Românul, septembrie 1915 (Anul 46, nr. 480-509)
1915-09-19 / nr. 498
ANUL 46-lea— No. 498 VOIEȘTE ȘI VEI PUTEAM ANUNCIURI £.lni« corp pe o coloană in pagina 1, 54 Linia corp 7 pe o coloană in pagina IV , .30 ban Insert! «i reclame în pagina III Hula. . 3 sgf A re adresat In Houăria 1 la Atemietrada staraîtti, La Part*» la d-ui John F. Jones A Cle, SI bl« rv da Faubourg Montmartre. Le Bértin & Vienai la d-níi Rudolf Monse ft C-U La Seceve , la d-an Hanneusterul Vogler și la toate agențiile de publicitate. BIBÂgTIA, STR. AGADEHIEI, Sp. 19 ASMINISTRATlA STRADA ACADEMIEI So. 17 5,8 ANI EXEMPLARUL Fundator: C. A. RUSETTI f UNMift<fp; I A SAMBATA 19 SEPTEMBRIE 1915 ABONAMENTS ■ “ “n t Iei • • ■ ?«««* Inul *1« . „ae , on &n 38 Iei , . . serge jursi lJ Abonamentele încep la l f5 ft.ÎPr |ls.cărei linii A s«î Sfîrcigi ln frt'jK ^nis*e fi Acmtototoat.« „uranii și i. Cfi..sil poștale. “ *"U'alZ*£ r" *«»“».■ U V'ea», la d-mü I. Betteahausen, Staatsbabuh, U Genévei Heinrich Masseln. TELEFON No. 57/20 și 22/39 LUMINEAZA-TE -I VEI FI A" „FEDERAȚIA UNIONISTA“ LUPTĂTORII LUI OFFENBACH scena, uneprezentanța a noua partide conservatoare și a românilor ; de peste hotar s’a alcătuit o nouă , înjghebare politică, al cărei ultim nume este „Federația unionista“. Lucrul a fost, ca de obiceiu, salutat cu un entuziasm vomitiv , în cel mai proaspăt monitor, al naționalismului romîn, în Adevărul, I, și a fost însoțit de cuvenitele manifestațiuni la locuința d-lui N. I Filipescu, a d-lui Take Ioneseu II și la statuia lui Mihai Viteazu, I care nu mai are la dispoziție nici I** un mijloc eficace pentru a protestata împotriva tuturor inoportuni 1 ] lor de pe Bulevard și trebue să le asculte fără gesturi atâtea sute de discursuri stereotipe. | f In realitate nici traseul,, nici I r‘ participanții nu s’au schimbat.l sunt tot fondatorii bine cunoscute tei Acțiuni Nationale, după a că 1t reî cuviincioasă decedare, s’a renăscut, ca un alt Phoenix din propria cenușă, Liga Parlamentarilor. Iar după ce însăși Liga Parlam jamentarilor a trăit... ce que vive pil Ies roses la Hotel Boulevard, aceleași fenomene, al căror gust de inovațiune nu este niciodată să-1turat, și-au continuat întrunirile sub numele nouei înghebări a Fe 1derației unioniste. Toate aceste morți și renașteri I ^ aparente* z inspiră — ca tuturor I ^ spectatori jmt nepreviniți — o in-11 ^ trebare demjk^nulitate idilică. I' — Dacă tot^Kj^itețî și cel car [ re vreți război^^R^uăsprezece I c luni încheiate, mai bote-11 zați cînd acționișligiștî I parlamentari, rariști.1 c De ce atâta cheli titluril ‘ Federaliștiî — pe fi ultimul lor, num dau I răspim,3-4a această ZTlă are nai-1 î vă. Ei se simt rena^ați după fie-1 !. care botez și atît de curați la siv 1 c 'flet încît nici nu-și mai aduc a|£ ,vă minte de peripețiile existențiilor Ii anterioare... Acțiunea națională? ! Un vis. Liga parlamentarilor? Un 1i ^ mort. Adevărata manifestație part triotică și naționalistă începe abia acum cînd s’a născut Federațiia unionistă!... js totuși noi nu putem renunța la I s ■a căuta o explicație pentru repeziteli transformări ale acționiștilor, no-11 știl. Și nu găsim decît două doocumente cu exemple din alte in-11deletnicirî omenești, untde a pă lrea este mai interesant de citabi. I Acționiștii vor, să pară mulți.l Doar ei sunt țara !... Și de aceia, întocmai ca soldații din operetele lui Offenbach, se învîrtesc de pe I scenă în culise și din culise pe I scenă, mereu într’o ordine noua, ca să dea spectatorului amuzat I impresia că a văzut defilarea unei armate întregi. Acțiunea Națională, plus Uniunea federativală, altele la fel, fac nu odată țarul întreagă, ci de șapte ori cît în 1trmga țară. Iar dacă războiul, din surgia lui Dumnezeu, va mai dura încă pe atîta, numărul membrilor tuturor înjghebărilor [UNK] acționiste I va fi mai mare decît populația I țarei romînești... I Acționiștii vor să pară mereu noul, întocmai ca negustorii care I au dat odată faliment și reîncep I aceiași afacere cu firmă nouă și I pe numele nevestei, fâcînd din I Cîineie roș, Ogarul de aur, cal mai tirziu „afacerea“ să continue pe numele succesorului și cu firma La Lupul cu păr schimbat, — și acționiștii noștri schimbă mereu firma întreprinderea și-î fac acte noul de funcțiune, doar ari găsi naivi care să creadă că s’au schimbat și negustorul și pred:,ideele sale. ..Formele se schimbară dar unul a rămas“... Uniunea federativă sau Federația unionistă și proteicele sale transformări nu pot răpi cele două atribute esențialei a agitației acționiștilor; pripă rău sfătuitoare și... doleanță de guvern național. Cu aceste triste moșteniri noua înjghebare acționistă nu poate avea mai mare credit în opinia publică. Aceasta e îndestul de stăpînă pe două adevăruri. Războiul actual nu se sfîrșește mîine, încît cruțarea forțelor noastre, fără a atinge interesele romînești prin aceasta, e prima datorie a guvernului român ■ și că nu avem încă nici un fapt săvîrșit care să primejduiască interesele noastre înspre sud în momentul actual, cînd se agită acționiștii pentru măsuri imediate. Din cauza acestei maturități a opiniei publice în judecarea atitudinei Romîniei față de războiul general, nu avem să privim noua acțiune națională cu grija că va putea rătăci pe cineva cu zgomotul său. Și, pe curînd, așteptăm o firmă nouă. Propunem, pentru economie de timp și tinichea, să se facă firmă învîrtitoare, cu mai multe culori și mai multe nume — pentru orice eventualitate. -------------—oooo-------------- LITERARE discursurile funebre ale d-lui Tache losescu - o broșura recenta — Discursurile funebre rostite de d. Tache Ionescu la înmormântările celor trei frați Lahovary, Alexandru, Iacob și Ioan, iau apărut într’o broșură, care dacă nu e atît de interesantă pentru cunoașterea operii celor trei mari conservatori, este însă foarte expresivă pentru cunoașterea unei laturi,a talentului oratoric al d-lui Tache Ionescu. Spiritul dlui Tache Ionescu este caracterizat printr’o spertrofie a inteligenței, care a învăluit, a înăbușit aproape celelalte funcțiuni sue a tești. Inteligența a luat în acest spirit o așa extensiune încît își e oarecum suficientă sie însăși, fără un suport afectiv, fără o exuberanță de acțiune și chiar fără contact cu experiența realității. De aceia s’a și înșelat acest om politic, uneori,, tocmai din cauza inteligentei sale... Cînd'e vorba de construit un sistem, de desfășurat o ideie cu tot entuziasmul intelectual de care e capabilă o inteligentă a tot copleșitoare, nimeni nu are siguranța, limpezimea și simțul estetic al d-lui Tache Ionescu. Discursurile sale solemne, cele funebre în deosebi, sunt un model de artă oratorică, fiindcă ele nu conțin decît o ideie, luminoasă, simplă, puternică în jurul căreia vorbitorul poate da liber avînt facilații sale de a consstrui. Iată, de pildă, cum e prezintat, e ca o admirabilă abstracțiune, loan I Lahovary, cel din urmă dintre frații dispăruți. „Temperamente ca ale lui loan Lahovary, par rău obseri valorilor superficiali. Adevărul estte altul. „Și tul ei îi dogorește ca pe toți cei aleși patima fără de care omul public nu are nici o valoare, dar nefiindu-le îngăduit să o arate, ei singuri sunt victima impetuozităților inevitabile, furiei divine de I care nimeni nu se poate scuti cu I desăvârșire fără a scădea în scara II morală. „Firește că frumusețea uimitoare a graiului înaripat, firește că energia acțiunei neșovănlnice au o altă vază decît înțelepciunea în examinarea problemelor, cumpărtirea în judeca a oamenilor, mai ales a protivnicilor,echilibrul și I măsura în hotărîri. „Activități de felul acesta nu sí I cheltuesc numai în ceea ce se face, și prin urmare se și vede, dar mai ales în ceea ce se oprește și nu se vede nici odată. „Nici o mirare dacă Ion Lahovary, cu vasta lui erudițiune merem împrospătată prin o sete de cetire nici odată satisfăcută, ci , I minunata însușire de a vedea îi toate împrejurările toate fetil'e problemei, cu de toți cunoscuți!i probitate și în gîndire și în expresie, cu neclintita dreptate față di I totî pentru că izvora din respectul de sine însuși, cu devotament lui fără de margini pentru lucru . I public, cu raza de poezie pentru destinele mărețe ale ridanutului, și , I fi exercitiat asupra publicului o înrîurire mai mică decît Alexandri I și Iacob. Vorba se aude cînd s * I pronunță, mișcai*;» se vede cîni ■’ I sc produce, înțelepciunea nu sa as1flă de cît mult mai târziu“, ! O asemenea putere de sinteză e o însușire rară. Alături de necros I long'de d-lui N. Iorga, discursurilie funebre ale d-lui Take Ionescu Ivor râmâne în tezaurul cugetării și artei românești. C. N. •——. —apoa-------------- mai SCENE VIN iMSBOLO Ilustrația reprezintă ceremonia decorării unui soldat erou rus, pe câmpul de răsboiu NEGRU PE ALB Povestea tristă și titlu ca orcare alt titlu, banal, pretențios și ridicol. Este titlul unei poezii postume de Panait Cerna. Poate însă servi perfect de titlu al soartei tuturor versurilor postume pe care Cerna nu le-a publicat, fie că nu-i plăcuseră, fiii că n avusese timp, dar pe care urmașii — anonimi sau cu nume minuscule — se grăbesc să le însoțească și de numele poetului și de numele lor. Adevărata poveste tristă, este aceea a nenorocitelor versuri menite să compromită buna reputație a acestui prea curînd dispărut dintre noi. Am avut ocazia să discutăm și altă dată, specialitatea condamnabilă a celor care nu supraviețuesc morților decît, anume parcă să-î compromită. Și doar se spune că le-au fost prietini, că i-au iubit cu dragostea unică pe care numai după moarte o poți măsura că leau acceptat cu sfințenie moștenirea amintirei și că în toate manifestațiile lor, nu fac decit să conserve intactă memoria celui dispărut. Ei bine, dacă este așa, cum se poate concepe că un cetitor inteligent, după ce a luat cunoștință de adevărata operă literară a lui Cerna, va putea digera copilării ca aceasta bunioară. Au’început de Vinlari Și s’u iubit nebuni Și el și ea sunt tineri Sburdalnicii lăstuni... Un începător ar face azi ceva mai bun- Un începător ar simți, ridicolul mai repede de cum nu sau simțit executorii testamentari ai averei literare rămase după urma lui Cerna. N’am înțeles niciodată mania unora de a se agăța cu tot dinadinsul de nacela balonului unei personalități cu speranța că doar, doar, vor fi și ei ridicați în aer și trecuți la nemurire. N'am înțeles nici odată cum din această profanare a unei reputații literare se poate face o specialitate pe care anume anonimi nu numai că o manifestă dar o ridică pînă la gradul de rentabilitate. Aceasta însemnă respectul pentru morți și admirația pentru opera unui poet dispărut?.... KOH-Y-NOOR. ~BETE SUGBHETE ARE IAS ? D Const. Miile a găsit nasul M. S. Regelui Ferdinand al Bulgariei I , de care să facă zeflemele. Are... nas d. Miile să vorbească de cei cari nu sunt de... nasul d-lui?... Ori vezi, să nu-și găsiască... vina ți ! gjțjfc I; -PIBLIOTEC/ Sămănătorile de toamnă — SE SIMTE MARE TREBUINȚA DE PLOAE — După un an agricol prost, ca cel trecut, am avut unul îmbelșugat. In adevăr, producțiunea agricolă din anul acesta este foarte abundentă în toate felurile de cereale. După cele păioase, care s’au secerat și treerat de mult, porumbul promite și el o recoltă foarte frumoasă. In general vorbind, anul acesta poate fi considerat ca unul din cei mai buni în producția cerealelor, viilor, fructelor, etc. In multe părți din țară producția de cereale a fost mai mare chiar decît se așteptau cei mai optimiști/agricultorî. Mulțumită faptului că grîul și celelalte păioase s’au copt foarte bine și destul de repede, secerișul și treeratul au început încă de pe la sfîrșitul lunei Iunie. Pe la jumătatea lunei Iulie grîul era secerat și treerat iar pe la sfîrșitul acestei luni se aflau pretutindeni în țară pămînturi întinse de pe care se ridicase recolta îmbelșugată. Agricultorii au început să facă ogoare și să are pămîntul în vederea viitoarelor semănături. Lucrarea aceasta a pământului s’a făcut încă de la începutul lui August. De aci încolo aratul și semănatul era în toiu. Se pare că anul acesta arăturile de toamnă au început foarte de timpuriu. Numai așa se poate explica faptul că chiar în cursul lunei August grîul semănat răsărise și era de o frumuseță rară. Am avut prilejul să vedem în multe părți grîu de toamnă răsărit din belșug și desea peria. Se înțelege că priveliștea unui asemenea grîu încântă pînă și ochiul cel mai profan. Felul cum se prezintă pînă acum semănăturile făcute și răsărite dau mari speranțe agricultorilor. Se poate prevedea, încă de pe acum, dacă nu vor surveni alte cauze,, că și recolta viitoare va fi foarte abundentă. * * Din nefericire, agricultura a început să se resimtă de un mare neajuns, de un mare rău care ar putea să compromită foarte mult recolta viitoare. Este vorba de lipsa de ploae. Timpul secetos care se menține de atîta vreme a început să îngrijească, în mod foarte serios, pe agricultori. Sunt multe săptămîni de cînd, pe unele locuri, nu a ploat de loc, iar în altele abia a stropit sau a ploat prea puțin și cu totul insuficient pentru a putea ajuta lucrările agricole. Din cauza secetei, în foarte multe părți din țară nu se poate ara de loc iar în altele abia se mai poat fiAAAAa AiAi uni. KIO, prietarii, arendașii și sătenii stau cu mîinele încrucișate și așteaptă să fie plone pentru ca să-și facă arăturile de toamnă. Fără îndoial că este încă destulă teme pentru facerea acestor arături. Dacă nu plouă însă din abonență și cît mai curînd posibil, se înțelege că lucrările agricole vor suferi oarecare întîrziere iar cele deja executate — pe unde a început să răsară semănăturile — vor putea suferi chiar pagube însemnate. Peîngă lipsa de ploae s’a întîmplat să avem, de cîteva zile, și călduri excesive față de vremea actuală, așa că pămîntul s’a uscat și ’a întărit și mai mult. O ploae bună deci va fi de cel mai mare folos pentru semănătuile de toamnă. D. L. G. PAGINI TRISTE Miile face spirit Are ce are Miile cu împărații, cu regii, cu mitropoliții, cu prezidenții de republică, de consiliu sau de societăți. Așa este în potriva Papei, în contra suveranului Cambodgelui, vrăjmaș cu regele Muntenegrului, adversar al patriarhului, etc. La d-sa megalomenia ia proporții îngrijitoare și... definitive. Acum combate pe Papa, mâne să se creadă mitropolit sau șef de trib în Africa. Grandomania d-sale ia, adesea forma spiritului, și atunci ia capelele încoronate peste picior! Atunci e demn de vicleimul dispărut în negura mahalalelor și a,impului, — de vicleimul cel fără perdea vnsă. Cerem iertare cetitoilor noștri că trebue să înfierăm unul din procedeele mai nouă ale vechiului Chițibuș, care nu se lasă și nu se lasă. Pegretatul Tomy Bacalbașa afirmă că Domnul Millu Combate stilul De astă dată d, Miile combate pe dispăruta revistă „Jartiera", a cărei glorie îi stă pe inimă. Așa în „Adevărul“ de aseară, pe pagina 1 și supt o ilustrație pe două coloane, spurte următoarele la adresa M. S. Regelui Bulgariei: „Ea anunță că motorul politicei germanofile a «Țarului Na zone este un șofer neamț, care ar fi avînd o influență cu totul de nepriceput asupra augustului său tovarăș de idei. De cînd se consultă cu șoferul, Țarul Nazone a renunțat cu totul la popor și se mulțumește cu popoularitatea pe care i-o dau înclinațiile sale „berlineze“. Dacă și acesta se chiamă spirit, apoi atunci fără doar și poate.dispărului „Kikirez“ era o revistă pentru familii! Bietul Miile, în ce hal a ajuns W. Formarea partidului „Federalia Unionista“ INTRÜNISILE DE LA USA SI CLUBURILE conservatoare In ceia ce privește constituirea noului partid al inităței naționale procedura sumară de asearădovedzi§ „ s a schimbat numai cele doua firme pe rînd compromise ale „Acțiuniei Naționale“ și ale ligei parlamentarilor. Scopul și oamenii sunt însă același. La Clubul conservator al d-lui N. b dipescu, s’a împlinit numai o simplă formalitate; același lucru s’a petrecut simultan acasă la d. Take Ionescu, pentru ca procedura să se imite în consfătuirea ardelenilor la sediul Ligei Culturale. La Clubul d-lui Filipescu, fără âai a 3elia, de slântuna pătim A H, nă d’asupra capetelor noastre, avem datoria să ne scuturăm,din toropeala la care ne îmbie dușmănii din lăuntru și din afară, să ne ridicăm cu bărbăție mai presus de trecătoarele griji de partid, să ne învingem noi pe noi înșine, ca să nu fim covîrșiți decît de un singur gînd: înfăptuirea Idealului National! Acestui gînd — stăpinilor și călăuză — să-î închinăm toate puterile noastre vrednice și curate. „Să deschidem cartea sfîntă a trecutului nostru și să ne împărtășim cu duhul înaintașilor noștri, cari, prin unire și știind să vroiască limpede și deodată numai una, și au împlinit toate isbînzile. Așa și azi să uităm toate și să nu voim decit una : Unirea cu Ardealul. .Să ne amintim de vremile de mărire ale Istoriei noastre naționale și nestrămutat să stea înaintea noastră pilda înălțătoare a Unioniștilor de la 1857. .Să ne stringem sub un drapel larg, noi toți tovarăși la străduințele pentru înfăptuirea idealului național. „Pentru o așa operă trebue o unealtă tare, un organism puternic pe care ne-am propus să-l creăm sub numele de Federațiunea Unionistă și ne-am învoit să proclamăm de președinte al ei pe d. Niculae Filipescu. „Cu puterea închegată în jurul Uzinei vom sprijini guvernul dacă va făptui cu tărie pentru împlinirea aspirațiunilor noastre, — sau de nu, — vom lua răspunderea puterii. „Conservatori și conservatorîdemocrați, Romînî ardeleni și bucovineni aflători în țară, precum și toți bunii Rom ini, fie că sunt sau nu' înregimentați într'un partid politic, sunt datori să se strîngă sub scutul Univel, cu hotărîrea d’a lupta fără preget pînă cînd vom vedea realizat idealul național și vom fi așezat Romînia Mare pe baze trainice. „Romiul, veniți cu avîntul și Stiri’ul de jertfă al zilelor mari ale neamului. Și nu vă veți căi de jertfa voastră. Cu drag veți ține minte vremile acestea, căci zilele cumplite ce vom trăi împreună, le vom preface în clipe de glorie și ele mărire“. După aceia s-a desemnat ca reprezentanți în comitetul executiv al noului partid pe d-nii Filipescu, Delavrancea, Grădișteanu și C. Olănescu, acesta din urmă lundu-și angajamentul să cedeze locul d-lui Mișu Cantacuzino, dacă va fi nevoe. Acasă la d. Take Ionescu, s’a citit acelaș apel de mai sus, desemnîndu-se ca delegați în comitetul executiv al „federației unioniste“ pe d-nii Take Ionescu, Disescu și dr. Istrate. In schimb, la consfătuirea ardelenilor, pe lîngă apelul de mai sus, s’au rostit și următoarele cuvintări: DISCURSUL D-LUI S. MANDRESCU D-sa spune că Romînia a pierdut ocazii favorabile pentru intrarea în acțiune. Intențiile au fost bune, și nimeni nu e vinovat. M’am întrebat, zice d-sa, care e cauza . Conrupția ! Nu, alta e cauza. Am spus la „Acțiunea Națională“ că dacă era partidul liberal în opoziție, de mult eram în războiu, fiindcă singurul partid organizat, care știe să vrea. Am zis e o nenorocire că n’avem o opoziție puternică. Trebue deci să facem totul să creăm această forță de opoziție, să creăm un nou partid. Tîrziu ! Neam zis că toți cei ce vor întregimea neamului, să se unească. "Vă anun cu cea mai mare satisfacție că am izbutit să facem această unire. Nu reprezentantul dv. a izbutit ci vremea a făcut. Am găsit doi oameni gata să facă totul pentru țară, pe Take Ionescu și Filipescu. Mi-au spus: nu voim o opoziție, ci o forță care să ajute sau să înlocuiască, la nevoie, guvernul. Să ne închinăm acestor oameni cari ne dau ajutorul, sprijinul său. In înțelegere cu d-lor am redactat un fel de apel al acestor trei organizațiuni, a partidului conservator de sub șefia d-lui Nic*u Filipesi noasta Ui Te0n Ser+Vator-democrat 9i a noastră. In acest moment se Proc-Liteanî 10CrU în,trei 100 unește acela?* suflet ]e serifianä întere?ere S’a hotărît să se facă un comitet de conducere Din partea romînilor Ardeleni d Mindrescu propune să facă parte d din acest comitet: părintele Vasile enicl/Uleînnăret’ al Ardeaaclamă"Adunarea lea membru." Mmdrescu ca «1 DISCURSUL D LUI IULIAN _ VRABIESCU In seara aceasta s’a. am.HiuU are sarcina grozav de mare să închege neamul romînesc. D. Mîndrescu șia legat numele de această operă. Salut cu toată inima pe prezidentul Federației, d. Nicu Filipescu. DISCURSUL D-LUI LEGATE MOLDOVANU Țineam să vorbesc aci ca romín ardelean, așezat în țara romînească- Toți romînii au datoria să facă sacrificii pentru realizarea idealului național, dar datoria cea mai mare o au romînii ardeleni. Romînii de aci și-au închegat țara, e rîndul romînior ardeleni să desăvârșească opera. Romînii ardeleni așezați mai de mult aci, profesori, magistrați, militari, mari proprietari și comercianți, fac parte din clasa conducătoare a acestei țări. Ei sunt datori să facă sacrificii pentru cauza națională. DISCURSUL PĂRINTELUI LUCACI In zile mari, neamul romînesc a avut și oameni mari. Trecutul nostru istoric ne-o dovedește. Azi e învierea Neamului romînesc, se face fundamentul de aur al mîmei românești. Vedem că avem bărbați mari, și ne bucurăm din tot sufletul nostru romînesc. Acoperișul clădiri ,ce s’a început azi, se va termina în codrii Ardealului. D-sa dă citire numelor cari compun comitetul de acțiune al romînilor de peste munți. Propune să se facă o manifestație de simpatie d-lui Nicu Filipescu. întrunirea s’a sfîrșit ,la orele 10 și jumătate.* In aceste condițiuni s’a constituit aseară așa numita „federație unionistă“, despre care în cercurile politice se afirmă că ascunde o adevărată fuziune între partidele d.l.r.Filipescu și Take Ionescu, cel dinții fiind de fapt șeful partidelor fuzionate sub forma aparentă de președinte al comitetului executiv al „federației unioniste“. Se adaugă în aceleași cercuri politice că, dacă fuziunea se maschează sub această formă, e din motive cari privesc nemulțumirile, pe cari o fuziune formală și fățișă le-ar putea provoca în organizațiunile celor două partide conservatoare. Fuziunea e realizată totuși deocamdată sub această formă, avînd la conducere pentru cîtva timp numai un comitet executiv compus din d-nii N. Filipescu președinte și ca membri Take Ionescu, Disescu, Istrati, Grădișteanu, Delavrancea, Glănescu, Lucaci, Goga și Mîndrescu. MANIFESTAȚIA O parte dintre cei prezenți s’au îndreptat de la Ligă în spre locuința d-lui Take Ionescu, din str. Cătunului. Șeful partidului conservator-democrat a eșit din casă și urcîndu-se într’un automobil a mulțumit celor prezenți pentru manifestația ce i s’a făcut. Tocmai erau la mine fruntașii partidului conservator-democrat, a adăugat d-sar, cu care am avut o consfătuire în vederea acțiunei ce urmează să înceapă pentru realizarea idealului nostru național. După ce d. Take Ionescu a sfîrșit aceste puține cuvinte, manifestanții au cîntat „La arme“. De la d. Take Ionescu, au plecat la d. Nicolae Filipescu, intrînd în gangul locuinței fruntașului conservator. ION TRANSILVĂNEAN a salutat aici pe viitorul șef al federatiunei unioniste, declarînd că are toată încrederea în d-sa.Vorbitorul și-a exprimat nădejdea că în curînd Romînia mare va fi un fapt îndeplinit. D. NICOLAE FILIPESCU a mult tun]it pentru manifestația ce i s’a făcut și a apelat la unirea tuturor , pentru realizarea idealului nostru i 1 național. Manifestanții au cîntat apoi „Pe i . al nostru steag“. De la d. Filipescu manifestanții s’au împrăștiat, D. prefect George Corbescu a însoțit pe manifestanți pretutindeni. Se luase măsurile necesare pentru a se întâmpina orice încercare de dezordine. La orele 11 și jum. totul se sfîrșise. ... __________ " '• ' •»• '/" V ^ \