Romănul, octombrie 1897 (Anul 41, nr. 818-827)

1897-10-28 / nr. 824

$ V á ANUL AL 41-LUA No. 824.—Ediția de seară VOEȘTE ȘI VEI PUTEA ABONAMENTE In totă țara 20 lei pe an —pe 6 luni 10 lei—5 lei pe 3 luni. Cu Românul de Duminică 26 lei pe an. — In streină­­tate 40 lei pe an. Arvin rdlini * Pag­­ V 50 bani linia. milILUUM . pag. IVI 2 lei linia. Pag. II 3 lei linia. Redacția și Administrația STR. ACADEMIEI No. 2. București.­ Mandatele și corespondențele privitoare la redacție se vor a­­dresa personal d-lui Vintilă Rosetti Director : VINTILĂ C. 1 Hn Fondat în 1857 de C. A. ROSETTI BULETIN Profesorii.—Barbariile de la poliție Ante-proectul d-lui Ha­­ret a adus în discuție în­­vățămîntul secundar. In adevăr, în­tot­dea­una s’a căutat să se gonăs­­că din discuția atât a dia­­relor cît și a celor cari se ocupă de mersul intelectual al acestei țări. Gestiunile privitore la învățămînt, așa că școlla, locul de prepara­re tinerilor generații a ră­mas necontrolată, și nebă­gată în stimă. Dausele acestei nepăsări sunt multe și cam jignitore pentru cei cari­erau­ în drept ca să controleze mersul in­telectual și să se ocupe mai de aprope de ceea ce se petrece în școlele ndstre. AȚI d. Haret a reușit, cel puțin pentru moment, ca să aducă în discuție chestiu­nea învățămîntului. Nu vom vorbii de ante­­proect care e bun, exceptând oare­cari puncte cari de­sigur vor fi îndreptate, ci ne vom ocupa de oare­cari mici mizerii, cari bântue școlele secundare. Există profesori cari nu sunt destul de conștiincioși de datoria lor și cari în loc ca să lucreze pentru progre­sarea învățământului, gră­besc ruina morală a celor cari doresc lumină. Sunt unii cari cred că e destul ca să fie definitivi sau provizorii, pentru ca să nu se mai ocupe de școlă, de­oare­ce nimeni n’ar putea să’l învinovățească s’au să’l silească de a fi conștiincioși. Un profesor de franceză fiind amenințat de mai mulți părinți, cari voiau să arate ministrului modul de pre­dare și de purtare al aces­tui profesor, el a răspuns: „Nu’mi pasă nimic, căci nici ministru nu poate să se a­­mestece în treburile mele. Eu fac în școlă ce vreau și îmi bat joc de ministru. Un profesor de elenă, ce­lebru prin incorectitudine, intră în clasă cu bastonul și când elevul chemat la lec­ție se apropie de catedră, el îl amenință cu bastonul. Dar cîți profesori sunt cari nu cunosc de­loc materiile pe cari le predau ? Cum să progreseze învă­­țămîntul cu ast­fel­ de apos­toli, ce morală poste să ca­pete elevii de la ast­fel de profesori. Am fi pretențioși când am spune că ar trebui o refor­mă și printre profesori care să se aplice dar acesta ne­cesară. Profesori conștiincioși, iată reforma cea mai mare. Unele diare au vorbit de nișce barbarii comise în a­­restul poliției Capitalei, bar­barii pari dacă ar fi ade­vărate, ar lovi în părerea unora cari spun că noi sun­tem civilizați și că putem să ne fălim cu sistemul nos­tru polițienesc. Arestanților li s’au oprit mâncarea iar aceștia când­­ au reclamat, au fost bătuți într-un mod barbar chiar de un mare funcționar al po­liției. Afară de asta, se zice că economiile­­ se practică pe o scară foarte întinsă la po­liție. Noi când a fost vorba de suprimarea unor funcțio­nari de la poliție plătiți cu lofuri mari, am fost pentru economii, dar cu tote astea nu putem fi pentru econo­mii când e vorba ca să se opre­scă fondul pentru în­treținerea arestanților, pen­tru ca el să fie apoi depus în cine scie ce pungă. Deci veștejim pe cei cari mănâncă pâinea și măsli­nele arestanților și cerem o anchetă care să vește­­je­scă și ea în cașul când svonul respândit de mai multe diare s’ar adeveri. Cât despre bătae în za­dar am mai ridica glasul nostru contra acestui sistem turcesc, căci or cît am pro­testa, bătaia va fi în vigore. Cel puțin dați-le de mîn­­care, domnilor. Floren. In jurul afacerei Dreyfus Am arătat cum opiniunea publică din Franța e alar­mată de declarațiile sena­torului Scheurer-Kestner cu privire la condamnarea fos­tului căpitan Dreyfus,­­ de­clarații făcute în culoarele Senatului și către un amic— senator și acesta— d. Ranc. * Diarele franceze nu se o­­cupă astă­zi de­cât de a­­cestă afacere. Adtă munca lor nu este de­cât să adune diferite note și întâmplări relative la condamnatul din insula „Mîntuirel“ și să le dea publicului setos de noul sensații. D. Henri Rochefort, po­­vestește în zi­arul său „Lon­­trasigeant“ următor­ea anec­dotă cu privire la afacerea Dreyfus: „Intr’o di am primit cu mirare visita — a cui ?.­. A directorului închisdrei „Cher­­che-Midi“, unde Dreyfus a fost ținut în prevenție. El venea în numele tuturor ru­delor condamnatului de a mă ruga să mă asociez la cam­pania ce se pregătea în fa­­voirea revizuirei procesului. „Prin ce fel de argumente s’o fi deschis ochii acestui șef de batalion ?­­„Nu eu voi­ fi acela care să le cercetez, și n’ați a­­minti intervențiunea sa — ori­cât de stranie mi s’a pă­rut — dacă acest apărător al unui om încredințat pazei sale, n’ar fi fost revocat din funcțiunea pe care atât de ciudat o îndeplinea. „Am concediat pe acest solicitator cu următoarea ob­servare : — „Dar, dacă credeți în nevinovăția căpitanului,pen­tru ce, când l’ați avut în mâinele d-voistră, nu l’ați ajutat să evadeze ? — „Pentru că, a răspuns l L “baux Li­vre,tot cu țara A directorul, aveam convin­gerea că va fi achitat!“ Fostul director, despre care este vorba, e coman­dantul Forzinetti, și, con­­trariu celor ce afirmă d. Ro­chefort, el este și astă­zi directorul închisdrei „Cher­­che-Midi.” In urma acestei revela­­țiuni sensaționale, un redac­tor al ziarului „Le Soir“, d. Maurice Tezan, s-a dus la d. Forzinetti, și iată poves­tirea ce face în diarul său despre declarațiunile direc­torului arestului preventiv „ Cherche-Midi“. —„Am primit ordine, și trebuea să mă supun, căci sunt soldat; dar eu perso­nal, sunt lămurit asupra a­­facerei Dreyfus. „Mi s’a încredințat un pri­­sonier viu și vin l’am îna­­poiat. Ce mi se putea pre­tinde mai mult ? „Dacă șefii mei pot să-mi dea ordine, ei n’au însă drep­tul de a mă împedica să am o părere. La câte­va zile în urmă, comandantul Forzinetti de­clară către un alt diarist că i scia multe despre afacerea Dreyfus și că va vorbi a­­tunci când un ofițer supe­rior ar fi cerut retragerea sa din fruntea închisorei. — „In acest moment, a­­dăugă el, aș spune tot ceea că știu. N’am stat patru­­zeci și cinci de zile lângă căpitanul Dreyfus fără să mă documentez. Am audit lucruri înmărmuritore. „Și, spre a vă dovedi că în adevăr sunt convins de inocența vechiului meu pri­­sonier, țin să ne mărturisesc că, înaintea gardei adunate, nu m’am ferit să-i strânși mâna în urma condamnărei care-l lovea“. Cu ceea­ ce mai rămînea se a­­jutau familiile sărace ale solda­ților chemați sub arme în timp pe pace și rasboiu. In Germania Pentru Bavaria și Wi­ttenberg înainte de 1870. Pentru 12 ani, anume : 1) Pentru exclușii și refor­mați ; 2) Pentru cei încorporați în reservă : 3) Concediații mai înainte de împlinirea termenului de ser­­viciu. O taxă fixă de 5 lei (4 măr­ci) și o taxă progresivă de 10 mărci la 1,000 din venit la 148 pentru 6,000. Pentru veniturile superiore la 6.000 mărci impozitul de 3»­­. Veniturile resultate din taxe se varsau la casa imperiului. In Austria Taxele militare dateză din 1880. Se aplică pe timpul serviciului militar : 1) Celor nesupuși (?) ; 2) Celor liberați și licențiați; 3) Celor concediați pentru infirmități neprovenite din cau­sa serviciului ; 4) Celor emigrați mai înainte de termenul obligator de ser­­viciu. Taxa anuală e de un fiorin în Austria și de 3 fiorini în Un­garia pentru cei cari au un ve­nit sau cîștigă prin comerciu și trece prin 14 gradații, mergînd pînă la 200 fiorini.­­Sunt scutiți de taxe cei să­raci sau infirmi. Cu aceste venituri s-a format un fond dis al casei militare, de 2.000.000 de fiorini, cari se ali­mentează în fie­care an cu cîte un milion fiorini și cu care se susține invalizii, văduvele și or­fanii din cause de résboiu. Din casa statului o comisiune hotăresce ajutoarele de dat fa­miliilor sărace ale celor chemați în cas de mobilisare. In Francia. — Taxele dateză din 1889. Sunt supuși la taxe : 1) Cei neapți pentru serviciul militar (exclușii) ; 2) (Rinoviații) amînați; 3) Cei clasați pentru serviciul auxiliar ; 4) Concediații după un an de serviciu. Sînt scutiți de taxe: Reformații pentru infirmități provenite din causa serviciului. Taxa e fixă de 6 lei. Taxa proporțională egală cu maximum cotei personale și mobiliare. Contribue la aceasta și părinții. Taxa se ia 16 ani (pînă la tre­cerea în reserva armatei teri­toriale). In Elveția.— Sunt supuși la taxe toți cari, din diferite mo­tive, nu fac parte nici din ar­mata de elită, nici din landwehr. Taxa fixă e de 6 lei personal. Taxa suplimentară de 1 leu, pentru fie­care 100 lei din ave­rea proprie (mobiliară și imobi­liară­ și de lei 1,50 pentru fie­care 100 lei din venit net (cas­­tre, pensie), excludénd primele. Taxa maximă 3.000 lei. Taxele se dă pînă la 44-lea an, însă după al 32-lea­­ trec în landwehr) se reduc la zi. Jumătatea produsului e văr­sată casei federale și în parte se dă ca dotațiune fondului pen­tru invalizi ; cea­laltă jumătate va rămîne cantoanelor cari sînt însărcinate cu scutirile. In Bulgaria.— 500 lei pentru musulmanii ce voesc scutire de serviciu. 10—200 lei toți ceî­l’alțî scu­tiți (o comisie stabilesce taxa). Taxele militare Iată cari sunt taxele militare în alte țări. In Italia Taxa fixă de 6 lei anual pentru 12 ani. Taxa proporțională pe venit, tot anuală, regulată ast­fel : De la 100 la 200, 1 de la 200 la 600 lei 1 lei 20­­ leii 20 de fie-care 100 lei din maximul venitului ; de la 600 la 3000 lei 1 leii 50; de la 3000 la 6000 lei 1 leii 80 ; de la 6000 la 15.000 lei, 18 lei la fie-care 1000 lei din maximul venitului ; de la 15.000 la 25.000 lei 21 lei la fie-care 1000 lei din ma­ximul venitului ; de la 25.000 la 50.000 lei, 24 lei la fie­ care 1000 lei din maximul venitului ; de la 50.000 lei 24 lei la fie­ care 1000 lei din maximul venitului; de la 50.000 la 75.000 lei 27 lei la fie­ care 1000 lei din maximul venitului ; de la 75.000 la 100.000 lei 30 lei la fie­ care 1000 lei din maximul venitului. Partea din venit superioră la 100.000 lei e scutită de taxă. Aceste taxe se aplică : 1) Celor reformați pentru in­firmități sau nedesvoltare tora­cică suficientă care îi împiedică de a munci : 2) Celor înrolați în a doua și a treia categorie. Aceste venituri dau 9 1 în mi­­lione pe an și să varsați la casa militară (desființată cu legea din 1887), servind la plata pri­melor de vechime și gratificații. ECOURI Institut­u­l Meteorologic București 27 Octombri, 12 ore dina. înălțimea Barome­rică, la O. 766." Temperatura aerului 8.4. Vân­tus calm. Star a c­rulul noros. Temperat. Max de er­ 47. „ Minim, de astă­zi — Temperatura a variat la noi intre 90. Si 90. MARȚI 28 OCTOMBRIE (9 Noambrie) 1897 LUMINEAZA-TE ȘI VEI FI IN STREINATATE anunciurile se pri­mesc la PARIS d­in Lorette rue Gl­­umăr tin 61.­Havas 3 place de la Bourse. Jones 31. bis rue Fault Montmarte.—Adam 37 n­e de Va­­rennes. IN GERMANIA la d-nu Rudolf Mosse. Ber­lin, Munich, Liepzig-Steiner (Hamburg, Ber­lin) și d-nu H. L. Double Frankfurt. ZURICH Rudolf Mosse. La GENEVA ; la Hassenstein & Vogler.' ■ AUSTRIA: Viena, Rudolf Meiste It Sailer-’ statte—Dukes, Wol!z«ile.6—8 ;Vijnaf ......... i U if A ; ' Scrisorile ncfraucate se refusS-^Artjeolo nepnbllcate se ard 1 Chitanțele emisa în numele ziarului Românul, spre a fi val.4.T?e vor purta semnătura d-lui V. Rosseti. E un timp frumos și finiseit. Noptea frig simțitor în totă Moldova și mai ales la munte. La Sinaia înghețatul s’a men­ținut eri totă dina. La Gura-Tar­­căului și la Sinaia termometrul s’a coborât până la 8 grade. In general timpul s’a recit mult, in toată țara. La Păncesci Dra­­gomirescu a fost cără­tusă. Barometrul s’a coborât mult în Moldova în mijlociu cu 5 milimetri, iar în Muntenia cu 3. Astă­zi timp frumos, finisei­ însă recoros, puțin. Comisiunea însărcinată cu reor­­ganizarea marelui stat major al armatei și-a­­ terminat lucrările. Zilele acestea le va înainta inspectorilor generali ai armatei spre aprobare. Consiliul comunal și-a amintit din nou ședința pentru Mercurî 20 Octombrie. Toți tinerii cari au fost re­crutați la Februarie trecut, vor fi încorporați pe la regimentele respective pe diua de 1 Noem­­brie. Circulări în acest sens au fost date la ministerul de resboiți și de corpurile de armată respec­tive. Pe ziua de 31 Octombrie se liberăză contigentul 1894. Samsarul Șapira a cerut tri­bunalului Putna să-l pue în li­bertate în schimbul unei cau­țiuni de trei­zeci de mii de lei. Ai se inaugureză monumen­tul de la Răsboeni. Invitații din Capitală au ple­cat astă spre Sâmbătă până la Piatra N, de unde apoi s’au dus cu trăsurile pînă la Resboenî. Presa a fost invitată să ia parte la serbările de inaugurare. Un Țar francez spune că un număr de familii din Buchy tră­­esc în mare neînțelegere de cînd președintele Faure întorcându­­se din Rusia, a trecut pe acolo. Mai multe mame s’au dus cu micii lor copii înaintea preșe­dintelui și au pus pe copii să-i prezinte flori. Președintele a să­rutat pe copii, iar mamele s’au grăbit să sărute pe copii chiar în locul unde-i sărutase preșe­dintele, ceea ce a supărat forte mult pe bărbați. Școla de arte și meserii din Capitală va preda peste cîte­va zile ministerului de instrucțiune publică mob­iierul comandat pentru mai multe școli de ale statului. Pînă acum au început a func­ționa pe căile ferate 22 loco­motive înălbite cu titeii. In urma încetărei din viață a Ducesei de Teck și a Duce­sei de S­­a-Altenburg, curtea regală a luat doliu pe timp de 12 zile, cu începere de la 24 octombre. Un Țar italian­„Giornale di Sicilia“ a primit de la vestitul căpitan de bandă Candino o scri­­soire în cuprinderea următdre, cu rugăminte de a se publica : „Domnule, declar că m’am des­părțit de tovarășul de până a­­cum, Giusepe Galbo, care se purta prea crud cu onor­ public ; în schimb m’am unit cu Fer­rara și cu Ferrerella din Căngi, cari se iscălesc aci prin câte o cruce roșie. Vă salut cu dra­goste și rămân Candino“. Banditul a trimis, ca plată de inserție, un bilet de 5 fr. E vorba de numirea d-lui Ioan Kalenderu, administratorul domeniilor Coroanei, ca repre­­sentat al guvernului român la exposițiunea din Paris. ANTE-PROECTE DE LEGE­­ asupra lnvß­amin­ului Secundar Și SUPERIOR CAP. II Invățim­­întu­l secundar (Urmare) SECȚIUNEA VI Drepturile și datoriile corpului didactic secundar Art. 34.—Apartamentele mem­brilor corpului didactic secundar se compun , din o parte fixă, numită leafă, și din o parte va­riabilă, numită gradațiune. Art. 35.— Leafa fixă va fi de 120 lei pe lună, pentru profesorii definitivi de licee și gimnasie, fie­care 4 ore, sau fracțiune de curs pe săptămână; 100 leî pe lună, pentru pro­­fesorele de școle secundare de fete de gradul I sau II, pentru fie­care 4 ore, sau fracțiune de 4 ore de curs pe săptămână ; 70 leî pe lună, pentru profe­sorii definitivii de religiune, pen­tru fie­care 4 ore, sau fracțiune de 4 ore de curs pe săptămână , 70 lei pe lună, pentru maeș­trii definitivi, pentru fie­care 4 ore, sau fracțiune de 4 ore de curs pe săptămână. Aceste cifre vor fi micșorate cu 10 la sută pentru profesorii și maeștrii provisorii, și cu 20 la sută pentru suplinitori. Di­­ferința se va vărsa la Casa școllelor. Exercițiile militare se vor preda de câte un militar, care se va plăti cu o diurnă, ce se va fixa prin budget. Art. 36. — Gradațiunea este crescerea legii profesorilor și ma­eștrilor secundari, provisorii sau definitivi, cari fi se dă potrivit cu timpul lor de serviciu în cor­pul didactic, în modul următor: 15 la sută după 5 ani de funcționare cu titlu provisor sau definitiv ; 30 la sută, după 10 ani de funcționare ; 45 la sută după 15 ani de funcționare ; 60 la sută după 20 ani de func­ționare. Tote gradațiunile se vor so­coti la leafa cuvenită pentru 10 ore de secțiune pe săptămână. Timpul petrecut în concediu sau în excluderea temporară din corpul didactic nu se țina în semă pentru gradațiune. Gradațiunea se dă de la în­ceputul anului budgetar care urmără pe acela în care s’a împlinit termenul pentru care ea se acordă. Ea face parte integrantă din apartamente. Asupra ei se fac rețineri pentru pensiune, și ea completă la regul­area dreptu­rilor la pensiune. Art. 37. — In nici un cas, lefa tdră a unui profesor sau a unui maestru, pentru curs făcut în una sau mai multe sc0le, nu va fi mai mică de­cât loja cu­venită pentru 12 ore de curs pe săptămână. Ministerul are însă dreptul a impune profesorilor și maeștrilor până la 12 ore de curs pe săptămână în speciali­tățile lor, în ori­ce școlă se­­cudară din același oraș. El are asemenea dreptul a impune profesorilor și maeștri­lor numărul de ore de curs de specialitatea lor, până la com­­plectarea fracțiunilor de unităței de 4 ore de curs pe săptămână, prevădute la art. 35. Art. 38.—Profesorii și maeștrii provisorii și definitivi au dreptul a cere adăogirea numărului o­­relor lor de curs, în specialită­țile lor ; aceste cereri vor putea fi satisfăcute, după disposițiunile art. 32. Numărul de ore de curs, odată acordat unui profesor, nu i se mai pute micșora, de­cât cu formele prevădute în acesta lege pentru excludarea din cor­pul didactic, afară de modifică­rile ce ar rezulta din schimba­rea eventuală a programelor. I / V / ■

Next