Satul Socialist, ianuarie 1970 (Anul 2, nr. 208-231)
1970-01-13 / nr. 215
SATUL SOCIALIST ! ANUL II Nr. 2151ШТ1 13 IANUARIE 1971 4 pagini — 30 bani • La Cluj s-au încheiat lucrările sesiunii ştiinţifice jubiliare a Institutului agronomic „Dr. Petru Groza" din localitate, instituţie centenară de învâţămînt şi cercetare. Au fost susţinute numeroase comunicări, abordind probleme actuale din domeniile agronomiei, zootehniei şi medicinii veterinare. • La Sîntandrei se afla în construcţie o seră de legume cu o suprafaţă de 12 hectare, care se execută în comun de către 22 de cooperative agricole de producţie din judeţul Hunedoara. Nouaunitate intercooperatistă, prevăzută a fi exploatată încă din anul acesta, va realiza o producţie globală anuală de peste 12 milioane lei, în scopul folosirii cu mai mare eficienţă economică a rezervelor şi posibilităţilor existente de creştere şi îngrăşare EVENIMENTE a animalelor — îndeletnicire cu veche tradiţie în această parte a ţării — s-a constituit la Sîntămărie-Orlea o fermă zootehnică intercooperatistă, care va livra anual 2 000 de taurine. In curînd, în judeţul Hunedoara vor fi constituite 3 complexe intercooperatiste, care să crească şi să îngraşe anual 6 000 de viţei şi 30 000 de miei. • S-au încheiat în Capitală lucrările celei de a l1-a sesiuni a Comisiei mixte guvernamentale româno-franceze de cooperare economică, ştiinţifică şi tehnică. Sesiunea a convenit să lărgească activitatea de cooperare economică, industrială şi tehnico-ştiinţifică şi să abordeze forme şi iniţiative noi de cooperare. • La C.C. al U.T.C. a fost constituit Consiliul pentru munca în rîndul elevilor. La şedinţa de constituire au fost prezentate atribuţiile şi sarcinile actuale ale consiliului, ca organ consultativ al C.C. al U.T.C. menit să contribuie la îmbunătăţirea continuă a activităţii în rândul tineretului şcolar- Primăvara se anunţă şi prin aceasta imagine de... interior surprinsă în atelierul de strungarie al cooperativei agricole din Gîrbovi, judeţul Ilfov. Se pregăteşte utilajul agricol pentru lucrările de primăvară IARNA, ANOTIMP FIERBINTE PENTRU AGRICULTURA COOPERATISTĂ Despre legumicultură O ÎNTREBARE: PATRU RĂSPUNSURI Interlocutori: factori de răspundere din conducerea agriculturii judeţelor ILFOV, BRĂILA, TIMIŞ şi TELEORMAN Este unanim recunoscută importanţa pe care o prezintă în buna aprovizionare a populaţiei produsele legumicole, care ocupă un loc primordial în alimentaţie. Cu toate acestea, anul trecut s-au manifestat deficienţe serioase în producerea şi desfacerea legumelor, deficienţe pe care le-au resimţit pe de o parte consumatorii, dar care s-au soldat în acelaşi timp cu diminuarea veniturilor unor unităţi agricole. Pentru a se asigura în bune condiţii aprovizionarea populaţiei, precum şi pentru a se crea disponibilităţile cerute la export, la plenara din decembrie a C.C. al P.C.R. s-a subliniat necesitatea îmbunătăţirii radicale a activităţii în sectorul legumicol. Referitor la măsurile întreprinse pentru organizarea producţiei de legume, ziarul nostru a publicat de curînd o convorbire cu tovarăşul dr. Dumitru Marchidan, director general în Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, cu care ocazie ni s-au dat toate asigurările că vom avea legume suficiente în acest an. Informam atunci că pentru aceasta s-a iniţiat un complex de măsuri privind asigurarea bazei tehnico-materiale prin sporirea suprafeţelor de sere, solarii şi răsadniţe, amplasarea judicioasă a culturilor legumicole în terenuri irigate, extinderea mecanizării lucrărilor în această ramură, organizarea producţiei de legume timpurii şi în sortimentul corespunzător cerinţelor, ca şi o serie de acţiuni privind pregătirea terenului, fertilizarea cu îngrăşăminte chimice şi naturale. Măsuri de o deosebită importanţă s-au luat privind profilarea producţiei legumicole pini organizarea in cooperativele agricole a unui număr de 700 ferme specializate în scopul asigurării fondului de legume pentru cerinţele industriei alimentare, necesarului pentru mutaţii şi a cantităţilor planificate la export. Cum se aplică aceste măsuri ? Care este stadiul actual al lucrărilor pregătitoare pentru producţia legumicolă a anului 1970 ? Pentru a răspunde la aceste întrebări am întreprins o anchetă în judeţele Ilfov, Brăila, Teleorman şi Timiş. Redăm în cele ce urmează relatările unor factori de răspundere din conducerea agriculturii judeţelor amintite. MARIN ARGINT — preşedintele Uniunii Judeţene Ilfov a cooperativelor agricole . In producţia legumicolă a cooperativelor din judeţul nostru există cîteva elemente caracteristice. Este vorba în primul rînd de faptul că deţinem cea mai mare pondere ca suprafaţă în raport cu alte judeţe — 15 000 hectare cultivate, din care aproape 7 000 hectare de legume produse prin răsad. Un alt element important este că aşezarea geografică determină orientarea principală pentru producerea de legume timpurii cu care aprovizionăm Capitala şi centrele industriale ale judeţului asigurînd şi cerinţele altor judeţe. Toate acestea implică o răspundere sporită pentru producători. Pentru a avea siguranța realiză(Continuare in pag. a 3-a) SCRISORI Nastratin Hogea vrînd, cu un prilej oarecare, să rîdă de un nătărău — şi prost şi leneş — l-a sfătuit să-şi lase bucatele în cimp. Argumentarea era, se cuvine să recunoaştem, de o logică fără replică : dacă le laşi acolo, nu te mai osteneşti să le cari acasă, dacă nu le mai cari acasă, nu rişti să ţi le mănînce şobolanii, şi dacă nu ţi le mă- Geometrismul în arta populară românească Dr. PAUL PETRESCU în obiectele de artă populară sunt încorporate străvechi tradiţii care s-au păstrat de-a lungul vremurilor pe vastul teritoriu de la Carpaţi şi Dunăre, într-un grad rar întîlnit la alte popoare. Una din aceste tradiţii este şi aceea a decorului geometric ale cărui rădăcini urcă pînă în neolitic, exemple tipice fiind acelea ale ceramicii de Cucuteni şi Vădastra împodobite cu ornamente pictate sau incizate şi ale căror motive decorative, în principal spirale, meandre şi cercuri, se regăsesc aproape aidoma pe vasele lucrate de olarii din satele României de azi. Se mai ştie câ valoroasa arhitectură populară românească are un decor bogat realizat mai ales prin crestături în lemn şi că aceste crestături sînt totdeauna geometrice. Stîlpii caselor şi ai porţilor, grinzile şi „ţepele” de pe acoperiş, sînt cioplite în volume geometrice din care s-a inspirat şi marele Brâncuşi în multe dintre operele sale şi mai ales în cunoscuta „Coloană fără sfîrşit”. Oloria populară este de asemenea decorată cu motive derivînd din spirale, din S-uri, din X-uri, tratate în fel şi chip şi care combinate în diferite moduri dau naştere acelei ornamentaţii pline de farmec care sub lucirea smalţurilor colorate împodobesc toate produsele ceramicii româneşti, de la umilele dar atît de frumoasele străchini pînă la chiupurile mari de tradiţie greco-romana ce se mai lucrează şi azi la Oboga în Oltenia, în Argeş, sau la Biniş în Banat. O mare varietate de crestături geometrice se întîlnesc pe nenumăratele lucrări în lemn, unelte sau obiecte de uz gospodăresc. Furcile de tors din Munţii Apuseni sau din Mărginimea Sibiului, lingurile mari, olteneşti, căucele din Pădurenii Hunedoarei, ploştile, fusele şi prisnelele, sînt acoperite cu o extrem de fină pînză de lumini şi umbre născute din reflectarea suprafeţelor dăltuite cu migală şi precizie în lemnul de paltin, de fag sau de tei. Aceeaşi frumuseţe sobră dar plină de efect acoperă şi suprafeţele pieselor de mobilier ţărănesc între care lăzile de zestre reprezintă creaţii de frunte ale artei lemnului pe plan european. Lăzile de Budureasa din Bihor, cele lucrate la Sălătruc în Argeş, cele din satele bucovinene sau din Oltenia, toate se remarcă prin prezenţa aceluiaşi gen de decor geometric, niciodată repetat însă, totdeauna interpretat cu o mare fantezie, cu atît mai de admirat cu cît operează doar cu cîteva (Continuare în pag. a 2-a) Vechea fîntînă din marginea comunei Podu Iloaiei judeţul Iaşi aminteşte tradiţionala noastră artă DATORIE AUREL BARANGA nîncă șobolanii, le mănînci, singur, tihnit. Mi-am amintit de parabolă, astă toamnă, cînd am văzut ce energie trebuie cheltuită ca să convingi oamenii de un adevăr elementar : în curînd se va strica vremea — calendarul nu iartă — și fiecare bob ce nu e pus la adăpost, e o pierdere pe care n-o recompensează, ulterior, nici un fel de argumentare. M-am mirat acum cîteva zile, cum mă mir și acum. (Continuare în pag. a 2-a) In pagina a 3-a: Lucrările consfătuirii pe ţară organizată de Ministerul Agriculturii şi Silviculturii şi Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie în zilele de 6-8 ianuarie ÎMBUNĂTĂŢIREA ACTIVITĂŢII SECTORULUI DE MECANIZARE A AGRICULTURII Expunerea tovarăşului Petre Moldovan, adjunct al ministrului agriculturii şi silviculturii Raţiile echilibrate determină producţii mari Condiţiile de cazare, îngrijire şi furajare corespunzătoare a animalelor pe timpul iernii permit realizarea unor producţii mari chiar şi în acest anotimp. Experienţa dobîndită de-a lungul anilor în creşterea animalelor ne demonstrează că accentul trebuie pus pe varietatea raţiilor de nutreţuri administrate animalelor. Este vorba, mai întîi, de o varietate în timp şi apoi de una în funcţie de specia de animale. Pornind de la acest considerent, în cooperativa noastră se stabilesc asemenea raţii încît reuşim să obţinem producţii mari chiar diin anotimpul rece. Pentru aceaîntocrhirea unor raţii echilibrate care să difere de la o perioadă la alta. Prepararea şi întocmirea raţiilor au în vedere specia şi categoria de animale. Chiar şi în cadrul aceleiaşi categorii facem diferenţieri. Spre exemplu, la vacile de lapte raţiile se întocmesc în funcţie de producţia dată de fiecare animal. Aceasta cere, într-adevăr, muncă mai multă, dar şi rezultatele nu se lasă aşteptate. Animalele nu mai trăiesc, cum se spune, cu zile. Vremea furajării „după ochi" a trecut de mult. Raţiunea nu este cea a creşterii animalelor de dragul lor. Ele trebuie să producă. Altfel care ar fi rolul specialiştilor sectorului zootehnic ? ..Ж cooperativa noastră nutreţurare. In preajma sectorului zootehnic se află bucătăria furajeră dotată cu tocătoare, moară cu ciocănele, bazine pentru amestec. Nutreţurile sînt supuse prelucrării şi amestecate în proporţiile stabilite pentru fiecare specie şi categorie în parte. Cîntărirea furajelor a devenit lege de bază pentru evitarea pierderilor. Din parcul de furaje nu se poate elibera nici o cantitate fără aprobarea specialistului. Pentru a ridica valoarea nutritivă a grosierelor, acestea sînt tocate, saramurate și melasate. în acest fel se realizează o economie indirectă la furajele valoroase, la concentrate. Pe lingă fînurile, grosierele și sugulentele de apar„„cLismperii, am tiniă — şi furaje industriale cum sînt tărîţele şi şroturile. Acestea ne permit să realizăm o furajare raţională a animalelor şi în acest fel să obţinem producţii mari care se materializează în venituri însemnate pentru cooperativă. Anul trecut am realizat aproape 2 milioane de lei venituri din zootehnie. Pentru acest an ne-am propus să obţinem cu 500 000 de lei mai mult. Am ţinut cont de faptul că vom participa în asociaţia intercooperatistă pentru îngrăşarea a 30 000 de berbecuţi, ceea ce va determina un spor de venituri. De asemenea, din experienţa anului trecut, cunoaştem că predarea tineretului bovin la îngrăşat cu o greutate mai mare decât cea stabilită prin contract înseamnă tot un spor de venituri. Există toate condiţiile ca planul actual să fie depăşit, să se realizeze venituri mai mari care să ducă la întărirea cooperativei noastre, la ridicarea bunăstării materiale a membrilor ei. NIŢU CONSTANTIN contabil şef la cooperativa agricolă de producţie Ţăndărel, judeţul Ialomiţa în peisajul industrial al judeţului Timiş se integrează şi „Industria linii , unitate economică dotată cu aparataje dintre cele mai moderne POVESTE CU STRÎMBA-LEMNE Cu cartea de telefon mină Aseară, Strîmbă-lemne a luat cartea de telefon, a deschis-o la litera G şi a început să caute. Vroia să ştie neapărat dacă există cineva pe care să-l cheme Gură Cască. A găsit nume apropiate, ca de pildă : Guriţă, Gurău, Guralivu, dar nu şi Gură Cască. Şi totuşi există, şi-a zis înciudat Strîmbălemne şi ca să se convingă a pornit prin ţară. A mers într-o comună şi, la plecare, a întins primarului o hîrtie albă, rugîndu-l să-i dea o semnătură peste care să pună şi o ştampilă. Primarul, băiat bun, l-a servit cu promptitudine. — Știi ce mi-ai dat aici ? a întrebat Strîmbălemne. — O semnătură ! S-a așezat Strîmbălemne la masă, a scris ceva pe hîrtia cu pricina, apoi i-a întins-o primarului s-o citească. Acesta s-a făcut alb ca varul cînd a văzut că semnase și ștampilase propria sa cerere de a fi destituit. La Arad, Strîmbă-lemne a mai întîlnit un caz : un oarecare Bretean George din Braşov, de profesie escroc, pe baza unei delegaţii false, achiziţiona legume de la vreo şase cooperative agricole din judeţul Arad pe care le vindea apoi pe piaţă cu un preţ mult mai mare. Numai de la cooperativa agricolă din Pecica a luat legume în valoare de 15 700 lei şi de fiecare dată cînd a venit aici, preşedintele, contabilul şi alţii, cu semnătura lor, o ajutau pe Bretan la escrocherii. A privit Strîmbă-lemne semnăturile celor de mai sus şi a observat că pe nici unul din ei nu-l chema Gură Cască, cu toate că numele li se potrivea de minune. GH. NEAGU CITIȚI ÎN PAGINA a IV-a rubrica noastră / () Actualitatea politică Intre România si Iugoslavia - climat de prietenie sinceră Se află în Iugoslavia preşedintele Consiliului de Miniştri al României, Ion Gheorghe Maurer. Vizita dă răspuns invitaţiei preşedintelui Vecei Executive Federale, Mitra Ribicii, şi se încadrează în ansamblul acţiunilor convenite cu prilejul întîlnirii dintre tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito la 20 septembrie 1969 la „Porţile de Fier". în vizita pe care o întreprinde, şeful guvernului român este însoţit de Emil Drăgănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Gheorghe Buzdugan, preşedintele Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Vasile Şandru, ambasadorul României la Belgrad, Grigore Bîrgăoanu, vicepreşedinte al Comisiei guvernamentale de colaborare şi cooperare economică şi tehnică, Ion Morega, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini, Ion Mincu, adjunct al ministrului minelor, de experţi. Ieri, o dată cu anunţarea plecării în R.S.F. Iugoslavia, presa a publicat un amplu interviu acordat de tovarăşul Ion Gheorghe Maurer corespondentului Agenţiei iugoslave de presă Taniug, Stjepan Vucusic. Referindu-se la stadiul actual, la posibilităţile şi perspectivele de adîncire şi lărgire a relaţiilor dintre România şi Iugoslavia, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a arătat, în interviu, că legăturile tradiţionale de prietenie şi colaborare care unesc popoarele român şi iugoslav N. POPESCU-BOGDANEŞTI (Continuare în pag. a 4-a)