Satul Socialist, ianuarie 1970 (Anul 2, nr. 208-231)

1970-01-13 / nr. 215

SATUL SOCIALIST ! ANUL II Nr. 2151ШТ1 13 IANUARIE 197­­1 4 pagini — 30 bani­­ • La Cluj s-au încheiat lucrările sesiunii ştiinţifice jubilia­re a Institutului agronomic „Dr. Petru Groza" din localitate, instituţie centenară de învâţămînt şi cercetare. Au fost sus­ţinute numeroase comunicări, abordind probleme actuale din domeniile agronomiei, zootehniei şi medicinii veterinare. • La Sîntandrei se afla în construcţie o seră de legume cu o suprafaţă de 12 hectare, care se execută în comun de că­­tre 22 de cooperative agricole de producţie din judeţul Hu­nedoara. Noua­­unitate intercooperatistă, prevăzută a fi exploatată încă din anul acesta, va realiza o producţie glo­bală anuală de peste 12 milioane lei, în scopul folosirii cu mai mare eficienţă economică a rezervelor şi posibilităţilor existente de creştere şi îngrăşare EVENIMENTE a animalelor — îndeletnicire cu veche tradiţie în această parte a ţării — s-a constituit la Sîntămărie-Orlea o fermă zootehnică intercooperatistă, care va livra anual 2 000 de taurine. In curînd, în judeţul Hunedoara vor fi constituite 3 complexe intercooperatiste, care să crească şi să îngraşe anual 6 000 de viţei şi 30 000 de miei. • S-au încheiat în Capitală lucrările celei de a l1-a se­siuni a Comisiei mixte guvernamentale româno-franceze de cooperare economică, ştiinţifică şi tehnică. Sesiunea a con­venit să lărgească activitatea de cooperare economică, in­dustrială şi tehnico-ştiinţifică şi să abordeze forme şi ini­ţiative noi de cooperare. • La C.C. al U.T.C. a fost constituit Consiliul pentru mun­ca în rîndul elevilor. La şedinţa de constituire au fost pre­zentate atribuţiile şi sarcinile actuale ale consiliului, ca or­gan consultativ al C.C. al U.T.C. menit să contribuie la îm­bunătăţirea continuă a activităţii în rândul tineretului şcolar- Primăvara se anunţă şi prin a­­ceasta imagine de... interior sur­prinsă în atelierul de strungarie al cooperativei agricole din Gîr­­bovi, judeţul Ilfov. Se pregăteş­te utilajul agricol pentru lucră­rile de primăvară IARNA, ANOTIMP FIERBINTE PENTRU AGRICULTURA COOPERATISTĂ Despre legumicultură O ÎNTREBARE: PATRU RĂSPUNSURI Interlocutori: factori de răspundere din conducerea agriculturii judeţelor ILFOV, BRĂILA, TIMIŞ şi TELEORMAN Este unanim recunoscută impor­­tanţa pe care o prezintă în buna aprovizionare a populaţiei produ­sele legumicole, care ocupă un loc primordial în alimentaţie. Cu toa­te acestea, anul trecut s-au mani­festat deficienţe serioase în pro­ducerea şi desfacerea legumelor, deficienţe pe care le-au resimţit pe de o parte consumatorii, dar care s-au soldat în acelaşi timp cu diminuarea veniturilor unor uni­tăţi agricole. Pentru a se asigura în bune condiţii aprovizionarea populaţiei, precum şi pentru a se crea dispo­nibilităţile cerute la export, la ple­nara din decembrie a C.C. al P.C.R. s-a subliniat necesitatea îmbunătă­ţirii radicale a activităţii în sec­torul legumicol. Referitor la măsu­rile întreprinse pentru organizarea producţiei de legume, ziarul nostru a publicat de curînd o convorbire cu tovarăşul dr. Dumitru Marchi­dan, director general în Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, cu care ocazie ni s-au dat toate asigu­rările că vom avea legume sufici­ente în acest an. Informam atunci că pentru a­­ceasta s-a iniţiat un complex de măsuri privind asigurarea bazei tehnico-materiale prin sporirea su­prafeţelor de sere, solarii şi răsad­niţe, amplasarea judicioasă a cul­turilor legumicole în terenuri iri­gate, extinderea mecanizării lu­crărilor în această ramură, orga­nizarea producţiei de legume tim­purii şi în sortimentul corespun­zător cerinţelor, ca şi o serie de acţiuni privind pregătirea terenu­lui, fertilizarea cu îngrăşăminte chimice şi naturale. Măsuri de o deosebită importanţă s-au luat pri­vind profilarea producţiei legumi­cole pini organizarea in coopera­tivele agricole a unui număr de 700 ferme specializate în scopul a­­sigurării fondului de legume pentru cerinţele industriei alimentare, ne­cesarului pentru mutaţii şi a can­tităţilor planificate la export. Cum se aplică aceste măsuri ? Care este stadiul actual al lucră­rilor pregătitoare pentru producţia legumicolă a anului 1970 ? Pentru a răspunde la aceste în­trebări am întreprins o anchetă în judeţele Ilfov, Brăila, Teleorman şi Timiş.­ Redăm în cele ce urmea­ză relatările unor factori de răs­pundere din conducerea agricul­turii judeţelor amintite. MARIN ARGINT — preşedin­tele Uniunii Judeţene Ilfov a coo­perativelor agricole . In producţia legumicolă a coope­rativelor din judeţul nostru există cîteva elemente caracteristice. Este vorba în primul rînd de faptul că deţinem cea mai mare pondere ca suprafaţă în raport cu alte judeţe — 15 000 hectare cultivate, din care aproape 7 000 hectare de legume produse prin răsad. Un alt ele­ment important este că aşezarea geografică determină orientarea principală pentru producerea de legume timpurii cu care aprovizio­năm Capitala şi centrele industria­le ale judeţului asigurînd şi cerin­ţele altor judeţe. Toate acestea im­plică o răspundere sporită pentru producători. Pentru a avea siguranța realiză­(Continuare in pag. a 3-a) SCRISORI Nastratin Hogea vrînd, cu un prilej oarecare, să rîdă de un nătărău — şi prost şi le­neş — l-a sfătuit să-şi lase bucatele în cimp. Argumenta­rea era, se cuvine să recu­noaştem, de o logică fără re­plică : dacă le laşi acolo, nu te mai osteneşti să le cari a­­casă, dacă nu le mai cari a­­casă, nu rişti să ţi le mănînce şobolanii, şi dacă nu ţi le mă- Geometrismul în arta populară românească Dr. PAUL PETRESCU în obiectele de artă populară sunt încorporate străvechi tradiţii care s-au păstrat de-a lungul vremurilor pe vastul teritoriu de la Carpaţi şi Dunăre, într-un grad rar întîlnit la alte popoare. Una din aceste tra­diţii este şi aceea a decorului geo­metric ale cărui rădăcini urcă pînă în neolitic, exemple tipice fiind a­­celea ale ceramicii de Cucuteni şi Vădastra împodobite cu ornamente pictate sau incizate şi ale căror motive decorative, în principal spi­rale, meandre şi cercuri, se regăsesc aproape aidoma pe vasele lucrate de olarii din satele României de azi. Se mai ştie câ valoroasa arhitectu­ră populară românească are un de­cor bogat realizat mai ales prin crestături în lemn şi că aceste cres­tături sînt totdeauna geometrice. Stîlpii caselor şi ai porţilor, grinzile şi „ţepele” de pe acoperiş, sînt cio­plite în volume geometrice din care s-a inspirat şi marele Brâncuşi în multe dintre operele sale şi mai ales în cunoscuta „Coloană fără sfîrşit”. Oloria populară este de asemenea decorată cu motive derivînd din spi­rale, din S-uri, din X-uri, tratate în fel şi chip şi care combinate în di­ferite moduri dau naştere acelei or­namentaţii pline de farmec care sub lucirea smalţurilor colorate împodo­besc toate produsele ceramicii ro­mâneşti, de la umilele dar atît de frumoasele străchini pînă la chiupu­rile mari de tradiţie greco-romana ce se mai lucrează şi azi la Oboga în Oltenia, în Argeş, sau la Biniş în Banat. O mare varietate de cres­tături geometrice se întîlnesc pe ne­număratele lucrări în lemn, unelte sau obiecte de uz gospodăresc. Fur­cile de tors din Munţii Apuseni sau din Mărginimea Sibiului, lingurile mari, olteneşti, căucele din Pădu­­renii Hunedoarei, ploştile, fusele şi prisnelele, sînt acoperite cu o ex­trem de fină pînză de lumini şi um­bre născute din reflectarea suprafe­ţelor dăltuite cu migală şi precizie în lemnul de paltin, de fag sau de tei. Aceeaşi frumuseţe sobră dar pli­nă de efect acoperă şi suprafeţele pieselor de mobilier ţărănesc între care lăzile de zestre reprezintă crea­ţii de frunte ale artei lemnului pe plan european. Lăzile de Budureasa din Bihor, cele lucrate la Sălătruc în Argeş, cele din satele bucovinene sau din Oltenia, toate se remarcă prin prezenţa aceluiaşi gen de de­cor geometric, niciodată repetat însă, totdeauna interpretat cu o mare fantezie, cu atît mai de admi­rat cu cît operează doar cu cîteva (Continuare în pag. a 2-a) Vechea fîntînă din marginea comu­nei Podu Iloaiei judeţul Iaşi amin­teşte tradiţionala noastră artă DATORIE AUREL BARANGA nîncă șobolanii, le mănînci, singur, tihnit. Mi-am amintit de parabolă, astă toamnă, cînd am văzut ce energie trebuie cheltuită ca să convingi oamenii de un adevăr elementar : în curînd se va strica vremea — calen­darul nu iartă — și fiecare bob ce nu e pus la adăpost, e o pierdere pe care n-o recom­pensează, ulterior, nici un fel de argumentare. M-am mirat acum cîteva zile, cum mă mir și acum. (Continuare în pag. a 2-a) In pagina a 3-a: Lucrările consfătuirii pe ţară organizată de Ministerul Agriculturii şi Silviculturii şi Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie în zilele de 6-8 ianuarie ÎMBUNĂTĂŢIREA ACTIVITĂŢII SECTORULUI DE MECANIZARE A AGRICULTURII Expunerea tovarăşului Petre Moldovan, adjunct al ministrului agriculturii şi silviculturii Raţiile echilibrate­­­­ determină producţii mari Condiţiile de cazare, îngrijire şi furajare corespunzătoare a anima­lelor pe timpul iernii permit reali­zarea unor producţii mari chiar şi în acest anotimp. Experienţa do­­bîndită de-a lungul anilor în creş­terea animalelor ne demonstrează că accentul trebuie pus pe varie­tatea raţiilor de nutreţuri adminis­trate animalelor. Este vorba, mai întîi, de o varietate în timp şi apoi de una în funcţie de specia de ani­male. Pornind de la acest conside­rent, în cooperativa noastră se sta­bilesc asemenea raţii încît reuşim să obţinem producţii mari chiar diin anotimpul rece. Pentru acea­­întocrhirea unor raţii echilibrate care să difere de la o perioadă la alta. Prepararea şi întocmirea ra­ţiilor au în vedere specia şi cate­goria de animale. Chiar şi în cadrul aceleiaşi categorii facem diferen­ţieri. Spre exemplu, la vacile de lapte raţiile se întocmesc în func­ţie de producţia dată de fiecare a­­nimal. Aceasta cere, într-adevăr, muncă mai multă, dar şi rezulta­tele nu se lasă aşteptate. Anima­lele nu mai trăiesc, cum se spune, cu zile. Vremea furajării „după ochi" a trecut de mult. Raţiunea nu este cea a creşterii animalelor de dragul lor. Ele trebuie să producă. Altfel care ar fi rolul specialiştilor sectorului zootehnic ? ..Ж cooperativa noastră nutreţu­­rare. In preajma sectorului zooteh­nic se află bucătăria furajeră do­tată cu tocătoare, moară cu ciocă­nele, bazine pentru amestec. Nu­treţurile sînt supuse prelucrării şi amestecate în proporţiile stabilite pentru fiecare specie şi categorie în parte. Cîntărirea furajelor a de­venit lege de bază pentru evitarea pierderilor. Din parcul de furaje nu se poate elibera nici o canti­tate fără aprobarea specialistului. Pentru a ridica valoarea nutritivă a grosierelor, acestea sînt tocate, saramurate și melasate. în acest fel se realizează o economie indi­rectă la furajele valoroase, la con­centrate. Pe lingă fînurile, grosierele și su­­gulentele de apar„„cLism­perii, am tiniă — şi furaje industriale cum sînt tărîţele şi şroturile. Acestea ne permit să realizăm o furajare raţională a animalelor şi în acest fel să obţinem producţii mari care se materializează în venituri în­semnate pentru cooperativă. Anul trecut am realizat aproape 2 mili­oane de lei venituri din zooteh­nie. Pentru acest an ne-am pro­pus să obţinem cu 500 000 de lei mai mult. Am ţinut cont de faptul că vom participa în asociaţia inter­cooperatistă pentru îngrăşarea a 30 000 de berbecuţi, ceea ce va de­termina un spor de venituri. De a­­semenea, din experienţa anului trecut, cunoaştem că predarea ti­neretului bovin la îngrăşat cu o greutate mai mare decât cea sta­bilită prin contract înseamnă tot un spor de venituri. Există toate condiţiile ca planul actual să fie depăşit, să se reali­zeze venituri mai mari care să ducă la întărirea cooperativei noas­tre, la ridicarea bunăstării mate­riale a membrilor ei. NIŢU CONSTANTIN contabil şef la cooperativa agricolă de producţie Ţăndărel, judeţul Ialomiţa în peisajul industrial al judeţului Timiş se integrează şi „Industria linii , uni­tate economică dotată cu aparataje dintre cele mai moderne POVESTE CU STRÎMBA-LEMNE Cu cartea de telefon mină Aseară, Strîmbă-lemne a luat cartea de telefon, a deschis-o la litera G şi a început să caute. Vroia să ştie neapărat dacă există cineva pe care să-l cheme Gură Cască. A găsit nume apropiate, ca de pildă : Guriţă, Gurău, Guralivu, dar nu şi Gură Cască. Şi totuşi există, şi-a zis înciudat Strîmbă­­lemne şi ca să se convin­gă a pornit prin ţară. A mers într-o comună şi, la plecare, a întins pri­marului o hîrtie albă, ru­­gîndu-l să-i dea o semnă­tură peste care să pună şi o ştampilă. Primarul, băiat bun, l-a servit cu promptitudine. — Știi ce mi-ai dat aici ? a întrebat Strîmbă­­lemne. — O semnătură !­­ S-a așezat Strîmbă­­lemne la masă, a scris ceva pe hîrtia cu pricina, apoi i-a întins-o primaru­lui s-o citească. Acesta s-a făcut alb ca varul cînd a văzut că semnase și ștampilase propria sa cerere de a fi destituit. La Arad, Strîmbă-lem­ne a mai întîlnit un caz : un oarecare Bretean George din Braşov, de profesie escroc, pe baza unei delegaţii false, achi­ziţiona legume de la vreo şase cooperative agricole din judeţul Arad pe care le vindea apoi pe piaţă cu un preţ mult mai mare. Numai de la cooperati­va agricolă din Pecica a luat legume în valoare de 15 700 lei şi de fiecare dată cînd a venit aici, preşedintele, contabilul şi alţii, cu semnătura lor, o ajutau pe Bretan la es­crocherii. A privit Strîmbă-lemne semnăturile celor de mai sus şi a observat că pe nici unul din ei nu-l che­ma Gură Cască, cu toate că numele li se potrivea de minune. GH. NEAGU CITIȚI ÎN PAGINA a IV-a rubrica noastră / () Actualitatea politică Intre România si Iugoslavia - climat de prietenie sinceră Se află în Iugoslavia preşedin­tele Consiliului de Miniştri al Ro­mâniei, Ion Gheorghe Maurer. Vi­zita dă răspuns invitaţiei preşe­dintelui Vecei Executive Federale, Mitra Ribici­i, şi se încadrează în ansamblul acţiunilor convenite cu prilejul întîlnirii dintre tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito la 20 septembrie 1969 la „Por­ţile de Fier". în vizita pe care o întreprinde, şeful guvernului român este înso­ţit de Emil Drăgănescu, vicepreşe­dinte al Consiliului de Miniştri, Gheorghe Buzdugan, preşedintele Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, Nicolae Ecobescu, ad­junct al ministrului afacerilor ex­terne, Vasile Şandru, ambasadorul României la Belgrad, Grigore Bîr­­găoanu, vicepreşedinte al Comisiei guvernamentale de colaborare şi cooperare economică şi tehnică, Ion Morega, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini, Ion Mincu, adjunct al ministrului minelor, de experţi. Ieri, o dată cu anunţarea plecă­rii în R.S.F. Iugoslavia, presa a publicat un amplu interviu acordat de tovarăşul Ion Gheorghe Mau­rer corespondentului Agenţiei iugo­slave de presă Taniug, Stjepan Vucusic. Referindu-se la stadiul actual, la posibilităţile şi perspectivele de adîncire şi lărgire a relaţiilor din­tre România şi Iugoslavia, tovară­şul Ion Gheorghe Maurer a arătat, în interviu, că legăturile tradiţio­nale de prietenie şi colaborare care unesc popoarele român şi iugoslav N. POPESCU-BOGDANEŞTI (Continuare în pag. a 4-a)

Next