Romănul, ianuarie 1898 (Anul 42, nr. 2-22)

1898-01-28 / nr. 20

J ■y A­V *< ANUL AL 42-LEA No. 20 VVOEȘTE ȘI VEI PUTEA ; *abonimente In tota țara 30 le! pe an —pe 6 luni 15 lei—7 le! 50 ban! pe 3 luni. Pentru preot­ și învățători! sătesci= 20 le! pe an.— In streinătate 40 Ițj psi an. . • Pag. IV 50 ban! linia Anunciri: Pag. 11121«!».­­ • v pag. II 3 lei linia. erisorile neflancate se refu­să.— Articole Fondat în 1857 de C. A. ROSETTI Mandatele și corespondențele privitoa­re la redacție se vor a­­dresa personal d-luî Țintită Rosetti Director : WI­ M C. 1 ROSETTI || [V '­ ­ ........... ( I '+ r» •/,a M Redactia’și Admini^frljîa » strada Stavropoleos No. 6 YOTMirwV; • / ■aana—Jtt . G11 . îl H / Clistanț«l^<mise în um«ele ziarului Românul, spre a fi . TÏ r purta semnătura d-lui T. Rosettî. ț^Biciu și părtinire­ a La începutul sesiu­nei ac­tuale a Camerei, am adresat o întrebare, d-lui ministru de interne, cu privire la aplicarea legei repaosului de Duminică. La răspunsul ministru­lui că va veni cu un pro­­ect modificător, am obser­vat că până atunci legea ar trebi să se execute și în or­ce caz să se dea ins­trucțiuni prefectului poli­ței să procedeze față de toți cu aceeași măsură. Ministrul n’a ținut sema de cererea mea și comisa­rii au urmat a executa le­gea, cu gârbaciul, când era vorbă de un mic pro­­cupeț, acordând cea mai mare toleranță negustori­lor influenți sau........cari sciu să întrebuințeze ar­gumente convingătdre. După cum era de pre­văzut, agenții d-lui Lecca, s’au crezut încuragiați de tăcerea d-lui ministru de interne și au continuat cu isprăvile lor. A ne mai adresa pre­fectului de poliție, spre a cere se pedepsescă pe co­misarul ce face abuz de putere ar fi inutil și n’am obține alt resultat de­cât cel pe care îl obținem de la d. Chim când cerem sa or­­ganiseze serviciul poștal. Nu putem însă trece cu vederea un fapt, pe care Ț am constatat în Ziua de 24 Ianuare, care dovedeșce cum se aplică legile de agenții poliței. In piața sf. Anton sunt nisce femei care vând cu­nune pentru morminte. Comisarul Rădulescu, de la secția II, a credut că acesta este o contravenție la legea repaosului și dat ordin sergentului cu a No. 56, să ia de gât pe acele femei și se le aducă la secție. Aci le-a înju­rat, a aruncat florile jos și fără a se face vre­un pro­ces verbal de contravenție, a oprit vânzarea în ziua de 24 Ianuare. La observațiunile ce fă­cui sergentului că de ce se lasă atunci alții să vân­­ză, și în virtutea cărei legi un simplu sergent póte opri vânzarea pentru unii și nu pentru alții, el ne-a răspuns că nu scie, dar că așa are ordin. In aceeași zi tota, lumea a putut vedea țigănci vân­­zând flori pe piața teatrului și magasinul Rothan, din strada Polonă, a fost totá Ziua deschisă. Am dori să ni i se spu­nă de d. Prefect, de ce a vinde flori pe piața Sf. Anton nu e permis și pe piața teatrului e permis. De ce un Rădulescu are dreptul să execute pe nisce sărmane femei și nare dreptul a lua de gât și pe Ro­than, și al duce l­a sec­ție,­­când calcă legea? Mister. Dacă d. ministru voes­­te să dezlege misterul, pote cere amănunte de la po­liția comunală care este cu neputință da face să se execute regulamentele co­munale, în calea Văcărescu, evreii cari expun marfă pe stradă respungând : „a dat voe la mine d-nu Badu­­leski “ De ce acel Bădulescu protejeză pe acei evrei ? Credem că înțelege d. ministru. Noul ne mărginim a cons­tata că prefectul permite agenților săi a maltrata pe precupeți și pe femeile cari vând flori, când nici un comerciant n’a cerut să se constate contravenția și în acelaș timp to­lereza să se viole legea pe calea Victorii și de către magasinul d-lui Rom­an; că poliția comunală e nevoită să-și plece capul înaintea poruncilor lui Bâ­­dulescu, care se vede că e mai mare de­cât prefec­tul și ministrul; că legea repaosului să respectă pentru unii, pen­tru alți nu, și chiar când se face a se respecta este în mod ilegal, prin argu­mentul biciului de la sec­ția 2-a, iar nu prin con­­travențiuni constatate de doi comercianți. E trist, mai cu górna pentru noi, sinceri amici ai guvernului actual. V. R S’a remarcat câte­va stri­găte de „Trădscă Zola“ cari au fost acoperite de protestări­ energice. Președintele d. Delegor­­gne anunță că va goli sala dacă se vor mai produce manifestațiuni. Dezbaterile încep la 1, 5 și 50 de minute Grefierul dă citire actului de acu­zație. Se zice că Zola a primit dimineța numerose telegra­me din străinătate. ■SS*­5S39— PROCESUL ZOLA (Paris 26 Ianuarie) înainte de proces De la 10 ore numerose persone sosesc în fața pa­latului de justiție pentru a asista la procesul Zola. Guardi municipali le așodă în fața grilajului. S’au luat măsurile ordin forte severe. In sala de ședință.— Manifestații D. Rochefort sosind îna­intea Ourței cu jurați, a fost aclamat de mulțime cu stri­găte de „Trăescă Roche­fort“. Au fost și câte­va­­ strigă­te de „Jos Rochefort“. D. Zola care sosește îm­­­preună cu D-nii Clemenceau și Labori­e huiduit de mul­­­țime. Sala Curțel de acusație e plină; audiența este des­chisă la 12 și 10 minute. 4 ]UN EXEMPLAR IU BAM Ridicări de incidente După lectura actului de acusație avocatul general d-l Vancassel explică că desbaterea se va limita la acusația d-lui Zola contra consiliului de răsboiu care a judecat pe maiorul Es­terhazy. Trebue să se împedice desbaterile în altă privință, căci nu trebue să pe voia prevențiilor se facă cari voesc revizuirea procesului Dreyfus prin mijloce frau­­dulose. blic Organul ministerului nu­citește conclusiunile cari fac ca curtea să înde­părteze de desbateri tot ceea ce nu privește direcțiunea termenilor din citațiune. D. Labori replică că tote faptele conținute în artico­lul d-lui Zola sunt strâns legat și că pentru a se pu­tea apăra trebue să se ex­plice de tote. Avocatul adaugă: Noi respectăm lucrul judecat dar acolo unde nu e nici lega­litate nici justiție, nu e nici lucru de judecat pentru ni­meni. Cei trei experți în scrisuri, d-ni­ Belhomme, Varmard și Conard cer a interveni în desbateri pentru a împedica de a se discuta într’o curte de jurați, un proces care trebue să se discute înain­tea tribunalului corecțional. D. Labori contestă acestă intervențiune, de­ore­ce ex­perții au citat deja pe d. Zola înaintea tribunalului corecțional. La două ore curtea se retrage pentru a delibera. Pe timpul suspensiunei audienței, discuțiunile sunt amânate. Nici un incident nu s’a produs.­­ Respingerea incidentelor Audiență se deschide la orele trei. Curtea respinge de a se proba tote faptele expuse în articolul d-lui Zola, de­ore­ce nu se probdză decât faptele citate în acuzare. Curtea respinge asemenea intervenția celor trei esperți. Declarația lui Vancassel * Iată câte­va detalii asu­pra declarațiunei d-lui Van­cassel. Dice că în dreptul citați­­unei nu trebue să depășescă tratările ministrului de res­boiu și că acesta plângân­­du-se dreptului de a limita terenul dezbaterel, arată punctele pe cari le crede utile de a fi judecate. Justificația trebue să fie aci așa de precisă ca și la atac. s Trebue a se împedica ca să devieze desbaterile, căci noi nu trebue să facem jo­cul prevențiilor. Pe d’asupra, legile au ho­tărât regulele de revizuire dar la ora în care vorbesc nici o cerere de revizuire n’a fost făcută. S’a mărgi­nit a se condamna pentru crima primului ofițer, un al d­oilea. Acestă manoperă n’a re­ușit. > ' Adi s’a vrut a se usa de mijloce revoluționare că­rora noi le-am opus legea, înaintea căreia tota lumea trebue să se încline. Organul ministerului pu­blic citesce apoi concluziile sale tindând ca curtea să îndepărteze din desbateri tot ceea­ ce nu privesce di­rect termenii din citațiune. D. Labori depune con­­clusiuni cari tind a con­strânge pe mai mulți mar­tori a compare. Curtea a amânat desba­terile pe mâine. Audiența s’a ridicat la o­­rele 5. Interviiew cu Zola Asupra procesului. Zola­­ și-a exprimat următorea părere co­respondentului diarului din Lon­dra Pall Mall Gazette. Mă întreb­ dacă sunt îngrijat De­loc ! Sunt plin de optimism- Ce se întâmplă acum e de­si­gur destul de dureros, e de na­tură de a umple pe fie­cine de groza și de uimire ; dar lucru­rile nu pot rămâne așa. Franța, e prea mare, prea generosă, prea sublimă,—tradițiile nóstre cava­leresc­, iubirea nóstru de drep­tate, bunul nostru simț vor tri­umfa de­sigur la urma urmei. Nimeni nu pate tăgădui că în mai puțin de cinci ani au fost trei procese, în care un ne­vinovat a fost osândit, un vino­vat achitat și în sfârșit eu însu­mi sunt amenințat a fi pentru că n’am comis o pedepsit­­ate. Eî, bine, Franța va nedrep­pune capăt unor asemenea nedreptăți. Opinia publică, actualmente cu­prinsă de patimi dușmane cause­ nostre, se va reculege atunci când vom fi în stare să dove­dim adevărul , și compătimesc pe acei a căror resistență contra luptei nóstre e acum așa de ne­justificată și de veninasa. — Ești așa­dar sigur a fi con­damnat ? — Eu, Domne, cine știe ? Precum v’am spus, sunt forte optimist; știu prea bine că la 7 Februarie (st. n.) n’are să fie o întrunire amicală și aștept că mi se va pune tot felul de pie­dici Dar am fost și eu jurat și știu ce­va să dică a fi pus în fața datoriei de a judeca un concetățean. Acest sentiment al datoriei și al responsabilită­­ței se lasă condus numai de probitatea înăscută francezului, și nu pute fi iritat și indus în­ erore prin Dacă vom­ fi șicane și manopere, condamnat, vom­ fi numai fiind­că nu voi­ putea dis­pune de tóte dovezile pe cari contez. Dar sorta mea are numai o im­portanță secundară. Ceea­ ce caut eu e adevărul, și dacă lupta mea ne va duce chiar numai cu un pas mai aprape de ade­văr, încă vom fi câștigat mult. Nu pot să-ți spun ce dovedi­am. Atâta îți spun, că sunt do­­ve­zi despre nevinovăția lui Dreyfus, dovedi pe cari vreau să le aduc la cunoștința­ generală, din iubire către Franța, iar nu în interesul unor persone. Misiunea mea e să împrăștii acestă atmosferă de nedreptate și să readuc opinia publică la calea adevărului. —Și care pate fi resultatul procesului d-tale. Mai întâi revizuirea procesului Dreyfus și cu timpul desființarea atașaților militari la ambasade. Aceste posturi sunt numai un spionagiu plătit și recunoscut pe față. Câtă vreme vor fi atașați militari nu va înceta acest ne­goț odios cu secretele de stat și cu secretele apărărei naționale Poșta lui Kiru Vineri s’a pus o scrisare la poștă pe adresa d-lui V. Rose­­tti, strada Căruțași 5, după cum este indicat de ștampila poștei care purta data de 4 Februare. Acea scrisare era o invitare pentru a lua parte la o întrunire Sâmbătă. Scrisare­a a fost dată destina­­tarului Luna 7 Februarie, deci 2 zile după ce trecuse pentru care era înnvitarea <lua și 3 zile după ce fusese depusă la poștă. Causa este că factorul d-lui Kiru a dus scrisarea în loc de de la adresa sa la Cameră, care n’a lucrat nici Sâm­bătă nici Dum­inică. Anunțăm cu acestă ocazie că distribuția se face ast­fel în strada Căruțași: Cursa I la 11 ore a. m. „ II „ 7 „ p. m. „ III * loși jum. sau 11 seara. De notat este că adesea scri­sorile ce trebuiau aduse cu cursa I se aduc cu cursa II sau a III, când nu se aduc a do­ua di. ACTUALITĂȚI Statua lui Napoleon III !! D-nu Georgian, profesor de istorie a citit la serbarea zilei de 24 Ianuarie,— unirea princi­patelor române , serbare care a avut loc în palatul Ateneului, o telegramă ce corpul profeso­ral din România a trimis îm­părătesei Eugenia, în care în­tre altele spune că profesorii din România au luat ridicărea unui monument inițiativa lui Na­poleon III pentru amintirea și spre recunostință pentru sprijinul puternic ce ne a dat la Unirea principatelor. Nu ai tăgădui că a dat spri­­jin Napoleon la unirea princi­patelor, dar ceea este că profesorii ce e frumos noștri țin să ridice mai întâi­ statul streini­lor, și în urmă românilor de i­­nimă și luminați patrioți. Nu suntem șoviniști când susținem acesta, pentru că mai întâiu noi nu cerem să se ridice statui celor cari au făcut Uni­rea și iată de ce: Bala mulamentelor a devenit în țara nostru iminentă. In noștrii satisfacerea lor, bolnavii au propus, și au tot propus ridicări de monumente omenilor mari ai țărei, au for­mat comitete de inițiativă, le au disolvat, iar le-au fondat și astă­zi încă, statua lui Tudor Vladimirescu zace ca o obială netrebnică prin magaziile ate­li­erilor din Milano, aceea a lui I. C. Brătianu e încă în discu­ția comitetului, aceea a Inde­pendenței României se propune în parlament, etc. etc. De Așa fiind, nu putem cere să ridice statui acelora cari au contribuit la săvârșirea celui mai mare act al desvoltărei nos­tre ca stat, căci ne e tema ca propunerile să nu rămână de­cât propuneri de banchet și a­­niversări și să nu putem ridica monumente nu numai lui Na­poleon III dar nici chiar la ai noștri. Dar dacă profesorii țin să ridice acea statue, — noi cari suntem de părere ca mai întâi să se reguleze cu statuele deja propuse, și neterminate propu­nem câte o statue’ la ,5 milione de români și la urmă câte una lui Meț și alta lui Duluș. Sereno. ■■i—^^tAAAAAAAAAAA/VN^»*-,— Ultime Informații X Din Galați se scrie că Mi­hail Georgescu, acel care aruncat cu vitriol în fața d-șorei a Stelorian din Capitală, și se află arestat în penitenciarul din Galați, și-a scos un ochiu cu o furculiță. X Maeștrii de desemn din totă țara au făcut un memoriu pe care l’au înaintat Corpurilor le­­giuitore și prin care cer ca la luarea în discuție a proiectului de lege asupra învățământului secundar, să se aibă în vedere și înbunătățirea sortei lor.­­ S’au depus în Cameră un proiect de legi pentru recunoș­­terea ca personă morală a spi­talului de copii Filantropia din Botoșani: _ X „Politische Corresponded“ din Viena publică un articol inspirat de guvernul prin care sfătuește pe unguresc Iași să nu se aliez cu Românii, căci milionele de Români în câte­va decenii vor românisa pe cele 200.000 de sași.­­ D-na Darclée a invitat pe studenții universitari, cari i-au făcut ovații Vineri noptea după representație, să vie la d-sa Miercuri nopte, după ultima representație ce-o va da, ca să le ofere câte un pahar de șam­­pani. X In curând se va construi o linie telefonică între București și Constanța. X In curând va fi convocat sinodul pentru a alege un nou episcop în locul decedatului Ghe­­nadie al Râmnicului. X Sesiunea ordinară a con­siliului comunei Galați a fost prelungită până la 14 Februarie. X Consiliul județului Buzău a acceptat legatul de 100.000­­ lei lăsat prin testament de de­functul Kinops. X Joi 29 Ianuarie Curent, o­­rele 9 sera, d-nul I. Bogdan, va ține a doua conferință a sa : „Cultura veche Română . Recursul făcut de procu­rorul general al Curței de apel din Galați contra sentinței a­­celei Curți prin care achită pe Gh. Robescu, implicat în afa­cerea Brening-Șapira va4’ veni înaintea înaltei Curți de casație și justiție în ziua de 17 Fe­bruarie. X Printre reprezentanții Fran­ței în România s’a făcut urmă­­torea mișcare : d. Gaston Viet, actual consul al Franței la Galați, a fost îna­intat consul general la Odesa : d. Hugonet, actual consul la Port-Said (Egipt), a fost per­mutat consul la Galați. In această calitate d. Hugolp­­net va lua parte ca delegat al guvernului francez, în comisiu­­nea europeană dunăreană.­­ „Noua asociație a studen­ților din România“ a expediat următoarea telegramă : Te admirăm Zola. Mare în gândire, larg în simțire, titan în acțiune.—­. O altă telegramă s’a expe­diat în următorul­ cuprins : Lucrătorii socialiști din Bu­curești îți transmit, mare cetă­țean, admirația lor­­ entusiastă.

Next