Romanulu, iulie 1892 (Anul 36)

1892-07-22

686 Obiectele cheltuelilor 1. Dați membrilor comitetului franci revolutionar din București pen­tru susținerea ofițerilor și celor­lalți emigrați, conform telegra­mei ministrului de externe, de la 15 Decembre 1886 120.000 2. Conform telegramei d Iul director al departamentului, de la 10 ianuarie anul curent, dați pentru susținerea comitetului din Giurgiu și Rusciuc 75,000 3. frin Nebolsohn șiTodopofî căpitanului Kristefî, trimiși la Silistra 40,000 4. Predați lui Tom­a Kirdzieff pentru trimiterea la Rusciuk maiorului Uzunoff 45,000 6. Pentru cooperarea ia for­marea comitetului revoluționar pentru mișcări naționale bulgare 60,000 6......... pentru același scop 20,000 7. Căpitanului Kohlmann, care a luat parte la revoluțiunea din Rusdtuk, spre căutarea sanataței méle și pentru alte trebuințe 15,000 8. Conform telegramei direc­torului departamentului asiatic, de la 10 Februarie 1887 puși la disposițiunea maiorului Qrueff și căpitanului Bendereff 60,000 8. Căpitanului in pensie, de stat major rus, terru Sebolsin, pentru intorcerea sea in Rusia 4,000 10. Conform telegramei d-lui ajutor al ministrului de externe, de la 10 Martie 1887, s’a dat pe contul poliției imperiale...... pentru cooperarea, ce dânsa a ajâtat la agitațiile agenților noș­tri­ ai poliției secrete 40000 11. Pe baza aceleași telegrame și pe contul poliției imperiale s’a predat spre același scop domnului 20000 12. Consilierului Chr. Stama­toff pentru reintorcerea ’n Rusia 4000 13. Predați lui Jelitschko Penceff la 1 iulie anul curent pentru comitetul din Bucuresci 6400 14. Asemenea lui Chr. Iva­noff. 6000 15. Emigratului dr. Dru­moff pentru caletoria la Plevna 4000 16. Comersantului și emigra­tului din Rusciuk, George Ge­­roff, ca Împrumut 8000 17. Emigratului Penco Cer­kofski in calitatea de membru al comitetului revoluționar din Rusciuk, ca ajutor 4000 18. Aceluiași Cerkosski in cestiunea lui Mantofa 8000 19. Conform telegramei di­rectorului departamentului po­liției statului dați secretarului agenției diplomatice bulgare din Bucuresci, Char. Vladigeroff 5000 20. Aceluiași Vladigeroff la distanța consilierului de stat Miselicenko 2000 21. Emigratului Milaroff In afacerea lui Mantoff 4000 22. Diferite cheltueli la tri­miter­ea proclamațiunilor și jur­nalelor In Bulgaria 30,000“ 23. Cheltuiți 20,000 24. Ca sprijin familiilor ofi­țerilor condamnați în Rusciuk și altor persone, cari au sufe­rit pagube prin revoluțiunea din 17 Februarie 1887 25,000 26. Ca sprijin ofcerilor și al­tor emigrați pentru caletoria In Rusia, dați in diferite timpuri 62,000 26. Conform telegramei di­rectorului departamentului asia­tic, de la 1 Iunie anul curent, predați comitetului asociațiunei slave de bine­facere din Odesa pentru uă întreținere de vo­luntari. 75,000 Total 762,000­ filor, în ajutorul causei ce urmă­resc. De acolo s’au reîntors la gară, unde trenul era deja format și în care studenții luară foc pornind In spre Sinaia, dupa ce mai întâiu îl Împodobiseră frumos cu o­ mulțime de steaguri naționale și cu brad. Tot drumul de la Predeal și până la Sinaia, a fost un adevarat triumf pentru studenți, fiind primiți în tote gările cu urale nesfârșite și cu sa­lutări frățesci. îndată ce studenții sosiră In gara Sinaia, au fost întîmpinați de d. Pri­mar al urbei Sinaia, și do­uă parte din consilierii comunali, cari le-au urat bună venire, și îl au rugat a primi­tă masă oferită lor de urbea Sinaia. Masa s’a servit în trei localuri deosebite din Sinaia, s’a petrecut forte bine până la orele 2 ridicându­­se diferite resturi, atât de către stu­denți,’ cât și de către mai mulți din­tre cetățenii locali. In timpul mesei ni s’a comunicat, că Majestatea Sea va primi cu multă plăcere uă dele­­gațiune a studenților cu cari sa se întreț­e. Procedându-se la alegerea delega­­țiunei s’au ales d-nii Mih­ail St. Po­­licrat, Aurel Eliescu, Emil Antonescu, Dumitru Policrat și Constantin Va­­siliu, cari punându-se în fruntea stu­denților au pornit cu toții la Palat. Acolo au fost întâmpinați de către d. ministru Olănescu, și de către d. colonel Candiano-Popescu, cari au introdus delegația, în sala ambasa­dorilor. Aci delegațiunea a fost primită de către Majeastatea Lea. Regele și Prințul Moștenitor. Atunci d-l delegat Mih­ail St. Poli­crat luând cuvintul, a salutat pe Ma­jestatea Sea prin următorele cuvinte: < Mai­estate, tinerimea Universitară română, cu ocazia reîntorcerei Vóstre în țară vB salută și vB asigură de sentimentele lor de iubire și devota­ment către [UNK] voi și Dinastie*. La aces­tea Majestatea mea a bine­voit a răs­­punde prin următorele cuvinte: «Sunt forte vesel de sentimentele de dragoste ce ne arătați, și vă mulțu­mesc pentru entusiasta primire ce mi ați făcut». Apoi a mai adăugat urmă­­torele cuvinte: «Sper, că la a nu veți intra în Palatul d-vestre (fundațiunea Carol I) și cred, că acum sunteți ve­seli, că, vă reîntorceți în familii». La care d-un Delegat Emil Antonescu a respuns: «Da, Majestate, căci pe lângă celel­alte mulțumiri, avem și pe aceea, că anul acesta chestiunea Națională a Românismului a fost redeschisă și imbrațișiază cu atâ­t căldura de întraga țară și tinerime Universitară. Atât am dorit a spune Majestatei vostre.» In urma regele, însoțit de Prințul Moștenitor, de d­in Miniștrii, și de delegațiunea Studen­­ților, a mers de a mulțumit și celor­lalți studenți, cari se gáoiau la in­trarea principală a castelului, și unde Regele a fost primit cu urale ne­sfârșite și îndelung repetate. Studenții au plecat apoi In spre gară, ducând cu el cea mai frumosa amintire despre simpatica și cordiala întrevedere in­tre el și rege. M. P. Buletin meteorologic popular Pe luna Iunie 1892 la buletinul meteorologic pe luna tre­cută, am arătat dorința poporului de a înceta intemperiile naturei. in adever, (filele începetore ale lunei, au îndeplinit acesta dorință, însă pentru restul lunei, capriciasele fenomene ale na­ture), s’au petrecut in atmosfera pe uă scară forte Întinsa. Frecvența ploilor to­rențiale și a grindine!, furtunile și vântu­­rile, Intre cari austrul și crivățul cald sau sec, precum și focurile ceresci, au cau­­sat multe pagube. In cele trei­­ zile ïncepetore, căldura a mers crescând, cu deosebire în urma pló­­iei ce a cazut in noptea de 1 Iunie, care a fost generala, in tota­­ ora, și care in părțile Comarnicului a distrus cu totul recoltele Bind însoțită de grindina. — E de notat, ca in noptea de 1 iu­nie, s’a observat In Bucuresci curiosul și rarul fenomen, cunoscut în stiințele Fisi­­co-Naturale sub numele de: „trăsnet glo­bular".­­ Pe când ploa, în urma unei detună­turi de trăsnet, s’a redut succesiv la câte­va secunde de interval, In strada Clemen­ței, In str. Icenei și in str. Colței, un glob incandescent Invârtindu-se în aer fara nici un zgomot 1). Carjând însă pe pă­­mânt, s’a spart cu zgomot, dispărând a­­poi intr’un gura de canal din str. Colței, —dar tara se causeze vre-ua stricăciune, — acesta din causa micimei diametrului seu de vre-un 25 centimetri 2). — Tot in acea nopte, pe la orele 3 despre­­ jină, am înregistrat și un cutre­mur de pământ de la durata scurta.­­ La 4 Iunie, termometrul s’a urcat pena la 26 ° Reaumur ia umbra, iar spre sera, in urma unei Inourări complecte, a urmat un pleie repede însoțita de puțina vijelie, in urma acestei ploi, noptea a fost mai recorosa, in comparație cu nopțile trecute. Starea cerului a fost: 8. De înre­gistrat în spre sera acestei 4*Ier un fru­mos curcubeu, dar de la durata scurta, din causa că sórele a fost forte puțin ri­dicat de­asupra crisontului. Către 5 Iunie, de­si s’a înseninat ce­rul, insă acesta înseninare a fost numai parțială, căci în acea napte au calfat multe ploi daunatare prin alte localități. — Așa, un uragan teribil care a înspăimântat po­­pulațiunea, s’a lasat asupra orașului Rut­­ciuk și intru­cât­va și asupra Giurgiului,— și care a durat vre-un 40 de minute. De aci apoi, ploi­a s’a transportat in județele: Vlașca, Teleorman și Ro­manați, causând pagube enorme.—­Dupe cât am aflat, grâ­­nele au fost culcate la pământ.— Tot in acea mpre, un alta pieie torențială cu grindina, s'a lasat asupra orașului Ploesci și a câtor­va localități vecine. 6 și 7 Iunie, au fost­­ file forte caldu­­rose, de­și cerul aprope întreg a fost în­nourat.—In­­ fiua de 6, pe ln orele 3 p. m. oă spargere de nouri însoțita de piatra in marimea nucuștrelor s’a produs asupra orașului Galați. Pagubele au fost mari. In­­ ziua de 8, a fost căldură mare. In­­ ziua de 9 Iunie (21 Iunie) am avut „solstiții de vara~ Starea cerului a fost a. m—8 și p. m—2. Nimbii au fost con­tinuu pe cer. La 10 iunie, starea cerului a fost: 7. Termometrul a fost tot ridicat. Prin județele: Gorj, Olt, Muscel, Bozea și Bacau, s’au deslanțuit adevărate poto­puri și furtuni cari au adus multe pagube și nenorociri.—Ba Încă, în județul Buzău, se mai ivise și insecta: Cetonia Horticola, care causase multe stricăciuni semena tu­­rior. In timpul acestor­­ zile din urma, a su­flat vântul de N-E (crivețul) țărișor. iuiela lui a variat între 7 și 9 metre pe secunda. La 11 Iunie, de­și starea cerului a fost 2, totuși căldură a fost inabușitore. Ter­mometrul a aietat •+• 30 ° cent. De la acesta data pena i n­­ fiua de 14, căldură luase proporțiuni din ce in ce mai mari, așa câ In­­ filele de 12 și 13 lunie, ajunsese insuportabilă. Termometrul ară­tase 31 ° și 32 grade Reaumur la umbra, ia i in restul terei au fost aceiași caiduri, esceptănd numai Ultemia. Starea cerului a variat intre 0 și 3. La 14 lunie, luna a mers de la lună nouă către luna plină, deci a fost al doui­­lea patrar, dupe prezicerile meteorologilor, cu ploie și apoi bine. In adever, că in­­ ziua de 15, am avut un pióie, resultata din împreunarea nouri­lor „Girrt“ sau in forma de bucle, cu a nourilor «Cumuli» sau in forma de gra­ine.­ Starea cerului sa­u semnat cu: III. — La 16 Iunie,­­fina a fost frumósa, de­și starea cerului era : 3. — In intervalul de timp de la 8 la 16 Iunie, în părțile Olteniei și mai cu sema in județul Valcea au calfat ploi torențiale însoțite de furtuni mari, fenomene clima­terice cari au causat mult reu­gi­anelor și arborilor. Parțialmente, au câzut ploi Însoțite de grindina. — Sa amintesc, că aci ași putea se taxez pentru țara nostra,­­joia de 12 (24) Iunie ca si critica de a doua serie, pre­vestită de profesorul vienes, dr. Falb. l­ Nu tot așa a fost timpul prin Dobrogea. I Aci in urma marilor carduri, caci nu plo­­ase de loc, se iviseră lăcustele. — Trecând mai departe, am avut de înregistrat pentru Ziua de 16, lu tempe­ratura ridicată și starea cerului. 4. A bă­tut vântul de NE, cu un iuțala de 9 metre pe secunda. Apoi pentru Zilele de 17, 18 și 19 ur­meza un înotare parțiala a cerului. Termometrul a fost tot urcat. In ziua de 18 a cazut mană. Abia către 20 și 21 Iunie, temperatura mai scade. La 20 a fost pieie generala în tota téra. In acesta zi se semnalase în unele părți ale delului Galineei din județul Prahova un pieie de mana, însa nu ca cea obici­nuita, ci așa Zisa «Mană biblica,* un fel de pieie de element vegetal,— polenul florilor probabil,­­ care dupa cât ni s’a spus, se așezase pe foile arborilor, fara să fi causat vre­ua stricăciune. — La 21 a fost p. Q în vasele lunei, așa că ne-am așteptat la îndreptarea tim­pului. Ast­fel, către 23 Iunie, a urmat să complecta limpezire a cerului. Observațiu­­nea la termometru a dat cifrele: +17,2 pentru miezul nopței și­+­29 ia amiază. De aci încolo, căldură începuse tot se cresca, așa ca pentru Zilele de 23 și 24, termometrul a arâtat+31 °. Seninătatea cerului a fost continuă si nopțile înstelate, inse nu peste tot. Așa, in comuna Vinde­­rei, plasa Târgu-Simila, și pe teritoriile co­munelor Bogdanesci, Costesci, Punteșeni și Untesel, din județul Tutova, cu șuse ploi insoțite de grindina, cari causate ore cari pagube. Pentru Zilele de 25, 26 și 27 avem de inregistrat aceeași căldură. Starea cerului a variat între 7 și 8. La Medgidie în Do­brogea, a cazut un ploi mare. Un trăsnet a causat ore cari nenorociri. La 28, in urma unei calduri pe clase, au fost mai in tota țara vijelii fără plac. E de notat, abundența diferitelor speci­mene de nouri, și bizara colorațiune (roș­­violet) a nourilor Nimbi la asfințitul sere­iar. La 29 revenise aceeași căldura. Starea cerului s­a însemnat cu 7. Spre sera, pre­cum și In Ziua de 30 Iunie, au câzut ploi abundente cu vânt. Gu tota mulțimea ploilor în acesta lună, putem Insă gree in general, ca ele au avut ua bună influență, caci au mărit și fru­­musteța și abundanța recoltelor. Chiar in Moldova, grație ploilor, recolta atât a grâ­­nelor cât și a porumbarilor a fost splen­dida, mai cu sema in districtul Bacăului. Așa­dar, după cele ce rezuram, feno­menele meteorologice din acesta luna s’au produs pe la scară forte intinsă. Dacă am ținea sema de 713 ale naturalistului M. Wagner, care susține ca furtunile și cele alte fenomene meteorologice, sunt mai dese in epocă când e lună noua scu uiumul grart și mai rare în timpul lunei pline, apoi atunci ar resulta, se recunoscem de juste aceste date, de­ore­ce privind acest buletin, vedem, că tocmai intre 6 și 14 sau U. Q. și intre 14 și 21 sau S. N. fe­nomenele au abundat. Fără a emite vre­ ua opiniune personala, vom­ spune numai că meteorologiștii n’au Încheiat incă discuțiun­le asupra interesan­tului subiect: «Influența lunei și fenome­nele meteorologice.“ Sintegil și Strâmb» de sus, 6 iui­e 1892. C. Aurme­scu, de la Bucuresci, călătoresc cu intre­ puntea corăbiilor, de a descinde la gară, ci vor fi conduși drept in apropierea bastimentelor de emigranți și vor sta acolo pana la îmbarcarea lor In bazei in special construite In acest scop. Bruxelles.­ Guvernul a declarat la ca­meră ca s’au luat tote măsurile spre a impedica năvălirea holerei. Lemberg.— Deși nu exista nici un mo­tiv de neliniște totuși s’au luat precau­țiuni în contra h­olerei;—s’au format nișce co­­misiuni sanitare și n­iee doctori au fost delegați la Brody, Podwoloczyska și la Sczakowa Raporturile doctorilor sunt forte asiguratore. Lemberg.— Ga­zeta Limsska (oficială) constata, ca spirea in privința aparițiunei holerei printre trupele ruseșci de la gra­nița austriacă este cu desăvârșire lipsita de ori­ce temeiu. >. 1. După Ziarul „Românulu“ de la 4 ,(16) In­­ i­­nie 1892. 2. Dupé spusele unui martor ocular. Primirea Regelui de către studenți și reîntorcerea studenților la Sinaia.— Delegația la Palat.— Discursul Regelui în estenso.—— Răspunsul studenților De îndată după plecarea trenului regal din gara Predeal, studenții în corpore au mers la vila d-nei Câm­­pineanu, spre al mulțumi pentru suma "‘‘lei ce d*’a dase casei studen­ ROMANULU 22 TULTE Cholera Petersburg, 20 Iulie.—Un decret impe­rial opresce importul unui ore­care nu­măr de articole, și prescrie desinfectarea buim­acurilor și a lanurilor, cari provin din Asia. Calotorii cari vin din Asia, vor f supuși la uă carantina de 7 Zile-Starea h­olerei la 17 Iulie; Astrahan 268 cașuri, 182 decese; Saratov, 109 ca­șuri, 78 decese; Samara 56 cașuri, 45 decese. La Zarizin, au fost la 16 Iulie, 124 ca­șuri și 70 de decese , în stațiile de dru­muri de fer Voronetz-Rostov, 34 cașuri, 20 decese. Viena, 20 Iulie.—Ministerul a pus gean­­darmeria la disposiția guvernatorilor Ga­­liției și Bucovinei spre a ajuta la aplica­rea măsurilor contra holerei, provenințe­­lor granițelor rusesci și românesc). Moscova, 20 iulie.---Un bursier a fost expulsat, pentru că a răspândit falsa știre, in privința aparițiunii h­olerei la Mos­cova. Hamburg.— Spre a evita importul epi­demiilor, poliția a oprit emigraților cari Telegram­a — 20 iulie — Sofia. — Curtea deși considera ca Le­­partxoff merita pedepsa cu morte, totuși admite circumstanțe atenuante și reduce pedepsa­rea la 5 ani inchisore lipsita de temeiu, Viena. — Sp irea rdata de diare dupa care starea sănătății contelui Tauffș s’ar fi agravat, este cu desevârșire. Budapesta. — Oficialul puqHcă numirea d­lui Lucoks ca ministru de comerț. Petersburg. —Grajdanin asigură, că co­mandanții trupelor districtului militar Ka­zan au primit ordinul de a se pune la dia­­posiția guvernatorilor pentru menținerea ordinei. Rorna. — Cardinalul Anibale a murit. Lemberg. — împăratul va sosi la 30 August după amidzi. , Bruxelles. — Camera a adoptat cu 34 voturi contra 48 propunerea președintelui consiliului de a alege un comisiune pen­tru a­ complecta regulamentul Camerei, îna­inte de a începe discuțiun­ea proiectului de revizuire. Trondjen.­­ Imparatul Wilhelm a sosit pe bordul lui «Kaiser Adler» venind drept din Tromsoe, Washington.—Comisiunea Snancelor­i a presentat Senatului raportul sub-comisiunei taxelor asupra consecințelor bilului Mac­­Kinley. Prețul nutrimentelor a scădut în mod ușor în Statele­ Unite și a crescut dn 19­10 la suta in Englitera; prețurile pro­duselor agricole s’au urcat, aprope cu 18 și 3 sferturi la suta in Statele­ Unite; sala­riile sunt cu 77 la suta mai mari In Sta­tele Unite de­cât în Englitera. Pam.—Avisul «Hirondelle» a primit or­dinul de a merge se se unească la Uran cu »Dugueschin». Aceste două bastimente vor merge la Cadix, pentru serbările lui Christoph Columb, și să vor ține gata a merge la Tanger, daca ministrul Franciei la Maroc, ar crede că e necesară presența lor. Totuși temerile de tulburari par exa­gerate. — Temps și cele­l’alte Ziare critică in mod aspru sentința în procesul din Sofia. Ele Zic, ca terórea nu va avea vre un efect folositor, din contra, va provoca noul com­ploturi și va prepara oă revoluțiune ae­­dusa. Londra.—„Agenția Reuter“ afla din Simla că Hazarașii revoltați au reușit a întinde două curse trupelor emirului, au ucis mai multe sute de omeni și au pus mâna pa­pusei și pe munițiuni. — Emirul râspunzănd representanților vice-regelui Indii pr­in privința atitudinei sale fața cu statul Badjour a promis, că nu va ataca Badjour fara provocare. Citi despre ciocnirea dintre trupele săle cu a­­celea ale lui Omra Kahn, răspunderea in­cumba acestui din urma, Sofia.—Carantina de 5­­ file supusă provenințelor porturilor românesci a fost înlocuită printr-o observație de 24 ore. ---- iivnnie—i ii* — 1

Next