Romanulu, ianuarie 1893 (Anul 37, nr. 1-21)
1893-01-24 / nr. 15
ANUL AL 37-LEA—TVpl 5—Ediția I-a REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA, Strada Srezoianu, 12 VoesoQ și vei putea. ABONAMENTE. 36 lei pe an în total era; 20 „ „ șase luni „ 10 „ „ trei „ „ 60 lelji pe an în străinătate AMilMPinDI. ^ ^u'a ^ ^an'' ^ AnUl IVIUul. 1 ]ep. Inserții și reclame 2 be Scrisorile nefrăncate se refasă.—Articolele nepublicate se ard. Anunciuri și abonamente se primesce la administrația ziarului. EXEMPLARUL 10 BANI Fondat in 1857 de C. A. RÜSETTI AI’ARE IN TOATE BILELE DE LUCRU ȘI DUMINICELE Director. VINTILĂ C. A. ROSETTI ■A «■ MARȚI, 24 IANUAR. (12 IANUAR. st.v.) 1893 ALuminota-te și vei fi. IN STREINĂTATE anunciuri se primesce LA PARIS, la d-nii L o roite, rue Cau martin 6 —Havas S place de la Bourse—Joues, 31 bis. rue Faub. Montmartre Adam, Bd Raspail 105 big W '* «EBMASIA la d. A. Steiner UI am bur* , Berlin) și d. O. L. Daube (Frankfurt) r'Vt LA^ GENEVA, la Haasenstein și Vogler.—-AUSI a Ț; t Tmq la Dukes, 1 Wollzeile 6—«, Viena jp, a 0 n « I _ ^A Abonamente se pot face la tóté biurourii poștale din țără și străinătate. Bucur esdi, 23/11 Calendar BULETIN Am intrat în lupta electorală. In localitățile unde oposițiunea s’a hotărît se se presinte la urnă, pentru alegerile parțiale, va fi oă luptă crâncenă și isbânda fie a guvernului, fie a oposițiunei, va atârna de puține voturi, după cum s’a întâmplat la colegiul I comunal de Galați. Aci, deci 16 voturi erau deplasate, succesul era să fie al oposițiunei. Pentru oricine scie insa cum se fac alegerile la noi și cât de mare e influența administrațiunei, grație mijlocelor de care dispune, că asemenea victorie este uă înfrângere morală. La Ploesci, deși alegerea se va face numai la 24 ianuarie, după telegrama pe care ne-au trimis’o d-nii C. Grigorescu și R. Stanianu, vedem că Primăria a refuzat sala cea publică, pentru întruniri electorale și că funcționarii administrativi, în cap cu polițaiul din Sinaia, au intrat în sala particulară unde s’a ținut întrunirea liberalilor. Prefectul a presidat întrunirea în care s’a proclamat candidatul oficial. Proiescenți au dovedit și de astă dată că nu se sfiesc de amenințări și candidatura d-lui N. Flea, unul din fruntașii liberalismului, a fost viu aclamată. Desigur că și în fața urnei, alegătorii vor arăta aceeași independință, ori cât de mari ar fi ingerințele administrațiunii. un scop, pate fără multă greutate Indouî numărul personalului. Atragem prin urmare atențiunea d-lui Tache Ionescu, rugându’l a lua in considerare observațiile nóstre. După cum am anunțat în numărul nostru de Sâmbătă 9 Ianuare, astăi la 9 ore s’a deschis Biblioteca centrală in noul ei local din strada Pensionatului. Trebue să declarăm, că suntem forte nemulțumiți cu noua aranjare a Bibliotecei. Localul este cu totul insuficient pentru cerințele unui oraș ca Bucuresci, unde numărul acelora cari voesc să se instrueze pretinde a avea la disposițiune cel puțin 4-5 biblioteci publice cu localuri de 2-3 ori mai afară de acesta, am rămas uimiți văzând că biblioteca este deschisă numai ziua între orele 9 a. m. 4 jum. p. m. Un astfel de disposițiune însemnăză, că se doresce ca Biblioteca nostră să fie numai cu numele un organ de cultură, pe când în realitate, salele de lectură vor fi totdeauna aprope gole. Profesorii și studenții cari sunt în primul loc interesați de a o cerceta, între orele 9 a. ai. și 4 jum. p. m. sunt ocupați cu toții, unii prin secțiunile ce dau la școli, cel l’alți prin cursurile universitare și ocupațiunile pentru întreținere la studiu. Ar trebui, deci, ca biblioteca să fie deschisă, atât în filele de lucru cât și sărbătorile, de la ora 8 a. m. pănă la 10 sări. Se înțelege de sine însă, că cu un personal de 2 bibliotecari și 4 custodi, ca cel actual, ar fi absurd a pretinde așa ceva. Dar ministerul instrucțiunei publice care cheltuesce anual sute de mii de lei fără nici Ciangai! din Moldova Când te uiți pe harta Moldovei vei fi un semicerc care se intinde din județul Piatra N, prin Roman și se sfârșesce în județul Bacău cu Valea Oituzului cu satul Grozesci compus din un șir de sate a căror locuitori sunt unguri în tota puterea cuvîntului.—Ei se găsesc in mijlocul unui popor compact de românî, ei ’și au păstrat in mod minunat din timpuri vechi și până astăgiî. limba, moravuri religia, costumul, până și pieptănătura deosebită de a nostră nu s’au asimilat aprópe de loc. Avem deci in inima țărei oă populație streină, aprópe de 50,000 omeni. Nu fac nici uă deosebire, nici nu se póte face, intre israeliți, armeni, unguri sau alte semințenii care au caracterul indistinctibil a neasimilarei ; din punct de vedere politic este tot acelaș lucru. Sunt rare excepții care s’au identificat cu noi dar o parte minimă față cu masa habotnică care stă in starea primitivă. Desigur pe unii indivizi putem ai chema la viața nostră politică, iară asupra restului trebue să fim veghetori. Să nu le dăm preponderența cu ochii închiși in conducerea afacerilor nóstre, să nu-î tolerăm a da tonul in societatea nostră, să-i ținem la distanță, și să-i primim numai cât trebue, și până unde nu sunt primejdioși. Pilda Ungariei, a Franciei și a nefericitei Poloniei, asupra cărora israeliții au avut influența capitală, influență ca politică asupra acestor state.— Să ne ferim de lecție in conducerea frânelor țărei. Deci să fim deștepți. Populația israilită au tăcut multă vreme au tăcut până ce le au venit apa la moră. Seim ce au intâmpinat România la tratatul de la Berlin. Tot astfel stau și Ciangăiî in Moldova, să ne așteptăm dintr’un moment în altul in care șovinismul unguresc ’și va intinde mrejele și la noi, avem nădejdie că vor reuși pe deplin dăcă va ști cum să lucreze, în alt fel de cât in conformitate cu legile existente. Ungurii noștri sunt tenaci, muncitori, bogați, și intolerenți, trăim in secolul in care individului prin cultură ’i i se deșteptă consciința națională. Ei vorbesc altă limbă, sunt sate în care locuitorii nu sciu bmbă Românescă, pot fi un factor util a guvernului Maghiar. Nici statul nici inițiativa privată nu au lucrat nimic pentru romanizarea acestor colonii streine. Din potrivă cei de sus de la masa verde au regulat țara fiind in necunoscință de causă de cea ce se petrece jos. S’au întărit și se consolideză coloniile ungurescî in mod admirabil, li s’au dat moșii de la domenii incât devin bogate puternice și compacte prin propriele nóstre fapte. Facem noi bine că nu ne ingrijim de ungurii noștri ? Iată chestiunea la care voesc a respunde cu câteva fapte pe care o cunosc. In adevăr avem nevoie incă de preoți catolici italieni care n’au nici un interes politic vis-a-vis de populație a căror păstori sunt, dar totuși influența ungară că va trece încetul cu încetul la noi. Mai toți dascălii de la biserici sunt din țara ungurescă. Nu la fiecare biserică se află un preot, ci la mai multe sate cu un reședință fixă, restul bisericilor e lăsat pe mâna dascălilor care îndeplinesc uă mare parte din oficiele bisericesc, poporul este bigot, și acesti dascăli maghiari exercităză uă influență mare asupra norodului. Influență nu numai religiosă dar chiar și politică. Asfel in comunele rurale locuite de ciangăi fie chiar in parte de popa catolic și de dascăl. Satele Ciugănesci sunt nisce cuiburi unde se adăpostesc o invazie lentă de unguri care fug de Cătănie și au o mulțime de omeni suspecți, tolerați de uă administrație păcătosă fără nici un sentiment sau cunoscință a datorielor. Sub cuvînt de slugi, de călători, de visitatori ai rudelor lor ei rămân in țară se inseriu la bir, aici cumpără pemâmturi și devin unguri pământeni. In așa mod sau format valea Slănicului cu adunătură de vagabonzii.— Si cine se’i opresc ? Cine se’i întrebe ce caută ? Cum stau și cum s’au stabilit in comună ? Cine in sfârșit să reguleze posiția lor ? Primarul sau subprefectul ? Aceștia in general sunt fără cultură, fără instrucție, de multe ori declasați ai societăței de acea cu drept cuvânt nemuritorul Rosetti le cerea licența in drept, disposiția fiind supărăci0să diferitelor guverne care punea stavilă hăidăilor politici a fi suprefecți, au cădut. Valea Slănicului e Ungurească afară de băi unde suntem vro 50 de proprietari.— Coloniștii unguri profită de caracterul blând și generos a Românului, dari fiind de natură hunica se dedeau la fel de fel de nelegiuiri fără ca nimeni săi oprească. Putem semnala relele ce ne a pricinuit această populație streină. 1) Când au fost anchete internaționale pentru incălcare la frontiere unguri mărginari din România au mărturisit întotdeauna în potriva nostră cu ajutorul lor vecini, noștrii au cuprins mii și mii de fălci pe linia Oituz-Slănic-Moinești. Numai în urma convențiunei cu Austro-Ungaria, văzînd că dreptatea ne ese peste măsură de abia ne au redat 800 hectare de pădure la Slănic. 2) Gonesc și ocupă locurile băștinașilor răzași din Târgu-Ocna și Târgul Trotușului, le tac pădurea în putere profitând de indolența locuitorului nostru și de o administrație ticăloasă. 3) Sau reclamat contra administrației băilor Slănic sub pretextul absurd că au dreptul a pășuna în pădure, bătinduși joc de instituțiele nóstre în mod scandalos, găsinduse în țara aceasta funcționari care neplăcândui ochii administratorului fiind polon, au făcut treaba mușama. 4) Au coprins părți de losuri fără nici un drept pe moșia sf. Spiridon cu tote că aceasta persóra morală, sau inproprietărit odată. Ei se fac stăpâni în țară, ei care cu câțiva ani in urmă erau niște slugi, veniți de peste hotar. Și administrația sf. Spiridon e nevoită să tacă. 5) Toată Valea Slănicului de o parte și de alta a acestui pavin e ocupată de Unguri, încât putem <fice numai româneacă nu e. Fiind de o natură rapace și obrasnică, pe fiecare an a’și intinde propietatea lor pe domeniul Statului mărindu’și ogoarle cu sute de fălci pe fiecare an, întinzindu ’și primavéra ingrăditurile lor pe cât le pot da mâna mai mult. Peste câțiva ani ministerul domeniilor va rămânea cu suvenire că statul a fost propietar odată pe acea Vale.—Devastează pădurea statului fără milă pretinzind că au același drepturi ca vechi răzeși. Nici la Domenii nici la sf. Spiridon nu se află o parte se arăta întinderea de loc a fiecărui locutor—Guvernul nu ia nici o disposiție să pue capăt abuzurilor, se reguleze o dată propietatea, cu tota autoritatea ce are D-nu Ministru Carp. Toți silvicultori care au trecut pe aici, declară că sunt in imposibilitate,a face ceva fără intervenția Statului, această questie gravă trebue bine studiată și chibzuită.— Regulată conform Principiilor de drept, conform dreptului istoric și acelui național. 6) La 1848 ciangăi din Moldova când au trecut Unguri sub Beni, au devastat propietățile Românești. In tote satele venia simpatia ce o avea pentru Craiul lor după cum obișnuiam a zice. In urma acestor ar fi o nebunie a le mai da sprijinul spre intărirea lor. Liga Culturală are interesante studii de făcut in interiorul țerei, pentru a afla starea in care ne aflăm, și ar contribui mult la cultură. După sute de ani Ciangăi din Moldova după cum am spus la inceputul acestui articol nu ’si au pierdut naționalitatea lor, ’mi aduc aminte că o am citit o veche pledoarie a unui avocat francez cu care vom sfârși aceste linii. (Lemaitre — Predoyer pour demoiselle M. Lemerle), in care zicea: Oameni nu seamănă cu capacit, care de drept încetează a aparține celor ce iau, plantat, când rădăcinele lor cresc pe o propietate streină și să hrănesc din acel pământ. Omul nu -și părăsește înclinațiunele sale prin faptul părăsirea locului sălășuinței sale. Hrana corpului nu-i strivește calitățile sale naturale. Schimbânduși țara și soarele nu -și schimbă patria și regilia. „Dreptul nasterei îl urmăresce in totdeauna“. Și chiar când ar renunța la naționalitatea sa, va fi oricând libera se intoarce. „Patria este mama care priimesce la final intotdeauna pe toți copii săi din orice parte vor veni și oricât timp iar fi uitat. G. Sion. Telegram. Viena 21 Ianuarie.—Prințul Bulgariei a sosit și va pleca mâine după acea<ji 1. Munich. — Se asigură că d-l Al. Lahovary a plecat direct de la Berlin la București, fără a trece prin Viena. Berlin 21 Ianuarie. — „Norddeutsche Zeitung“ Zice că visita d-lui Al. Lahovary la Berlin are ca scop exclusiv negociațiunile comerciale, iar nici decum, precum o pretinde alte <jmire, intrarea României In tripla alianță, intrare, care se va face în urma unei invitațiuni speciale a împăratului. — Prințul și Prințesa moștenitore a României vor asista la căsătoria Prințesei Margareta de Prusia la 24 ianuarie. X>*al Mojilei Mâne vom începe a publica romanul de sensațiune Miserie Regală de Robert Scheffer, fost secretar al M. S Reginei României. » Primăria a cedat locul de la Procopia pe 800.000 lei, spre a se construi gara centrală. » Uă telegramă din Viena cu data de 22 Ianuarie st. n. ne anunță, că regele nostru este așteptat acolo pe mâine Marți 24 Ianuarie st. n., de unde își va continua imediat călătoria la Bucuresci. Timpul anunță că d. Al. G. Bonaki fost Senator, a încetat din viață la Viena. * Pentru a desfunda linia ferată între Severin și Verciorova, s’a întrebuințat soldați. * Miercuri 13 ianuare curent la ora 8 și jum. sera. d-l C. Disescu va ține la Ateneu conferința sea publică cuprinsă în programul anunțat, respungând cu acesta ocasiune d-lui Stefan Mihailescu asupra tesai ce înrurire are cultura intelectuală asupra moralității și criminalității. * Procesul moștenirii M. Sturza, a fost din nou amânat * La „Societatea Corpului Didactic“, mâine marți 12 Ianuarie, ora 8 juni. sera la Universitate va vorbi „Dl D. Cecropide“ despre: „Reforma învățământului primar“. * Sâmbătă, la Circul Sidoli, d-ra Adelina după ce făcu exercițiuni pe trapez, să arunce in rățeaua, care era întinsă jos. Uă sirmă se rupse și d-ra Adelina se lovi de pământ. Ar trebui să se ia măsuri ca astfel de accidente, care ar fi putut să aibă consecințe greva să nu se mai revizuiască. Trenul Fulger s-a ciocnit la Temesvár cu Acceleratul care venea din Verciorova spre Pesta. Ciocnirea a fost grasnică.mai multe vagone au fost stricate. Cu tóte acestea se pretinde că ar fi fost numai un mort, printre pasageri. Numiri și permutări Sunt confirmați in posturile ce ocupă la serviciul lucrărilor noul ,al legărei drumurilor de fer dintre Fetesci și Cernavoda, al verificărei, reconstruire! și consolidări podurilor metalice și al lucrărilor de lărgirea liniei Bacau-Piatra Nămții, din administrația căilor ferate următorii ingineri și impiegați: a) Serviciul lucrărilor noul 1. D. Otolescu Scarlat, sub-șef de serviciu. 2. D-nii Carcalechi Sergiu și Panait George, șefi de divisie. 3. D-nii Petrescu Nicolae, Brbescu Ernest, Zane Iuliu, Rossetos loan, Danielescu loan, Papadopolu Nicolae Iacob, Theodorescu George, Sovescu loan și Bakban Emil, șefi de secție cl. I. 4. D nii Ionescu loan, Stoenescu Alexandru, Argintoianu C. Basile și Caracostea George, șef de secție clasa II. 5. D-nii Vlaholu Barbu, Tăsloan G. loan, Popovici Grigore, Bujoiu Elie și Peretz Petre Paul, ingineri asistenți clasa I. G. D-nii Ionescu Dumitru, Christodorescu Zanfir, Nicolae George, Cănănău Titus, Băltănu Corneliu, Theohari Achil, Dumitrescu Constantin și Checais Alexandru, ingineri asistenți cl. II. b) La serviciul pentru legarea drumurilor de fer dintre Fetesci și Cernavoda 1. D-nii Herjeu N. Nicolae și Baiulescu Ioan, sub-șefi de serviciu. 2. D. Davidescu Nicolae, șef de secție clasa. I. 3. D-nii Davidescu Alexandru și Casimir Grigore, șefi de secție clasa H 4. D nii Băiulescu Romulus șef de secție. 5. D-nii Ionescu Elefterie, Dumitrescu Anghel și Bădescu Fabiu Alexandru, ingineri-asistenți clasa I. 6 Vasile D-nii Leordănu George, Cristescu Brânză Camil și Balș A. Gheorghe, ingineri-asistenți clasa II. c) La serviciul pentru verificarea reconstruirea și consolidarea podurilor metalice D-nii Râileni Constantin și Voiculescu Vasile, ingineri-asistenți clasa II. d) La serviciul pentru lărgirea liniei Bacău-Piatra-Nemțu D. Proca Alexandru, inginer-asistent clasa. I.