Romanulu, ianuarie 1893 (Anul 37, nr. 1-21)

1893-01-24 / nr. 15

ANUL AL 37-LEA—TVp­l 5—Ediția I-a REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA, Strada Srezoianu, 12 VoesoQ și vei putea. ABONAMENTE. 36 lei pe an în tota­l era; 20 „ „ șase luni „ 10 „ „ trei „ „ 60 lelji pe an în străinătate A­MilMPinDI. ^ ^u'a ^ ^an'' ^ AnUl IVIUul. 1 ]ep. Inserții și reclame 2 be Scrisorile nefrăncate se refasă.—Artico­lele nepublicate se ard. Anunciuri și abonamente se primesce la administrația ziarului. EXEMPLARUL 10 BANI Fondat in 1857 de C. A. RÜSETTI AI’ARE IN TOATE BILELE DE LUCRU ȘI DUMINICELE Director. VINTILĂ C. A. ROSETTI ■A «■ MARȚI, 24 IANUAR. (12 IANUAR. st.v.) 1893 ALuminota-te și vei fi. IN STREINĂTATE anunciuri se primesce LA PARIS, la d-nii L o roite, rue Cau martin 6 —Havas S place de la Bourse—Joues, 31 bis. rue Faub. Montmartre Adam, Bd Raspail 105 big W '* «EBMASIA la d. A. Steiner UI am bur* , Berlin) și d. O. L. Daube (Frankfurt) r'Vt LA^ GENEVA, la Haasenstein și Vogler.—-AUS­­I a Ț; t Tmq la Dukes, 1 Wollzeile 6—«, Viena jp, a 0 n « I _ ^A Abonamente se pot face la tóté biurourii­­ ­poștale din țără și străinătate. Bucur esdi, 23/11 Calendar BULETIN Am intrat în lupta electorală. In localitățile unde oposițiunea s’a ho­­tărît se se presinte la urnă, pentru alegerile parțiale, va fi oă luptă crân­cenă și isbânda fie a guvernului, fie a oposițiunei, va atârna de puține voturi, după cum s’a întâmplat la colegiul I comunal de Galați. Aci, deci 16 voturi erau depla­sate, succesul era să fie al oposi­țiunei. Pentru ori­cine scie insa cum se fac alegerile la noi și cât de mare e influența administrațiunei, grație mijlocelor de care dispune, că ase­menea victorie este uă înfrângere morală. La Ploesci, deși alegerea se va face numai la 24 ianuarie, după te­legrama pe care ne-au trimis’o d-nii C. Grigorescu și R. Stanianu, ve­dem că Primăria a refuzat sala cea publică, pentru întruniri electo­rale și că funcționarii administra­tivi, în cap cu polițaiul din Sinaia, au intrat în sala particulară unde s’a ținut întrunirea liberalilor. Prefectul a presidat întrunirea în care s’a proclamat candidatul ofi­cial. Proiescenți au dovedit și de astă dată că nu se sfiesc de amenințări și candidatura d-lui N. Fle­a, unul din fruntașii liberalismului, a fost viu aclamată. De­sigur că și în fața urnei, ale­­gătorii vor arăta aceeași indepen­­dință, ori cât de mari ar fi inge­rințele administrațiunii. un scop, pate fără multă greutate Indouî numărul personalului. Atragem prin urmare atențiunea d-lui Tache Ionescu, rugându’l a lua in considerare observațiile nóstre. După cum am anunțat în numă­rul nostru de Sâmbătă 9 Ianuare, astă­­­i la 9 ore s’a deschis Biblio­teca centrală in noul ei local din strada Pensionatului. Trebue să de­clarăm, că suntem forte nemulțu­miți cu noua aranjare a Bibliotecei. Localul este cu totul insuficient pen­tru cerințele unui oraș ca Bucuresci, unde numărul acelora cari voesc să se instrueze pretinde a avea la dis­­posițiune cel puțin 4-5 biblioteci pu­blice cu localuri de 2-3 ori mai afară de acesta, am rămas uimiți văzând că biblioteca este deschisă numai­­ ziua între orele 9 a. m. 4 jum. p. m. Un ast­fel de disposiți­­une însemnăză, că se doresce ca Bi­blioteca nostră să fie numai cu nu­mele un organ de cultură, pe când în realitate, salele de lectură vor fi tot­deauna aprope gole. Profesorii și studenții cari sunt în primul loc in­teresați de a o cerceta, între orele 9 a. ai. și 4 jum. p. m. sunt ocupați cu toții, unii prin secțiunile ce dau la școli, cel­ l’alți prin cursurile univer­sitare și ocupațiunile pentru între­ținere la studiu. Ar trebui, deci, ca biblioteca să fie deschisă, a­tât în filele de lucru cât și sărbă­torile, de la ora 8 a. m. pănă­ la 10 sări. Se înțelege de sine însă, că cu un personal de 2 bibliotecari și 4 custodi, ca cel actual, ar fi absurd a pretinde așa ceva. Dar ministerul instrucțiunei publice care cheltuesce anual sute de mii de lei fără nici­ Ciangai! din Moldova Când te uiți pe harta Moldovei vei fi un semicerc care se intinde din județul Piatra N, prin Roman și se sfârșesce în județul Bacău cu Valea Oituzului cu satul Grozesci compus din un șir de sate a căror locuitori sunt unguri în tota pu­terea cuvîntului.—Ei se găsesc in mijlocul unui popor compact de românî, ei ’și au păstrat in mod minunat din timpuri vechi și până astă­giî. limba, moravuri religia, costumul, până și pieptănătura deosebită de a nostră nu s’au asimilat aprópe de loc. Avem deci in inima țărei oă popu­lație streină, aprópe de 50,000 omeni. Nu fac nici uă deosebire, nici nu se póte face, intre israeliți, armeni, unguri sau alte semințenii care au caracterul in­­distinctibil a ne­asimilarei ; din punct de vedere politic este tot acelaș lucru. Sunt rare excepții care s’au identificat cu noi dar o parte minimă față cu masa habotnică care stă in starea primitivă. De­sigur pe unii indivizi putem ai chema la viața nostră politică, iară asupra res­tului trebue să fim veghetori. Să nu le dăm preponderența cu ochii închiși in con­ducerea afacerilor nóstre, să nu-î tolerăm a da tonul in societatea nostră, să-i ți­nem la distanță, și să-i primim numai cât trebue, și până unde nu sunt primej­dioși. Pilda Ungariei, a Franciei și a neferi­citei Poloniei, asupra cărora israeliții au avut influența capitală, influență ca po­litică asupra acestor state.— Să ne ferim de lecție in conducerea frânelor țărei. Deci să fim deștepți. Populația israilită au tăcut multă vreme au tăcut până ce le au venit apa la moră. Seim ce au intâm­pinat România la tra­tatul de la Berlin. Tot ast­fel stau și Ciangăiî in Moldova, să ne așteptăm dintr’un moment în altul in care șovinismul unguresc ’și va intinde mrejele și la noi, avem nădejdie că vor reuși pe deplin dăcă va ști cum să lu­creze, în alt fel de cât in conformitate cu legile existente. Ungurii noștri sunt tenaci, muncitori, bogați, și intolerenți, trăim in secolul in care individului prin cultură ’i i se deș­­teptă consciința națională. Ei vorbesc altă limbă, sunt sate în care locuitorii nu sciu bmbă Românescă, pot fi un factor util a guvernului Maghiar. Nici statul nici inițiativa privată nu au lucrat nimic pentru romanizarea acestor colonii streine. Din potrivă cei de sus de la masa verde au regulat țara fiind in necunoscință de causă de cea ce se petrece jos. S’au întărit și se consolideză coloniile ungurescî in mod admirabil, li s’au dat moșii de la domenii in­cât devin bogate puternice și compacte prin pro­­priele nóstre fapte. Facem noi bine că nu ne ingrijim de ungurii noștri­ ? Iată chestiunea la care voesc a respunde cu câte­va fapte pe care o cunosc. In adevăr avem nevoie incă de preoți catolici italieni care n’au nici un interes politic vis-a-vis de populație a căror păs­tori sunt, dar totuși influența ungară că va trece încetul cu încetul la noi. Mai toți dascălii de la biserici sunt din țara ungurescă. Nu la fie­care biserică se află un preot, ci la mai multe sate cu un reședință fixă, restul bisericilor e lăsat pe mâna dască­lilor care îndeplinesc uă mare parte din oficiele bisericesc­, poporul este bigot, și acesti dascăli maghiari exercităză uă in­fluență mare asupra norodului. Influență nu numai religiosă dar chiar și politică. Asfel in comunele rurale locuite de ciangăi fie chiar in parte de popa catolic și de dascăl. Satele Ciugănesci sunt nisce cuiburi unde se adăpostesc o­ invazie lentă de unguri care fug de Cătănie și a­u o mulțime de omeni suspecți, tolerați de uă adminis­trație păcătosă fără nici un sentiment sau cunoscință a datorielor. Sub cuvînt de slugi, de călători, de visitatori ai rudelor lor ei rămân in țară se inseriu la bir, aici cumpără pemâmturi și devin unguri pământeni. In așa mod sau format valea Slănicului cu adunătură de vagabonzii.— Si cine se’i opresc­ ? Cine se’i întrebe ce caută ? Cum stau și cum s’au stabilit in comună ? Cine in sfârșit să reguleze posiția lor ? Primarul sau subprefectul ? Aceștia in general sunt fără cultură, fără ins­trucție, de multe ori declasați ai socie­­tăței de acea cu drept cuvânt nemuritorul Rosetti le cerea licența in drept, dispo­­siția fiind supărăci0să diferitelor guverne care punea stavilă hăidăilor politici a fi suprefecți, au cădut. Valea Slănicului e Ungurească afară de băi unde suntem vro 50 de proprietari.— Coloniștii unguri profită de caracterul blând și generos a Românului, dari fiind de na­tură hunica se dedeau la fel de fel de nelegiuiri fără ca nimeni săi oprească. Putem semnala relele ce ne a pricinuit această populație streină. 1) Când au fost anchete internaționale pentru incălcare la frontiere unguri măr­­ginari din România au mărturisit în­tot­deauna în potriva nostră cu ajutorul lor vecini, noștrii au cuprins mii și mii de fălci pe linia Oituz-Slănic-Moinești. Nu­mai în urma convențiunei cu Austro-Un­garia, văzînd că dreptatea ne ese peste măsură de abia ne au redat 800 hectare de pădure la Slănic. 2) Gonesc și ocupă locurile băștina­șilor răzași din Târgu-Ocna și Târgul Trotușului, le tac pădurea în putere pro­fitând de indolența locuitorului nostru și de o administrație ticăloasă. 3) Sau reclamat contra administrației băilor Slănic sub pretextul absurd că au dreptul a pășuna în pădure, bătinduși joc de instituțiele nóstre în mod scandalos, găsinduse în țara aceasta funcționari care neplăcândui ochii administratorului fiind polon, au făcut treaba mușama. 4) Au coprins părți de losuri fără nici un drept pe moșia sf. Spiridon cu tote că aceasta persóra morală, sau inproprietă­rit odată. Ei se fac stăpâni în țară, ei car­e cu câți­va ani in urmă erau niște slugi, veniți de peste hotar. Și adminis­trația sf. Spiridon e nevoită să tacă. 5) Toată Valea Slănicului de o parte și de alta a acestui pavin e ocupată de Unguri, în­cât putem <fice numai româ­­neacă nu­ e. Fiind de o natură rapace și obrasnică, pe fie­care an a’și intinde propietatea lor pe domeniul Statului mărindu’și ogoar­le cu sute de fălci pe fie­care an, întinzi­n­­du ’și prima­véra ingrăditurile lor pe cât le pot da mâna mai mult. Peste câți­va ani ministerul domeniilor va rămânea cu suvenire că statul a fost propietar odată pe acea Vale.—Devastează pădurea sta­tului fără milă pretinzind că au același drepturi ca vechi răzeși. Nici la Domenii nici la sf. Spiridon nu se află o parte se arăta întinderea de loc a fie­cărui locutor—Guvernul nu ia nici o disposiție să pue capăt abuzurilor, se reguleze o dată propietatea, cu tota au­toritatea ce are D-nu Ministru Carp. Toți silvicultori care au trecut pe aici, declară că sunt in imposibilitate­,a face­ ceva fără intervenția Statului, această questie gravă trebue bine studiată și chibzuită.— Regulată conform Principiilor de drept­, conform dreptului istoric și acelui națio­nal. 6) La 1848 ciangăi din Moldova când au trecut Unguri sub Beni, au devastat propietățile Românești. In tote satele ve­nia simpatia ce o avea pentru Craiul lor după cum obișnuiam a zice. In urma acestor ar fi o nebunie a le mai da sprijinul spre intărirea lor. Liga Culturală are interesante studii de făcut in interiorul țerei, pentru a afla starea in care ne aflăm, și ar contribui mult la cultură. După sute de ani Ciangăi din Moldova după cum am spus la inceputul acestui articol nu ’si au pierdut naționalitatea lor, ’mi aduc aminte că o am citit o ve­che pledoarie a unui avocat francez cu care vom­ sfârși aceste linii. (Lemaitre — Predoyer pour demoiselle M. Lemerle), in care zicea: Oameni nu seamănă cu capacit, care de drept încetează a aparține celor ce iau, plantat, când rădăcinele lor cresc pe o propietate streină și să hrănesc din a­­cel pământ. Omul nu -și părăsește încli­­națiunele sale prin faptul părăsirea lo­cului sălășuinței sale. Hrana corpului nu-i strivește calitățile sale naturale. Schim­­bânduși țara și soarele nu -și schimbă patria și regilia. „Dreptul nasterei îl ur­­măresce in tot­deauna“. Și chiar când ar renunța la naționalitatea sa, va fi ori­când liber­a se intoarce. „Patria este ma­ma care priimesce la final in­tot­dea­una pe toți copii săi din ori­ce parte vor veni și ori­cât timp iar fi uitat. G. Sion. Telegram. Viena 21 Ianuarie.—Prințul Bulgariei a sosit și va pleca mâine după acea­<ji 1. Munich. — Se asigură că d-l Al. Lahovary a plecat direct de la Berlin la Bucureș­ti, fără a trece prin Viena. Berlin 21 Ianuarie. — „Norddeutsche Zeitung“ Zice că visita d-lui Al. Lahovary la Berlin are ca scop exclusiv negociațiu­­nile comerciale, iar nici de­cum, precum o pretinde alte <jmire, intrarea României In tripla alianță, intrare, care se va face în urma unei invitațiuni speciale a împăra­tului. — Prințul și Prințesa moștenitore a României vor asista la căsătoria Prințesei Margareta de Prusia la 24 ianuarie. X>*al M­ojilei Mâne vom începe a publica romanul de sensațiune Miserie Regală de Robert Scheffer, fost secre­tar al M. S Reginei României. » Primăria a cedat locul de la Procop­ia pe 800.000 lei, spre a se construi gara centrală. » Uă telegramă din Viena cu data de 22 Ianuarie­ st. n. ne anunță, că regele nos­tru este așteptat acolo pe mâine Marți 24 Ianuarie st. n., de unde își va conti­nua imediat călătoria la Bucuresci. Timpul anunță că d. Al. G. Bonaki fost Senator, a încetat din viață la Viena. * Pentru a desfunda linia ferată între Severin și Verciorova, s’a întrebuințat soldați. * Miercuri 13 ianuare curent la ora 8 și jum. sera. d-l C. Disescu va ține la Ate­neu conferința sea publică cuprinsă în pro­gramul anunțat, respungând cu acesta ocasiune d-lui­ Stefan Mihailescu asupra tesai ce înr­urire are cultura intelectuală asu­pra moralității și criminalității. * Procesul moștenirii M. Sturza, a fost din nou amânat * La „Societatea Corpului Didactic“, mâine marți 12 Ianuarie, ora 8 juni. sera la Universitate va vorbi „Dl D. Cecropide“ despre: „Reforma învățământului primar“. * Sâmbătă, la Circul Sidoli, d-ra Adelina după ce făcu exercițiuni pe trapez, să a­­runce in rățeaua, care era întinsă jos. Uă sirmă se rupse și d-ra Adelina se lovi de pământ. Ar trebui să se ia măsuri ca ast­fel de accidente, care ar fi put­ut să aibă con­secințe greva să nu se mai revizuiască.­­ Trenul Fulger s-a ciocnit la Temes­vár cu Acceleratul care venea din Verciorova spre Pesta. Ciocnirea a fost grasnică.­­mai multe vagone au fost stricate. Cu tóte aces­tea se pretinde că ar fi fost numai un mort, printre pasageri. Numiri și permutări Sunt confirmați in posturile ce ocupă la serviciul lucrărilor noul ,al legărei dru­murilor de fer dintre Fetesci și Cerna­voda, al verificărei, reconstruire! și con­solidări podurilor metalice și al lucrărilor de lărgirea liniei Bacau-Piatra Nămții, din administrația căilor ferate următorii in­gineri și impiegați: a) Serviciul lucrărilor noul 1. D. Otolescu Scarlat, sub-șef de ser­­viciu. 2. D-nii Carcalechi Sergiu și Panait George, șefi de divisie. 3. D-nii Petrescu Nicolae, Brbescu Er­nest, Zane Iuliu, Rossetos loan, Danie­­lescu loan, Papadopolu Nicolae Iacob, The­­odorescu George, Sovescu loan și Bak­ban Emil, șefi de secție cl. I. 4. D nii Ionescu loan, Stoenescu A­­lexandru, Argintoianu C. Basile și Cara­­costea George, șef de secție clasa II. 5. D-nii Vlaholu Barbu, Tăsloan G. loan, Popovici Grigore, Bujoiu Elie și Pe­­retz Petre Paul, ingineri asistenți clasa I. G. D-nii Ionescu Dumitru, Christodo­­rescu Zanfir, Nicolae George, Cănănău Titus, Băltănu Corneliu, Theohari Achil, Dumitrescu Constantin și Checais Alexan­dru, ingineri­ asistenți cl. II. b) La serviciul pentru legarea dru­murilor de fer dintre Fetesci și Cernavoda 1. D-nii Herjeu N. Nicolae și Baiulescu Ioan, sub-șefi de serviciu. 2. D. Davidescu Nicolae, șef de secție clasa. I. 3. D-nii Davidescu Alexandru și Casimir Grigore, șefi de secție clasa H 4. D nii Băiulescu Romulus șef de secție. 5. D-nii Ionescu Elefterie, Dumitrescu Anghel și Bădescu Fabiu Alexandru, in­­gineri-asistenți clasa I. 6 Vasile D-nii Leordănu George, Cristescu Brânză Camil și Balș A. Gheor­­ghe, ingineri-asistenți clasa II. c) La serviciul pentru verificarea reconstruirea și consolidarea podurilor metalice D-nii Râileni Constantin și Voiculescu Vasile, ingineri-asistenți clasa II. d) La serviciul pentru lărgirea liniei Ba­cău­-Pia­tra-Nem­țu D. Proca Alexandru, inginer-asistent clasa. I.

Next