Romanulu, iulie 1892 (Anul 36)
1892-07-22
686 Obiectele cheltuelilor 1. Dați membrilor comitetului franci revolutionar din București pentru susținerea ofițerilor și celorlalți emigrați, conform telegramei ministrului de externe, de la 15 Decembre 1886 120.000 2. Conform telegramei d Iul director al departamentului, de la 10 ianuarie anul curent, dați pentru susținerea comitetului din Giurgiu și Rusciuc 75,000 3. frin Nebolsohn șiTodopofî căpitanului Kristefî, trimiși la Silistra 40,000 4. Predați lui Toma Kirdzieff pentru trimiterea la Rusciuk maiorului Uzunoff 45,000 6. Pentru cooperarea ia formarea comitetului revoluționar pentru mișcări naționale bulgare 60,000 6......... pentru același scop 20,000 7. Căpitanului Kohlmann, care a luat parte la revoluțiunea din Rusdtuk, spre căutarea sanataței méle și pentru alte trebuințe 15,000 8. Conform telegramei directorului departamentului asiatic, de la 10 Februarie 1887 puși la disposițiunea maiorului Qrueff și căpitanului Bendereff 60,000 8. Căpitanului in pensie, de stat major rus, terru Sebolsin, pentru intorcerea sea in Rusia 4,000 10. Conform telegramei d-lui ajutor al ministrului de externe, de la 10 Martie 1887, s’a dat pe contul poliției imperiale...... pentru cooperarea, ce dânsa a ajâtat la agitațiile agenților noștri ai poliției secrete 40000 11. Pe baza aceleași telegrame și pe contul poliției imperiale s’a predat spre același scop domnului 20000 12. Consilierului Chr. Stamatoff pentru reintorcerea ’n Rusia 4000 13. Predați lui Jelitschko Penceff la 1 iulie anul curent pentru comitetul din Bucuresci 6400 14. Asemenea lui Chr. Ivanoff. 6000 15. Emigratului dr. Drumoff pentru caletoria la Plevna 4000 16. Comersantului și emigratului din Rusciuk, George Geroff, ca Împrumut 8000 17. Emigratului Penco Cerkofski in calitatea de membru al comitetului revoluționar din Rusciuk, ca ajutor 4000 18. Aceluiași Cerkosski in cestiunea lui Mantofa 8000 19. Conform telegramei directorului departamentului poliției statului dați secretarului agenției diplomatice bulgare din Bucuresci, Char. Vladigeroff 5000 20. Aceluiași Vladigeroff la distanța consilierului de stat Miselicenko 2000 21. Emigratului Milaroff In afacerea lui Mantoff 4000 22. Diferite cheltueli la trimiterea proclamațiunilor și jurnalelor In Bulgaria 30,000“ 23. Cheltuiți 20,000 24. Ca sprijin familiilor ofițerilor condamnați în Rusciuk și altor persone, cari au suferit pagube prin revoluțiunea din 17 Februarie 1887 25,000 26. Ca sprijin ofcerilor și altor emigrați pentru caletoria In Rusia, dați in diferite timpuri 62,000 26. Conform telegramei directorului departamentului asiatic, de la 1 Iunie anul curent, predați comitetului asociațiunei slave de binefacere din Odesa pentru uă întreținere de voluntari. 75,000 Total 762,000 filor, în ajutorul causei ce urmăresc. De acolo s’au reîntors la gară, unde trenul era deja format și în care studenții luară foc pornind In spre Sinaia, dupa ce mai întâiu îl Împodobiseră frumos cu o mulțime de steaguri naționale și cu brad. Tot drumul de la Predeal și până la Sinaia, a fost un adevarat triumf pentru studenți, fiind primiți în tote gările cu urale nesfârșite și cu salutări frățesci. îndată ce studenții sosiră In gara Sinaia, au fost întîmpinați de d. Primar al urbei Sinaia, și două parte din consilierii comunali, cari le-au urat bună venire, și îl au rugat a primită masă oferită lor de urbea Sinaia. Masa s’a servit în trei localuri deosebite din Sinaia, s’a petrecut forte bine până la orele 2 ridicânduse diferite resturi, atât de către studenți,’ cât și de către mai mulți dintre cetățenii locali. In timpul mesei ni s’a comunicat, că Majestatea Sea va primi cu multă plăcere uă delegațiune a studenților cu cari sa se întrețe. Procedându-se la alegerea delegațiunei s’au ales d-nii Mihail St. Policrat, Aurel Eliescu, Emil Antonescu, Dumitru Policrat și Constantin Vasiliu, cari punându-se în fruntea studenților au pornit cu toții la Palat. Acolo au fost întâmpinați de către d. ministru Olănescu, și de către d. colonel Candiano-Popescu, cari au introdus delegația, în sala ambasadorilor. Aci delegațiunea a fost primită de către Majeastatea Lea. Regele și Prințul Moștenitor. Atunci d-l delegat Mihail St. Policrat luând cuvintul, a salutat pe Majestatea Sea prin următorele cuvinte: < Maiestate, tinerimea Universitară română, cu ocazia reîntorcerei Vóstre în țară vB salută și vB asigură de sentimentele lor de iubire și devotament către [UNK] voi și Dinastie*. La acestea Majestatea mea a binevoit a răspunde prin următorele cuvinte: «Sunt forte vesel de sentimentele de dragoste ce ne arătați, și vă mulțumesc pentru entusiasta primire ce mi ați făcut». Apoi a mai adăugat următorele cuvinte: «Sper, că la a nu veți intra în Palatul d-vestre (fundațiunea Carol I) și cred, că acum sunteți veseli, că, vă reîntorceți în familii». La care d-un Delegat Emil Antonescu a respuns: «Da, Majestate, căci pe lângă celelalte mulțumiri, avem și pe aceea, că anul acesta chestiunea Națională a Românismului a fost redeschisă și imbrațișiază cu atât căldura de întraga țară și tinerime Universitară. Atât am dorit a spune Majestatei vostre.» In urma regele, însoțit de Prințul Moștenitor, de din Miniștrii, și de delegațiunea Studenților, a mers de a mulțumit și celorlalți studenți, cari se gáoiau la intrarea principală a castelului, și unde Regele a fost primit cu urale nesfârșite și îndelung repetate. Studenții au plecat apoi In spre gară, ducând cu el cea mai frumosa amintire despre simpatica și cordiala întrevedere intre el și rege. M. P. Buletin meteorologic popular Pe luna Iunie 1892 la buletinul meteorologic pe luna trecută, am arătat dorința poporului de a înceta intemperiile naturei. in adever, (filele începetore ale lunei, au îndeplinit acesta dorință, însă pentru restul lunei, capriciasele fenomene ale nature), s’au petrecut in atmosfera pe uă scară forte Întinsa. Frecvența ploilor torențiale și a grindine!, furtunile și vânturile, Intre cari austrul și crivățul cald sau sec, precum și focurile ceresci, au causat multe pagube. In cele trei zile ïncepetore, căldura a mers crescând, cu deosebire în urma plóiei ce a cazut in noptea de 1 Iunie, care a fost generala, in tota ora, și care in părțile Comarnicului a distrus cu totul recoltele Bind însoțită de grindina. — E de notat, ca in noptea de 1 iunie, s’a observat In Bucuresci curiosul și rarul fenomen, cunoscut în stiințele Fisico-Naturale sub numele de: „trăsnet globular". Pe când ploa, în urma unei detunături de trăsnet, s’a redut succesiv la câteva secunde de interval, In strada Clemenței, In str. Icenei și in str. Colței, un glob incandescent Invârtindu-se în aer fara nici un zgomot 1). Carjând însă pe pământ, s’a spart cu zgomot, dispărând apoi intr’un gura de canal din str. Colței, —dar tara se causeze vre-ua stricăciune, — acesta din causa micimei diametrului seu de vre-un 25 centimetri 2). — Tot in acea nopte, pe la orele 3 despre jină, am înregistrat și un cutremur de pământ de la durata scurta. La 4 Iunie, termometrul s’a urcat pena la 26 ° Reaumur ia umbra, iar spre sera, in urma unei Inourări complecte, a urmat un pleie repede însoțita de puțina vijelie, in urma acestei ploi, noptea a fost mai recorosa, in comparație cu nopțile trecute. Starea cerului a fost: 8. De înregistrat în spre sera acestei 4*Ier un frumos curcubeu, dar de la durata scurta, din causa că sórele a fost forte puțin ridicat deasupra crisontului. Către 5 Iunie, desi s’a înseninat cerul, insă acesta înseninare a fost numai parțială, căci în acea napte au calfat multe ploi daunatare prin alte localități. — Așa, un uragan teribil care a înspăimântat populațiunea, s’a lasat asupra orașului Rutciuk și intrucâtva și asupra Giurgiului,— și care a durat vre-un 40 de minute. De aci apoi, ploia s’a transportat in județele: Vlașca, Teleorman și Romanați, causând pagube enorme.—Dupe cât am aflat, grânele au fost culcate la pământ.— Tot in acea mpre, un alta pieie torențială cu grindina, s'a lasat asupra orașului Ploesci și a câtorva localități vecine. 6 și 7 Iunie, au fost file forte caldurose, deși cerul aprope întreg a fost înnourat.—In fiua de 6, pe ln orele 3 p. m. oă spargere de nouri însoțita de piatra in marimea nucuștrelor s’a produs asupra orașului Galați. Pagubele au fost mari. In ziua de 8, a fost căldură mare. In ziua de 9 Iunie (21 Iunie) am avut „solstiții de vara~ Starea cerului a fost a. m—8 și p. m—2. Nimbii au fost continuu pe cer. La 10 iunie, starea cerului a fost: 7. Termometrul a fost tot ridicat. Prin județele: Gorj, Olt, Muscel, Bozea și Bacau, s’au deslanțuit adevărate potopuri și furtuni cari au adus multe pagube și nenorociri.—Ba Încă, în județul Buzău, se mai ivise și insecta: Cetonia Horticola, care causase multe stricăciuni semena turior. In timpul acestor zile din urma, a suflat vântul de N-E (crivețul) țărișor. iuiela lui a variat între 7 și 9 metre pe secunda. La 11 Iunie, deși starea cerului a fost 2, totuși căldură a fost inabușitore. Termometrul a aietat •+• 30 ° cent. De la acesta data pena i n fiua de 14, căldură luase proporțiuni din ce in ce mai mari, așa câ In filele de 12 și 13 lunie, ajunsese insuportabilă. Termometrul arătase 31 ° și 32 grade Reaumur la umbra, ia i in restul terei au fost aceiași caiduri, esceptănd numai Ultemia. Starea cerului a variat intre 0 și 3. La 14 lunie, luna a mers de la lună nouă către luna plină, deci a fost al douilea patrar, dupe prezicerile meteorologilor, cu ploie și apoi bine. In adever, că in ziua de 15, am avut un pióie, resultata din împreunarea nourilor „Girrt“ sau in forma de bucle, cu a nourilor «Cumuli» sau in forma de graine. Starea cerului sau semnat cu: III. — La 16 Iunie,fina a fost frumósa, deși starea cerului era : 3. — In intervalul de timp de la 8 la 16 Iunie, în părțile Olteniei și mai cu sema in județul Valcea au calfat ploi torențiale însoțite de furtuni mari, fenomene climaterice cari au causat mult reugianelor și arborilor. Parțialmente, au câzut ploi Însoțite de grindina. — Sa amintesc, că aci ași putea se taxez pentru țara nostra,joia de 12 (24) Iunie ca si critica de a doua serie, prevestită de profesorul vienes, dr. Falb. l Nu tot așa a fost timpul prin Dobrogea. I Aci in urma marilor carduri, caci nu ploase de loc, se iviseră lăcustele. — Trecând mai departe, am avut de înregistrat pentru Ziua de 16, lu temperatura ridicată și starea cerului. 4. A bătut vântul de NE, cu un iuțala de 9 metre pe secunda. Apoi pentru Zilele de 17, 18 și 19 urmeza un înotare parțiala a cerului. Termometrul a fost tot urcat. In ziua de 18 a cazut mană. Abia către 20 și 21 Iunie, temperatura mai scade. La 20 a fost pieie generala în tota téra. In acesta zi se semnalase în unele părți ale delului Galineei din județul Prahova un pieie de mana, însa nu ca cea obicinuita, ci așa Zisa «Mană biblica,* un fel de pieie de element vegetal,— polenul florilor probabil, care dupa cât ni s’a spus, se așezase pe foile arborilor, fara să fi causat vreua stricăciune. — La 21 a fost p. Q în vasele lunei, așa că ne-am așteptat la îndreptarea timpului. Astfel, către 23 Iunie, a urmat să complecta limpezire a cerului. Observațiunea la termometru a dat cifrele: +17,2 pentru miezul nopței și+29 ia amiază. De aci încolo, căldură începuse tot se cresca, așa ca pentru Zilele de 23 și 24, termometrul a arâtat+31 °. Seninătatea cerului a fost continuă si nopțile înstelate, inse nu peste tot. Așa, in comuna Vinderei, plasa Târgu-Simila, și pe teritoriile comunelor Bogdanesci, Costesci, Punteșeni și Untesel, din județul Tutova, cu șuse ploi insoțite de grindina, cari causate ore cari pagube. Pentru Zilele de 25, 26 și 27 avem de inregistrat aceeași căldură. Starea cerului a variat între 7 și 8. La Medgidie în Dobrogea, a cazut un ploi mare. Un trăsnet a causat ore cari nenorociri. La 28, in urma unei calduri pe clase, au fost mai in tota țara vijelii fără plac. E de notat, abundența diferitelor specimene de nouri, și bizara colorațiune (roșviolet) a nourilor Nimbi la asfințitul sereiar. La 29 revenise aceeași căldura. Starea cerului sa însemnat cu 7. Spre sera, precum și In Ziua de 30 Iunie, au câzut ploi abundente cu vânt. Gu tota mulțimea ploilor în acesta lună, putem Insă gree in general, ca ele au avut ua bună influență, caci au mărit și frumusteța și abundanța recoltelor. Chiar in Moldova, grație ploilor, recolta atât a grânelor cât și a porumbarilor a fost splendida, mai cu sema in districtul Bacăului. Așadar, după cele ce rezuram, fenomenele meteorologice din acesta luna s’au produs pe la scară forte intinsă. Dacă am ținea sema de 713 ale naturalistului M. Wagner, care susține ca furtunile și cele alte fenomene meteorologice, sunt mai dese in epocă când e lună noua scu uiumul grart și mai rare în timpul lunei pline, apoi atunci ar resulta, se recunoscem de juste aceste date, deorece privind acest buletin, vedem, că tocmai intre 6 și 14 sau U. Q. și intre 14 și 21 sau S. N. fenomenele au abundat. Fără a emite vre ua opiniune personala, vom spune numai că meteorologiștii n’au Încheiat incă discuțiunle asupra interesantului subiect: «Influența lunei și fenomenele meteorologice.“ Sintegil și Strâmb» de sus, 6 iuie 1892. C. Aurmescu, de la Bucuresci, călătoresc cu intre puntea corăbiilor, de a descinde la gară, ci vor fi conduși drept in apropierea bastimentelor de emigranți și vor sta acolo pana la îmbarcarea lor In bazei in special construite In acest scop. Bruxelles. Guvernul a declarat la cameră ca s’au luat tote măsurile spre a impedica năvălirea holerei. Lemberg.— Deși nu exista nici un motiv de neliniște totuși s’au luat precauțiuni în contra holerei;—s’au format nișce comisiuni sanitare și niee doctori au fost delegați la Brody, Podwoloczyska și la Sczakowa Raporturile doctorilor sunt forte asiguratore. Lemberg.— Gazeta Limsska (oficială) constata, ca spirea in privința aparițiunei holerei printre trupele ruseșci de la granița austriacă este cu desăvârșire lipsita de orice temeiu. >. 1. După Ziarul „Românulu“ de la 4 ,(16) In inie 1892. 2. Dupé spusele unui martor ocular. Primirea Regelui de către studenți și reîntorcerea studenților la Sinaia.— Delegația la Palat.— Discursul Regelui în estenso.—— Răspunsul studenților De îndată după plecarea trenului regal din gara Predeal, studenții în corpore au mers la vila d-nei Câmpineanu, spre al mulțumi pentru suma "‘‘lei ce d*’a dase casei studen ROMANULU 22 TULTE Cholera Petersburg, 20 Iulie.—Un decret imperial opresce importul unui orecare număr de articole, și prescrie desinfectarea buimacurilor și a lanurilor, cari provin din Asia. Calotorii cari vin din Asia, vor f supuși la uă carantina de 7 Zile-Starea holerei la 17 Iulie; Astrahan 268 cașuri, 182 decese; Saratov, 109 cașuri, 78 decese; Samara 56 cașuri, 45 decese. La Zarizin, au fost la 16 Iulie, 124 cașuri și 70 de decese , în stațiile de drumuri de fer Voronetz-Rostov, 34 cașuri, 20 decese. Viena, 20 Iulie.—Ministerul a pus geandarmeria la disposiția guvernatorilor Galiției și Bucovinei spre a ajuta la aplicarea măsurilor contra holerei, provenințelor granițelor rusesci și românesc). Moscova, 20 iulie.---Un bursier a fost expulsat, pentru că a răspândit falsa știre, in privința aparițiunii holerei la Moscova. Hamburg.— Spre a evita importul epidemiilor, poliția a oprit emigraților cari Telegrama — 20 iulie — Sofia. — Curtea deși considera ca Lepartxoff merita pedepsa cu morte, totuși admite circumstanțe atenuante și reduce pedepsarea la 5 ani inchisore lipsita de temeiu, Viena. — Sp irea rdata de diare dupa care starea sănătății contelui Tauffș s’ar fi agravat, este cu desevârșire. Budapesta. — Oficialul puqHcă numirea dlui Lucoks ca ministru de comerț. Petersburg. —Grajdanin asigură, că comandanții trupelor districtului militar Kazan au primit ordinul de a se pune la diaposiția guvernatorilor pentru menținerea ordinei. Rorna. — Cardinalul Anibale a murit. Lemberg. — împăratul va sosi la 30 August după amidzi. , Bruxelles. — Camera a adoptat cu 34 voturi contra 48 propunerea președintelui consiliului de a alege un comisiune pentru a complecta regulamentul Camerei, înainte de a începe discuțiunea proiectului de revizuire. Trondjen. Imparatul Wilhelm a sosit pe bordul lui «Kaiser Adler» venind drept din Tromsoe, Washington.—Comisiunea Snancelori a presentat Senatului raportul sub-comisiunei taxelor asupra consecințelor bilului MacKinley. Prețul nutrimentelor a scădut în mod ușor în Statele Unite și a crescut dn 1910 la suta in Englitera; prețurile produselor agricole s’au urcat, aprope cu 18 și 3 sferturi la suta in Statele Unite; salariile sunt cu 77 la suta mai mari In Statele Unite decât în Englitera. Pam.—Avisul «Hirondelle» a primit ordinul de a merge se se unească la Uran cu »Dugueschin». Aceste două bastimente vor merge la Cadix, pentru serbările lui Christoph Columb, și să vor ține gata a merge la Tanger, daca ministrul Franciei la Maroc, ar crede că e necesară presența lor. Totuși temerile de tulburari par exagerate. — Temps și celel’alte Ziare critică in mod aspru sentința în procesul din Sofia. Ele Zic, ca terórea nu va avea vre un efect folositor, din contra, va provoca noul comploturi și va prepara oă revoluțiune aedusa. Londra.—„Agenția Reuter“ afla din Simla că Hazarașii revoltați au reușit a întinde două curse trupelor emirului, au ucis mai multe sute de omeni și au pus mâna papusei și pe munițiuni. — Emirul râspunzănd representanților vice-regelui Indii prin privința atitudinei sale fața cu statul Badjour a promis, că nu va ataca Badjour fara provocare. Citi despre ciocnirea dintre trupele săle cu acelea ale lui Omra Kahn, răspunderea incumba acestui din urma, Sofia.—Carantina de 5 file supusă provenințelor porturilor românesci a fost înlocuită printr-o observație de 24 ore. ---- iivnnie—i ii* — 1