schimbare In atitudi­nea țerei. Omul când vede Înaintea lui avantagie însemnate, nu se mai lasă nici a fi Înșelat, nici a fi inti­midat. Oâ nouă alegere pe un ase­menea program va face imposibil triumful conservatorilor. Liberalii vor veni in majori­ate și numai atunci se va face adevarata organisare du­rabila a statului rom­ân. Cu starea de lucruri actuală reformele cari se proed­eza sunt numai provisorii, ca sé nu fa­cem iluzoriu. Acesta este Întregul adevĕr, și con­frații noștril nu pot înșela pe ni­meni susținând alt­fel. Ei se tem de uă catastrofă cu noul program, noi vedem scăparea numai în el. Singura nostra dorință este ca toți membrii partidului liberal se înțe­leagă ast­fel lucrurile și totul atunci va fi scapat. ADUNAREA DEPUTATILOR (Uimirea ședinței de la 24 Marție) D. Mihă­­scu-Iorum­baru are curentul: Sarcina minoritatii in camera actuala, fiice­i sa, este grea, escepțional de grea, pentru ca escepționala este și situația ce’i s’a creat. Nu’i s’a lasat de către guvern de­cat termenul strict legal de trei fin­e pentru a studia proeUul de budget si ra­portul comisiunei budgetare, si­tote tem­e cu regim constituțional, discuția generala a budgetelor este ua o­cazie pentru a discuta întreaga politica interna si­­ stema a gu­vernu­lui. Acuma după pa­ru ani de stare la pu­tere a partidului conservator, putem vedea si oricepe bine care este resultatul obținut prin aplicarea teoriilor conservatoare In materie de i nnnee si econom­e. Când conservatorii făceau opoziție gu­vernului liberal, obicinuiau a’i imputa mai cu suma doue lucruri: ne reforma impositelor si neregulantatea în emisiunea rentei. Azi că conservatorii, de­și se afla de patru ani la putere, nici nu s’au încercat m­acar de a readsa acest program finan­ciar, pe care l’au avut când erau In opo­­siție. Arătorul recunoaste ca mare formă a im­positelor este indispensabil necesara Darea fonciara este din multe puncte de vedere foarte nedreapta, pentru ca ea e foarte impusa tuturor propietaților si mari și mici In mod egal, cu toate ca unele sunt libere de ori­ce sarcină si asupra altora apasa îndestul de mult multele ipoteci. Nedreaptă de aseminea mai este si le­gea patentelor. D-sa susține impositul pe netimul mo­biliar. Ați­ avut timp destul de cănd stați la putere de a treduce in fapt ideile d-v, dar aceasta n’ați facut’o, ci v’ați mărginit de a emite speranțe vage și de a face pro­misiuni. Nu numai că n’ați reformat impositele, dar nici In emisiunea rentelor nu v’ați o­ferit. Pe când sub guvernul liberal in timp de 12 ani nu s’a emis ca renta de căt 240 de milioane, sub guvernul conserva­tor în timp numai de 4 ani, s’a emis pentru 800 de milione. Unde este deci prosperitatea financiară pe care ați promis’o In atâtea ora zil ? aparenta democratică, dar In fond­u sa a Incarnația reacționarismului. D. Carp a a­­vut mare dreptate facandu 1 ast­fel. Discuția se închide apoi. Legea se Totósa apoi după ore­ear­ ob­­servațiuni ale d lui P. S Aurelian. In f Ol­ XXI JAț lui Xi A apărut Memoriul de fasele prin care a trecut societatea «Gutemberg» de la Înființarea ei, 1858 până la 1892. Acest memoriu s’a presentat adu­­narei generale din acest an. Broșura nu e lipsită de interes. Camera de comerciu din Ploești a in­tervenit oficial pe lănga cele­ilalte Camere de comercia din tara, ca cu tóte sft în­­tervie pe lănga guvernul nostru pentru a reveni asupra decisiunei luata de a nu participa la exposiția bulgara din Rusciuc. Numita camera fiice: «noi credem ca că „asemenea decisiune este In detrimentul „agriculturei și industriei nostre naționale, „care s’ar putea recomanda țeilor cir­­„com vecine, deschid­éndu-se mai multe de­­„bușeluri pentru consumațiunea lor.” (Urmarea șed. de la 24 Martie 1893) Veufi trea moșiilor statului în lotu­l D. Carp respunsiind d-lui Panu fiice ca acesta modificare ce se face legel e un bine ce se aduce țăranilor. Evaluările sunt fórte bine făcute. Vega deci senatul a adopta proectul presentat. Voci cer închiderea discuției. D P. S. Aurelian, vorbește in contra inchiderei, aratand ca modul de procedare al senatului e cum turcesc. Discutia remane deschisa. D­­r. M. isturdza fa­ce ca țeranul tre­bue se știe ca clasa dirigenta si face un bine daca-i da pământ. El n are drept se si-l ia. Sunt unii cari ațața pe (éran), ade­menindu-i se tara réscole. D. Gh Pum arata ca d. Sturdza are —X— Camera de comerciu din Botoșani agită din nou chestiunea congresului Camerilor de comerciu din­­ ora. —x— In Galați se va înființa un curund dă fabrică de parafină și ceresină. —x— D. Gh. Vernessu va pleca cu fa­milia d-sale la Neapoli unde va pe­trece vacanțile Paștelor. —x— In anul acesta se va ține un con­gres internațional de pace, la care vor lua parte un mare număr de deputați și senatori. Vineri acuma se va ține o­ în­trunire în acest scop la Senat. Experiențele d-rului Zorileanu D. Colonel dr. Zorileanu inventatorul substanței medicamentase contra oboselei trupei și cailor In marșuri forțate, care Dumineca dimineta a sosit la Bucuresci făcând 100 kilometrii In 24 ore cu 104 omeni, și 4 călăreți făcând In același timp 164 kilometri, a oferit un dejun la Capsa atat ofițerilor cari au condus trupa pe jos, cât și celor din cavalerie, cu care prilej s’a ridicat toaste pentru inventator, ofițerii presenti, și pentru regimentul 3 in­fanterie No. 22. Aflam ca d sa ar mai fi făcut asemenea experiențe spre Pietroșița de la Târgoviste, când soldaților cărora nu le-a dat pastile contra oboselei n’au putut sa se ție de aceia cari luați din 4 t­4 kilometre din pastile inventate de d-sa. Trupa care a sosit de la Târgoviste a fost comandata de d na căpitan Anghe­­lescu și de­­ locotenenții Georgescu și Le­­rescu și de sub-locotenții Cernescu și Craioveanu, cari in tot acest drum au mers alături de soldați pe jos. S­a făcut un singur repaus de 3 ore , cănd au întins corturi și au dormit și mici repause de câte 10 minute din 4 in 4 kilometrii, cănd luau și pastile care le leimprospata forțele. Calări au venit d­in­ căpitani Archip și Augus­tn Ionescu secondați de două sub­ofițeri din escadronul de Dâmbovița. La șosea au fost întâmpinați de d-nul Ministru de resboiu Însoțit de doul gene­rali și mai mulți ofițeri, fi de d nu dr. Teodori.

Next