Satul Socialist, martie 1970 (Anul 2, nr. 256-281)
1970-03-31 / nr. 281
• O delegaţie a Uniunii Generale a Sindicatelor, condusă de tovarăşul Constantin Dragan, prim-vicepreşedinte al Consiliului Central al U.G.S.R., a plecat luni dimineaţa la Helsinki, unde va face o vizită la invitaţia Federaţiei Sindicatelor din Finlanda. • Delegaţia Partidului Comunist Român, condusă de tovarășul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., a avut o întîlnire cu tovarășii Reuben Farber, secretar general adjunct al Partidului Comunist din Marea Britanie, Bert Ramelson, Anthony Chater, Jack Woldis, George Wake şi Frank Stanley, membri ai Comitetului Politic al P.C. din Marea Britanie. EVENIMENTE • La Soţia a fost semnat primul protocol pentru extinderea colaborării tehnico-ştiinţifice directe în domeniul agriculturii pe anul 1970 între Ministerul Agriculturii şi Silviculturii din România şi Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare din Bulgaria. • A plecat la Budapesta o delegaţie a Consiliului popular al municipiului Bucureşti, condusă de Ion Cosma, primvicepreşedinte al Comitetului Executiv, care, la invitaţia Comitetului Executiv al Sfatului popular al capitalei R. P. Ungare, va participa la inaugurarea primei porţiuni a noului metrou. • In mai multe localităţi din judeţele Alba şi Hunedoara au continuat să aibă loc simpozioane, expuneri şi alte manifestări consacrate împlinirii a 100 de ani de la naşterea lui V. I. Lenin. La bibliotecile orăşeneşti din Aiud şi Sebeş s-au deschis expoziţii de cărţi, cuprinzînd opera lui Lenin şi lucrări ale scriitorilor români care ilustrează viaţa şi activitatea marelui dascăl al proletariatului mondial. " Interesele economiei naţionale, ale fiecărei cooperative agricole impun MĂSURI HOTĂRITE PENTRU CREŞTEREA PRODUCŢIEI DE CARNE Intre întreprinderile agricole de stat şi cooperativele agricole. Colaborare largă, pe planuri multiple In ansamblul măsurilor cuprinse în programul naţional de dezvoltare a zootehniei şi de sporire a producţiei animaliere, adoptat de recenta plenară a C.C. al P.C.R., un loc deosebit îl ocupă creşterea porcilor şi a păsărilor, sectoare care pot şi trebuie să asigure într-un ritm mai intens populaţiei şi industriei prelucrătoare mari cantităţi de carne şi ouă. Una din căile de realizare a acestui obiectiv îl constituie larga cooperare în producţie a întreprinderilor agricole de stat cu cooperativele agricole, în vederea extinderii şi generalizării celor mai noi metode tehnologice şi de organizare în flux industrial a producţiei animaliere. Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu, făcută sîmbăta trecută la Complexul avicol din Crevedia, demonstrează o dată mai mult preocuparea conducerii partidului şi statului nostru pentru dezvoltarea mai rapidă a zootehniei. Secretarul general al partidului a recomandat cu acest prilej să se intensifice activitatea pentru iniţierea şi statornicirea unei cooperări pe planuri multiple între unităţile agricole de stat şi cooperatiste. Acest lucru se impune cu atît mai mult cu cît în numeroase judeţe ale ţării au fost constituite asociaţii intercooperatiste care, folosind fonduri proprii şi credite primite de la stat, construiesc complexe moderne pentru creşterea şi îngrăşarea taurinelor, porcinelor şi a păsărilor, ele avînd nevoie de un sprijin susţinut pentru introducerea rapidă a tehnicii avansate şi experienţei unităţilor agricole de stat. Asemenea complexe a cite 30 000 de porci fiecare au şi început să se construiască în judeţul Olt. Pentru a cunoaşte în ce va consta sprijinul pe care aceste obiective zootehnice îl vor primi încă din 1970 din partea întreprinderilor agricole de stat cu profil similar, am fost recent la Complexul industrial de creştere a porcilor aparţinînd AL. ŞTEFANESCU (Continuare în pag. a 3-a) Cu cîteva săptămîni în urmă, analizînd stadiul îndeplinirii obligaţiilor contractuale pe trimestrul 1 la carnea de porc, organele agricole din judeţul Dolj au constatat că mai multe cooperative agricole nu şi-au onorat îndatoririle. Din cele 900 de tone de carne de porc ce trebuiau predate pe bază de contract, nu s-au realizat decât aproximativ 600 de tone. Desigur că un deficit de 300 de tone de carne şi încă, în primul trimestru al anului a constituit un semnal pentru factorii de răspundere din acest judeţ. Pentru a nu se mai repeta această stare de lucruri şi pentru a se asigura îndeplinirea integrală a obligaţiilor anuale asumate de unităţile cooperatiste (6 000 de tone de carne de porc), direcţia agricolă, în colaborare cu uniunea judeţeană a cooperativelor agricole, a luat unele măsuri bune, care rezolvă situaţia de moment, dar nu oferă garanţia realizării integrale a obligaţiilor ce revin sectorului agricol cooperatist. Despre ce este vorba ? Anul acesta cooperativele agricole din Goicea Mare, Galicea Mare, Maglavit, Segarcea, Amărăştii de Jos, Bistreţu, Cetate, Gîngiova şi altele şi-au planificat să crească şi să predea, fiecare pentru fondul central între 1 000 şi 1 500 de porci graşi. Cu toate că au asigurată marca de reproducţie şi şi-au reţinut AL. RÎMNICEANU (Continuare în pag. a 3-a) PERSEVERENŢA -condiţie a finalizării unei acţiuni bune CARTE POŞTALĂ Copiii sunt de obicei asemuiţi cu florile. Nu e vorba în primul rună de frumuseţea lor, deşi contează şi asta, ci de iubirea maternă şi paternă cu care sunt primiţi şi înconjuraţi în orice familie al cărei climat este curat ca apa de izvor. Şi iată de ce nu e de mirare că în onomastica populară întîlnești deseori copii Trei bujori purtînd nume extrase din botanică : Floarea, Trandafir, Calomfir, Crăiţa, Busuioc, Bujor, Ortansa. Deunăzi un eveniment simplu, obişnuit şi omenesc a trezit atenţia întregii obşti din Filipeşti Tîrg, judeţul Prahova. Femeia Camelia Sîrbu, în vîrstă de 37 de ani, a dat naştere la trei gemeni : doi băieţi şi o fetiţă. Familia acestei ţărănci cooperatoare s-a mărit deodată de la 3 copii cîţi avea piim-acum, la 6 copii. Iată un but -It ,frumos, iată o familie la Filvj. Interior din noua termocentrală de la Borzeşti Foto: D. VINTILĂ V smui saciAuisi ANUL II Nr. 281 MARTI 31 MARTIE 1970 4 pagini — 30 bani FRUNTAŞII îşi primesc răsplata Decernarea distincţiilor de cooperativa agricolă fruntaşă pe ţară in întrecerea socialistă desfăşurată în anul 1969 Duminică a continuat decernarea drapelelor şi diplomelor de unitate fruntaşă, precum şi înmînarea premiilor în valoare de cîte 25 000 de lei, cuvenite cooperativelor agricole clasate pe primul loc pe ţară in întrecerea socialistă «remizată rein) trecut în cinstea Congresului al X-lea al partidului şi a celei de-a XXV-a aniversări a eliberării patriei. Distincţiile au fost decernate într-un cadru sărbătoresc de reprezentanţi ai Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie şi ai Ministerului Agriculturii şi Silviculturii. în continuare, publicăm, scurte relatări ale corespondenţilor noştri prezenţi la festivităţile care au avut loc cu acest prilej : COMANA — judeţul Constanţa. Cu 7 086 kg de porumb la hectar, obţinute pe 639 de hectare, cooperativa din localitate a cucerit primul loc pe ţară la această valoroasă cultură. Producţia mare i-a permis să livreze statului însemnate cantităţi de porumb peste prevederi şi să dezvolte sectorul zootehnic. Drapelul şi diploma de unitate fruntaşă au fost amînate tovarăşului Nicolae Hudiţeanu, Erou al Muncii Socialiste, preşedintele unităţii, de către tovarăşul Stelian Ionescu, membru al Biroului Permanent al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie. Exprimîndu-şi satisfacţia pentru succesul obţinut, tovarăşul Nicolae Hudiţeanu s-a angajat în numele ţăranilor cooperatori din Comana să realizeze în 1970 producţii mari la toate culturile şi speciile de animale şi să livreze statului, peste prevederi, 25 de tone de grîu, 59 de tone de porumb, 14 tone de floarea-soarelui, 275 de tone de legume, 34 de tone de struguri, 265 hl de lapte. TUŞNAD-SAT — judeţul Harghita. Anul 1969 nu a fost favorabil, după cum se ştie, culturii cartofului, recoltele fiind, în general, mici. Recoltînd, însă, 20 418 kg de tuberculi, în medie, de pe fiecare din cele 455 de hectare cultivate cu cartofi, cooperativa din Tuşnad-Sat a demonstrat că prin aplicarea corectă a agrotehnicii, prin efectuarea la timp şi de calitate a lucrărilor, urmările condiţiilor naturale neprielnice pot fi atenuate. Drapelul şi diploma de cooperativă agricolă fruntaşă la cultura cartofului au fost înmînate lui Imre Molnar, preşedintele unităţii, de , ,vr.”»sul inginer Nicolae Ştefan,adjunct, al ministrului agriculturii şi silviculturii. Felicitîndu-i pe cooperatori în numele Uniunii Naţionale şi al (Continuare în pag. a 3-a) ceput să curgă porumb pe jos. Cineva a strigat la femeia din remorcă : „Vezi Maria, că se duce porumbul pe jos". „Eh, că n-o fi foc" a răspuns Maria. Intr-adevăr nu era foc ci... porumb. Cum pînă atunci Strîmbă-lemne se uitase în sus după vrăbii, a privit și în jos. Pe o suprafață destul de mare era mai mult porumb decit pietriș. Aici, prin neglijența celor ce încărcau porumb, vrăbiile aveau hrana asigurată pentru un an de aici înainte. Plecînd spre tren, lui Strîmbă-lemne * îi sunau încă în urechi cuvintele femeii din remorcă: „Eh, că n-o fi foc !" Nu e foc, e averea noastră, cu care nu trebuie să îngrăşăm nici rampele staţiilor şi nici vrăbiile ! GH. NEAGU, cooperatorii din lazu, judeţul Ialomiţa, îrtsâniînţeazci cu ifecla ele zahăr 120 fetile* Nicolae Poiunescu supraveghează fatie aproape caiimHui b'-rărilor ef«c HL^ tuate de către tractorişti ■jj^^ Рою . C. DUMITRU ■ krábiilor La Scorniceşti a început livrarea primelor roşii la export Sîmbătă 28 martie au fost expediate la export primele 500 kg de roşii din producţia acestui an de la modernele sere ale cooperativei agricole din Scorniceşti, judeţul Olt. Săptămîna aceasta alte 1000 kg vor lua drumul beneficiarilor de peste hotare. Pe măsură ce recoltările se vor apropia de perioada de vîrf, cantităţile livrate la export vor creşte pînă la 7—8 tone zilnic. Livrarea castraveţilor — care se cultivă în primul ciclu pe 11 hectare — a început mai demult, recoltîndu-se pînă acum circa 275 000 kg. Conform planului, de pe cele 16 hectare de seră se prevede realizarea unei producții în valoare de peste 16 000 000 lei. Pe întreaga suprafaţă cultivată cu grîu__— 400 de hectare, cooperatorii din Nalbant, judeţul Tulcea, au administrat, în această primăvară, îngrăşăminte chimice. Acum griul creşte parcă râzînd cu ochii. Ing. Nicolae Borzea, preşedintele unităţii, controlează periodic starea culturii. Rezultatul ultimului control este îmbucurător : densitatea la mp depăşeşte, în medie, 500 de plante Actualitatea politică Politica externă a României Am urmărit, cu un interes nestăpînit aş spune, Darea de seamă cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste România, în anul 1969, prezentată Marii Adunări Naţionale de ministrul afacerilor externe al ţării, tovarăşul Corneliu Mănescu. Este o sarcină de loc uşoară, oricine îşi poate da seama de aceasta. Să punctezi numai, necum să comentezi, ideile cuprinse în această sinteză atotcuprinzătoare de politică externă, oglindă a acţiunilor multiple întreprinse în diverse planuri ale activităţii internaţionale de ţara noastră în anul care a trecut. Cu conştiinţa limpede că şi într-o asemenea modalitate de tratare îndeplinim o datorie faţă de cititor, vom încerca, pe scurt, să desprindem unele din ideile de bază ale documentului. Se impune de la bun început constatarea că politica desfăşurată de ţara noastră în relaţiile internaţionale este o continuare firească a politicii interne, politică creatoare, constructivă, pusă în slujba celor mai înalte aspiraţii ale omului. Este drumul trasat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, moment înscris în viaţa poporului, ca o dată de însemnătate istorică, eveniment care a stabilit cadrul amplu al dezvoltării interne a societăţii noastre, obiectivele şi liniile directoare ale prezenţei României în arena internaţională. Este fapt certificat pe deplin că, în 1969, România s-a afirmat viguros ca un factor activ de bună înţelegere, ca o ţară ale cărei iniţiative au ca unic scop instaurarea în lume a unui climat de pace şi securitate, a unor raporturi între popoare bazate pe respectul reciproc, pe principiul sacru al suveranităţii, neamestecului în treburile interne, al dreptului inalienabil al fiecărui popor de a se conduce singur, de a decide singur asupra prezentului său, asupra căilor dezvoltării sale viitoare. în centrul politicii externe a României s-au situat prietenia, alianţa frăţească şi colaborarea multilaterală cu toate ţările socialiste. în acelaşi timp, ţara noastră a dezvoltat şi extins relaţiile sale cu celelalte ţări ale lumii. Astăzi Republica Socialistă România întreţine relaţii diplomatice şi consulare cu 95 de state. Delegaţii la nivel înalt ale ţării noastre au vizitat, în 1969, ţări ale Europei şi de pe alte continente. La rîndu-i, România a primit numeroşi înalţi oaspeţi din multe ţări. Sunt realităţi care pun în lumină traducerea în viaţă a unuia din postulatele fundamentale ale politicii noastre externe, anume că statornicirea şi extinderea relaţiilor bilaterale constituie, în lumea contemporană, una din căile ce duc la promovarea înţelegerii, a colaborării, la apropierea punctelor de vedere, la crearea de punţi trainice de legătură între ţări. S-au adîncit relaţiile României cu ţările din zona Balcanilor. Au fost extinse relaţiile cu ţările Africii. S-a lărgit simţitor cadrul legăturilor ce apropie România de ţările Americii Latine. Avem relaţii diplomatice cu ţări din zona Oceaniei. Au dobîndit un conţinut mai concret relaţiile de prietenie şi colaborare cu ţările socialiste şi nesocialiste din Asia S-au îmbunătăţit raporturile României cu statele arabe. România s-a pronunţat şi se pronunţă pentru reglementarea paşnică a POPESCU-BOGDANEŞTI (Continuare în pag. a 4-a)