Romănul, octombrie 1897 (Anul 41, nr. 818-827)
1897-10-28 / nr. 824
$ V á ANUL AL 41-LUA No. 824.—Ediția de seară VOEȘTE ȘI VEI PUTEA ABONAMENTE In totă țara 20 lei pe an —pe 6 luni 10 lei—5 lei pe 3 luni. Cu Românul de Duminică 26 lei pe an. — In streinătate 40 lei pe an. Arvin rdlini * Pag V 50 bani linia. milILUUM . pag. IVI 2 lei linia. Pag. II 3 lei linia. Redacția și Administrația STR. ACADEMIEI No. 2. București. Mandatele și corespondențele privitoare la redacție se vor adresa personal d-lui Vintilă Rosetti Director : VINTILĂ C. 1 Hn Fondat în 1857 de C. A. ROSETTI BULETIN Profesorii.—Barbariile de la poliție Ante-proectul d-lui Haret a adus în discuție învățămîntul secundar. In adevăr, întotdeauna s’a căutat să se gonăscă din discuția atât a diarelor cît și a celor cari se ocupă de mersul intelectual al acestei țări. Gestiunile privitore la învățămînt, așa că școlla, locul de preparare tinerilor generații a rămas necontrolată, și nebăgată în stimă. Dausele acestei nepăsări sunt multe și cam jignitore pentru cei carierau în drept ca să controleze mersul intelectual și să se ocupe mai de aprope de ceea ce se petrece în școlele ndstre. AȚI d. Haret a reușit, cel puțin pentru moment, ca să aducă în discuție chestiunea învățămîntului. Nu vom vorbii de anteproect care e bun, exceptând oarecari puncte cari desigur vor fi îndreptate, ci ne vom ocupa de oarecari mici mizerii, cari bântue școlele secundare. Există profesori cari nu sunt destul de conștiincioși de datoria lor și cari în loc ca să lucreze pentru progresarea învățământului, grăbesc ruina morală a celor cari doresc lumină. Sunt unii cari cred că e destul ca să fie definitivi sau provizorii, pentru ca să nu se mai ocupe de școlă, deoarece nimeni n’ar putea să’l învinovățească s’au să’l silească de a fi conștiincioși. Un profesor de franceză fiind amenințat de mai mulți părinți, cari voiau să arate ministrului modul de predare și de purtare al acestui profesor, el a răspuns: „Nu’mi pasă nimic, căci nici ministru nu poate să se amestece în treburile mele. Eu fac în școlă ce vreau și îmi bat joc de ministru. Un profesor de elenă, celebru prin incorectitudine, intră în clasă cu bastonul și când elevul chemat la lecție se apropie de catedră, el îl amenință cu bastonul. Dar cîți profesori sunt cari nu cunosc deloc materiile pe cari le predau ? Cum să progreseze învățămîntul cu astfel de apostoli, ce morală poste să capete elevii de la astfel de profesori. Am fi pretențioși când am spune că ar trebui o reformă și printre profesori care să se aplice dar acesta necesară. Profesori conștiincioși, iată reforma cea mai mare. Unele diare au vorbit de nișce barbarii comise în arestul poliției Capitalei, barbarii pari dacă ar fi adevărate, ar lovi în părerea unora cari spun că noi suntem civilizați și că putem să ne fălim cu sistemul nostru polițienesc. Arestanților li s’au oprit mâncarea iar aceștia când au reclamat, au fost bătuți într-un mod barbar chiar de un mare funcționar al poliției. Afară de asta, se zice că economiile se practică pe o scară foarte întinsă la poliție. Noi când a fost vorba de suprimarea unor funcționari de la poliție plătiți cu lofuri mari, am fost pentru economii, dar cu tote astea nu putem fi pentru economii când e vorba ca să se oprescă fondul pentru întreținerea arestanților, pentru ca el să fie apoi depus în cine scie ce pungă. Deci veștejim pe cei cari mănâncă pâinea și măslinele arestanților și cerem o anchetă care să veștejescă și ea în cașul când svonul respândit de mai multe diare s’ar adeveri. Cât despre bătae în zadar am mai ridica glasul nostru contra acestui sistem turcesc, căci or cît am protesta, bătaia va fi în vigore. Cel puțin dați-le de mîncare, domnilor. Floren. In jurul afacerei Dreyfus Am arătat cum opiniunea publică din Franța e alarmată de declarațiile senatorului Scheurer-Kestner cu privire la condamnarea fostului căpitan Dreyfus, declarații făcute în culoarele Senatului și către un amic— senator și acesta— d. Ranc. * Diarele franceze nu se ocupă astăzi decât de acestă afacere. Adtă munca lor nu este decât să adune diferite note și întâmplări relative la condamnatul din insula „Mîntuirel“ și să le dea publicului setos de noul sensații. D. Henri Rochefort, povestește în ziarul său „Lontrasigeant“ următorea anecdotă cu privire la afacerea Dreyfus: „Intr’o di am primit cu mirare visita — a cui ?.. A directorului închisdrei „Cherche-Midi“, unde Dreyfus a fost ținut în prevenție. El venea în numele tuturor rudelor condamnatului de a mă ruga să mă asociez la campania ce se pregătea în favoirea revizuirei procesului. „Prin ce fel de argumente s’o fi deschis ochii acestui șef de batalion ?„Nu eu voi fi acela care să le cercetez, și n’ați aminti intervențiunea sa — oricât de stranie mi s’a părut — dacă acest apărător al unui om încredințat pazei sale, n’ar fi fost revocat din funcțiunea pe care atât de ciudat o îndeplinea. „Am concediat pe acest solicitator cu următoarea observare : — „Dar, dacă credeți în nevinovăția căpitanului,pentru ce, când l’ați avut în mâinele d-voistră, nu l’ați ajutat să evadeze ? — „Pentru că, a răspuns l L “baux Livre,tot cu țara A directorul, aveam convingerea că va fi achitat!“ Fostul director, despre care este vorba, e comandantul Forzinetti, și, contrariu celor ce afirmă d. Rochefort, el este și astăzi directorul închisdrei „Cherche-Midi.” In urma acestei revelațiuni sensaționale, un redactor al ziarului „Le Soir“, d. Maurice Tezan, s-a dus la d. Forzinetti, și iată povestirea ce face în diarul său despre declarațiunile directorului arestului preventiv „ Cherche-Midi“. —„Am primit ordine, și trebuea să mă supun, căci sunt soldat; dar eu personal, sunt lămurit asupra afacerei Dreyfus. „Mi s’a încredințat un prisonier viu și vin l’am înapoiat. Ce mi se putea pretinde mai mult ? „Dacă șefii mei pot să-mi dea ordine, ei n’au însă dreptul de a mă împedica să am o părere. La câteva zile în urmă, comandantul Forzinetti declară către un alt diarist că i scia multe despre afacerea Dreyfus și că va vorbi atunci când un ofițer superior ar fi cerut retragerea sa din fruntea închisorei. — „In acest moment, adăugă el, aș spune tot ceea că știu. N’am stat patruzeci și cinci de zile lângă căpitanul Dreyfus fără să mă documentez. Am audit lucruri înmărmuritore. „Și, spre a vă dovedi că în adevăr sunt convins de inocența vechiului meu prisonier, țin să ne mărturisesc că, înaintea gardei adunate, nu m’am ferit să-i strânși mâna în urma condamnărei care-l lovea“. Cu ceea ce mai rămînea se ajutau familiile sărace ale soldaților chemați sub arme în timp pe pace și rasboiu. In Germania Pentru Bavaria și Wittenberg înainte de 1870. Pentru 12 ani, anume : 1) Pentru exclușii și reformați ; 2) Pentru cei încorporați în reservă : 3) Concediații mai înainte de împlinirea termenului de serviciu. O taxă fixă de 5 lei (4 mărci) și o taxă progresivă de 10 mărci la 1,000 din venit la 148 pentru 6,000. Pentru veniturile superiore la 6.000 mărci impozitul de 3». Veniturile resultate din taxe se varsau la casa imperiului. In Austria Taxele militare dateză din 1880. Se aplică pe timpul serviciului militar : 1) Celor nesupuși (?) ; 2) Celor liberați și licențiați; 3) Celor concediați pentru infirmități neprovenite din causa serviciului ; 4) Celor emigrați mai înainte de termenul obligator de serviciu. Taxa anuală e de un fiorin în Austria și de 3 fiorini în Ungaria pentru cei cari au un venit sau cîștigă prin comerciu și trece prin 14 gradații, mergînd pînă la 200 fiorini.Sunt scutiți de taxe cei săraci sau infirmi. Cu aceste venituri s-a format un fond dis al casei militare, de 2.000.000 de fiorini, cari se alimentează în fiecare an cu cîte un milion fiorini și cu care se susține invalizii, văduvele și orfanii din cause de résboiu. Din casa statului o comisiune hotăresce ajutoarele de dat familiilor sărace ale celor chemați în cas de mobilisare. In Francia. — Taxele dateză din 1889. Sunt supuși la taxe : 1) Cei neapți pentru serviciul militar (exclușii) ; 2) (Rinoviații) amînați; 3) Cei clasați pentru serviciul auxiliar ; 4) Concediații după un an de serviciu. Sînt scutiți de taxe: Reformații pentru infirmități provenite din causa serviciului. Taxa e fixă de 6 lei. Taxa proporțională egală cu maximum cotei personale și mobiliare. Contribue la aceasta și părinții. Taxa se ia 16 ani (pînă la trecerea în reserva armatei teritoriale). In Elveția.— Sunt supuși la taxe toți cari, din diferite motive, nu fac parte nici din armata de elită, nici din landwehr. Taxa fixă e de 6 lei personal. Taxa suplimentară de 1 leu, pentru fiecare 100 lei din averea proprie (mobiliară și imobiliară și de lei 1,50 pentru fiecare 100 lei din venit net (castre, pensie), excludénd primele. Taxa maximă 3.000 lei. Taxele se dă pînă la 44-lea an, însă după al 32-lea trec în landwehr) se reduc la zi. Jumătatea produsului e vărsată casei federale și în parte se dă ca dotațiune fondului pentru invalizi ; cealaltă jumătate va rămîne cantoanelor cari sînt însărcinate cu scutirile. In Bulgaria.— 500 lei pentru musulmanii ce voesc scutire de serviciu. 10—200 lei toți ceîl’alțî scutiți (o comisie stabilesce taxa). Taxele militare Iată cari sunt taxele militare în alte țări. In Italia Taxa fixă de 6 lei anual pentru 12 ani. Taxa proporțională pe venit, tot anuală, regulată astfel : De la 100 la 200, 1 de la 200 la 600 lei 1 lei 20 leii 20 de fie-care 100 lei din maximul venitului ; de la 600 la 3000 lei 1 leii 50; de la 3000 la 6000 lei 1 leii 80 ; de la 6000 la 15.000 lei, 18 lei la fie-care 1000 lei din maximul venitului ; de la 15.000 la 25.000 lei 21 lei la fie-care 1000 lei din maximul venitului ; de la 25.000 la 50.000 lei, 24 lei la fie care 1000 lei din maximul venitului ; de la 50.000 lei 24 lei la fie care 1000 lei din maximul venitului; de la 50.000 la 75.000 lei 27 lei la fie care 1000 lei din maximul venitului ; de la 75.000 la 100.000 lei 30 lei la fie care 1000 lei din maximul venitului. Partea din venit superioră la 100.000 lei e scutită de taxă. Aceste taxe se aplică : 1) Celor reformați pentru infirmități sau nedesvoltare toracică suficientă care îi împiedică de a munci : 2) Celor înrolați în a doua și a treia categorie. Aceste venituri dau 9 1 în milione pe an și să varsați la casa militară (desființată cu legea din 1887), servind la plata primelor de vechime și gratificații. ECOURI Institutul Meteorologic București 27 Octombri, 12 ore dina. înălțimea Baromerică, la O. 766." Temperatura aerului 8.4. Vântus calm. Star a crulul noros. Temperat. Max de er 47. „ Minim, de astăzi — Temperatura a variat la noi intre 90. Si 90. MARȚI 28 OCTOMBRIE (9 Noambrie) 1897 LUMINEAZA-TE ȘI VEI FI IN STREINATATE anunciurile se primesc la PARIS din Lorette rue Glumăr tin 61.Havas 3 place de la Bourse. Jones 31. bis rue Fault Montmarte.—Adam 37 ne de Varennes. IN GERMANIA la d-nu Rudolf Mosse. Berlin, Munich, Liepzig-Steiner (Hamburg, Berlin) și d-nu H. L. Double Frankfurt. ZURICH Rudolf Mosse. La GENEVA ; la Hassenstein & Vogler.' ■ AUSTRIA: Viena, Rudolf Meiste It Sailer-’ statte—Dukes, Wol!z«ile.6—8 ;Vijnaf ......... i U if A ; ' Scrisorile ncfraucate se refusS-^Artjeolo nepnbllcate se ard 1 Chitanțele emisa în numele ziarului Românul, spre a fi val.4.T?e vor purta semnătura d-lui V. Rosseti. E un timp frumos și finiseit. Noptea frig simțitor în totă Moldova și mai ales la munte. La Sinaia înghețatul s’a menținut eri totă dina. La Gura-Tarcăului și la Sinaia termometrul s’a coborât până la 8 grade. In general timpul s’a recit mult, in toată țara. La Păncesci Dragomirescu a fost cărătusă. Barometrul s’a coborât mult în Moldova în mijlociu cu 5 milimetri, iar în Muntenia cu 3. Astăzi timp frumos, finisei însă recoros, puțin. Comisiunea însărcinată cu reorganizarea marelui stat major al armatei și-a terminat lucrările. Zilele acestea le va înainta inspectorilor generali ai armatei spre aprobare. Consiliul comunal și-a amintit din nou ședința pentru Mercurî 20 Octombrie. Toți tinerii cari au fost recrutați la Februarie trecut, vor fi încorporați pe la regimentele respective pe diua de 1 Noembrie. Circulări în acest sens au fost date la ministerul de resboiți și de corpurile de armată respective. Pe ziua de 31 Octombrie se liberăză contigentul 1894. Samsarul Șapira a cerut tribunalului Putna să-l pue în libertate în schimbul unei cauțiuni de treizeci de mii de lei. Ai se inaugureză monumentul de la Răsboeni. Invitații din Capitală au plecat astă spre Sâmbătă până la Piatra N, de unde apoi s’au dus cu trăsurile pînă la Resboenî. Presa a fost invitată să ia parte la serbările de inaugurare. Un Țar francez spune că un număr de familii din Buchy trăesc în mare neînțelegere de cînd președintele Faure întorcânduse din Rusia, a trecut pe acolo. Mai multe mame s’au dus cu micii lor copii înaintea președintelui și au pus pe copii să-i prezinte flori. Președintele a sărutat pe copii, iar mamele s’au grăbit să sărute pe copii chiar în locul unde-i sărutase președintele, ceea ce a supărat forte mult pe bărbați. Școla de arte și meserii din Capitală va preda peste cîteva zile ministerului de instrucțiune publică mobiierul comandat pentru mai multe școli de ale statului. Pînă acum au început a funcționa pe căile ferate 22 locomotive înălbite cu titeii. In urma încetărei din viață a Ducesei de Teck și a Ducesei de Sa-Altenburg, curtea regală a luat doliu pe timp de 12 zile, cu începere de la 24 octombre. Un Țar italian„Giornale di Sicilia“ a primit de la vestitul căpitan de bandă Candino o scrisoire în cuprinderea următdre, cu rugăminte de a se publica : „Domnule, declar că m’am despărțit de tovarășul de până acum, Giusepe Galbo, care se purta prea crud cu onor public ; în schimb m’am unit cu Ferrara și cu Ferrerella din Căngi, cari se iscălesc aci prin câte o cruce roșie. Vă salut cu dragoste și rămân Candino“. Banditul a trimis, ca plată de inserție, un bilet de 5 fr. E vorba de numirea d-lui Ioan Kalenderu, administratorul domeniilor Coroanei, ca representat al guvernului român la exposițiunea din Paris. ANTE-PROECTE DE LEGE asupra lnvßaminului Secundar Și SUPERIOR CAP. II Invățimîntul secundar (Urmare) SECȚIUNEA VI Drepturile și datoriile corpului didactic secundar Art. 34.—Apartamentele membrilor corpului didactic secundar se compun , din o parte fixă, numită leafă, și din o parte variabilă, numită gradațiune. Art. 35.— Leafa fixă va fi de 120 lei pe lună, pentru profesorii definitivi de licee și gimnasie, fiecare 4 ore, sau fracțiune de curs pe săptămână; 100 leî pe lună, pentru profesorele de școle secundare de fete de gradul I sau II, pentru fiecare 4 ore, sau fracțiune de 4 ore de curs pe săptămână ; 70 leî pe lună, pentru profesorii definitivii de religiune, pentru fiecare 4 ore, sau fracțiune de 4 ore de curs pe săptămână , 70 lei pe lună, pentru maeștrii definitivi, pentru fiecare 4 ore, sau fracțiune de 4 ore de curs pe săptămână. Aceste cifre vor fi micșorate cu 10 la sută pentru profesorii și maeștrii provisorii, și cu 20 la sută pentru suplinitori. Diferința se va vărsa la Casa școllelor. Exercițiile militare se vor preda de câte un militar, care se va plăti cu o diurnă, ce se va fixa prin budget. Art. 36. — Gradațiunea este crescerea legii profesorilor și maeștrilor secundari, provisorii sau definitivi, cari fi se dă potrivit cu timpul lor de serviciu în corpul didactic, în modul următor: 15 la sută după 5 ani de funcționare cu titlu provisor sau definitiv ; 30 la sută, după 10 ani de funcționare ; 45 la sută după 15 ani de funcționare ; 60 la sută după 20 ani de funcționare. Tote gradațiunile se vor socoti la leafa cuvenită pentru 10 ore de secțiune pe săptămână. Timpul petrecut în concediu sau în excluderea temporară din corpul didactic nu se țina în semă pentru gradațiune. Gradațiunea se dă de la începutul anului budgetar care urmără pe acela în care s’a împlinit termenul pentru care ea se acordă. Ea face parte integrantă din apartamente. Asupra ei se fac rețineri pentru pensiune, și ea completă la regularea drepturilor la pensiune. Art. 37. — In nici un cas, lefa tdră a unui profesor sau a unui maestru, pentru curs făcut în una sau mai multe sc0le, nu va fi mai mică decât loja cuvenită pentru 12 ore de curs pe săptămână. Ministerul are însă dreptul a impune profesorilor și maeștrilor până la 12 ore de curs pe săptămână în specialitățile lor, în orice școlă secudară din același oraș. El are asemenea dreptul a impune profesorilor și maeștrilor numărul de ore de curs de specialitatea lor, până la complectarea fracțiunilor de unităței de 4 ore de curs pe săptămână, prevădute la art. 35. Art. 38.—Profesorii și maeștrii provisorii și definitivi au dreptul a cere adăogirea numărului orelor lor de curs, în specialitățile lor ; aceste cereri vor putea fi satisfăcute, după disposițiunile art. 32. Numărul de ore de curs, odată acordat unui profesor, nu i se mai pute micșora, decât cu formele prevădute în acesta lege pentru excludarea din corpul didactic, afară de modificările ce ar rezulta din schimbarea eventuală a programelor. I / V / ■