Satul Socialist, mai 1970 (Anul 2, nr. 308-332)
1970-05-28 / nr. 329
PAGINA 2 SATUS SOCIALIST Nr. 329— Joi 28 mai VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ( formare din pag. 1) măsurile ce s-au luat pentru evacuarea cetăţenilor şi a bunurilor materiale, pentru ajutorarea victimelor, pentru ştergerea urmelor calamităţilor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă să se treacă neîntîrziat, acolo unde apele s-au retras, la reluarea activităţii normale ; în agricultură trebuie folosit fiecare ceas prielnic în aşa fel incit să se asigure cîştigarea bătăliei recoltei. In continuare, conducătorii de partid şi de stat vizitează platforma industrială a oraşului — uzina de sîrmă şi produse de sîrmă, fabrica de electrozi şi fabrica de geamuri. In cursul actualului cincinal au fost alocate pentru dezvoltarea industriei buzoiene din fondurile statului peste trei miliarde de lei, ceea ce i-a asigurat o dezvoltare impetuoasă. în anul 1970, producţia industrială va spori cu peste o jumătate de miliard de lei. La uzina de sârmă, unitate modern utilată, conducătorilor le este prezentat procesul de producţie. Se evidenţiază ridicata productivitate a muncii, sunt prezentate planurile de extindere a uzinei în viitorul cincinal. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă folosirea mai judicioasă a fondului de investiţii, cerînd specialiştilor ca extinderile să se facă pe suprafeţele existente. Se relevă ca o deficienţă faptul că halele sunt folosite şi ca locuri de depozitare. Factorii responsabili ai uzinei spun tovarăşului Nicolae Ceauşescu că vor lua măsuri pentru ca să fie mutate în construcţii mai simple, urmărindu-se ca spaţiul cîştigat să fie afectat procesului de producţie. Oprindu-se în dreptul unui agregat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu stă de vorbă cu muncitorul Ion Beceanu, care, după ce se referă la activitatea sa de producţie, evocă momentele dramatice prin care a trecut şi o parte din populaţia judeţului, împreuună cu celelalte zone calamitate. Secretarul general al partidului arată că aceste momente deosebite prin care trece ţara trebuie să constituie un imbold pentru a munci şi mai bine, şi mai organizat, cu o eficienţă sporită. Numai aşa, urmările inundaţiilor vor fi lichidate. Toţi cei prezenţi aprobă cu însufleţire cuvintele tovarăşului Ceauşescu. La fabrica de electrozi de sudură, fabrică ce asigură peste 50 la sută din producţia de electrozi a ţării, se relevă faptul că ea este utilată cu agregate de înaltă productivitate, multe din import. Nu toate însă sunt folosite cu maximum de eficienţă, ceea ce are repercusiuni asupra producţiei şi productivităţii muncii, asupra posibilităţii de a amortiza rapid investiţiile. Este vizitată în continuarefabrica de geamuri unde se desfăşoară în paralel o dublă activitate (în aceeaşi incintă lucrează con-De la Focşani spre Bîrlad... Privim prin hublourile elicopterului. Sub noi s-a desfăşurat o adevărată reacţie în lanţ. Pîraiele s-au transformat în rîuri, rîurile în fluvii şi peste tot e o mare de apă. Din sate înfloritoare au rămas doar acoperişurile plutind peste unde, peste ogoare văluresc apele miloase. In întregul judeţ Vaslui, au fost afectate de inundaţii peste 18 000 de hectare, 606 case au fost dărîmate şi avariate. Tecuci, peste care trecem, este şi astăzi stăpînit de ape. Bîrlad. Pe stadionul oraşului, structurii şi muncitorii de la secţiile oglinzi şi securit, intrate în producţie cu aproape trei luni înainte de termen. Impresionează neplăcut supradimensionarea halelor, spaţiile construite nejustificat, în ultimă instanţă risipa de material de construcţie. Responsabilitatea pentru această stare de fapt — se arată — o poartă în egală măsură proiectantul, constructorul şi beneficiarul. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu dă indicaţii ca spaţiile să fie folosite integral pentru producţie, recomandă ca dezvoltarea ulterioară să se facă exclusiv pe spaţiile construite. » Muncitorii, inginerii şi tehnicienii fabricii, dînd glas sentimentelor de profundă dragoste pentru partid, pentru politica sa, i-au salutat cu entuziasm pe conducătorii de partid şi de stat, au aclamat îndelung. La plecare, pe străzile oraşului, populaţia face încă o dată o caldă manifestaţie, îl salută cu aceeaşi nestăvilită bucurie pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu. ...Străvechiul ţinut al Vrancei, conectat şi el la înalta tensiune a României contemporane, face oaspeţilor o primire pe măsura simţămintelor pe care întregul popor le nutreşte pentru partidul nostru comunist. La locul de aterizare a elicopterului, conducătorilor de partid şi de stat le urează bun venit primul secretar al comitetului judeţean de partid, Simion Dobrovici. In aplauzele şi uralele populaţiei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se îndreaptă spre Combinatul de exploatare şi industrializare a lemnului din Focşani. La intrarea în combinat, numeroşi muncitori îl salută din adîncul inimii pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, exprimîndu-şi bucuria de a-l primi în mijlocul lor. Inginerul Lucian Olteanu, directorul general al combinatului, face o scurtă prezentare a unităţii. Se reţine că C.E.I.L. Focşani produce jumătate din plăcile P.F.L. fabricate în ţară, în timpul vizitei în combinat, se relevă că utilajele, procesul de fabricaţie sunt rodul gîndirii tehnicii româneşti. Tot în această unitate se scoate în evidenţă că spaţiile de producţie sunt judicios folosite. Produsele prezentate — o mică expoziţie amenajată ad-hoc — vorbesc grăitor despre hărnicia şi măiestria acestui colectiv. în aceste zile, oamenii muncii îşi înzecesc eforturile în producţie, făcînd în plin dovada înaltei conştiinţe patriotice a clasei noastre muncitoare, clasa conducătoare în România socialistă, care s-a ridicat ca un singur om, la chemarea partidului, pentru a infringe vrăjmăşia naturii, pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan, care a găsit instantaneu noi şi noi forme pentru diminuarea pierderilor, care a găsit în ea forţa de a depăşi greutăţile şi a asigura mersul nostru înainte, unde aterizează elicopterul, în întîmpinarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat, vin tovarăşii Vasile Vîlcu şi Gheorghe Tănase, prim-secretar al comitetului judeţean de partid. Ca şi în celelalte localităţi vizitate astăzi, mii de cetăţeni, cu steaguri tricolore şi roşii, cu pancarte, cu braţele încărcate de flori fac o impresionantă primire conducătorilor. Aceeaşi atmosferă de puternică însufleţire domneşte şi pe străzile oraşului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu răspunde ovaţiilor. La fabrica „Rulmentul“-Bîrlad, ing. Mircea Simovici, director, însoţeşte pe conducătorii de partid şi de stat prin secţii. El arată că buna calitate a produselor, cartea de vizită a acestui colectiv, este bine cunoscută în ţară şi peste hotare. Pretutindeni, la toate locurile de muncă, sunt evidente semnele unei efervescenţe, proprie în aceste zile tuturor colectivelor din fabrici şi uzine, de pe şantiere şi ogoare. Şi muncitorii de la „Rulmentul" sunt angajaţi marelui efort colectiv pentru depăşirea încercării la care au fost supuşi. Ca şi la celelalte unităţi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu stă de vorbă cu muncitorii, se interesează de condiţiile lor de viaţă şi de muncă, de efectele aplicării noului sistem de salarizare, le ascultă părerile în legătură cu aprovizionarea oraşului. Toţi cei cu care se discută apreciază în mod deosebit caracterul stimulator al noului sistem de salarizare, avantajele sale. Discutînd cu cadrele de conducere ale uzinei, în mod amănunţit, posibilitatea valorificării mai judicioase a rezervelor interne, tovarăşul Nicolae Ceauşescu arată că ele sînt departe de a fi explorate pe deplin. Organizînd mai bine munca — arată secretarul general al partidului —, sporind producţia, furnizînd numai produse de bună calitate dăm cel mai bun, cel mai preţios ajutor zonelor calamitate. Şi mai multă muncă, şi mai multă ordine, şi mai multă disciplină — iată imperativul suprem al acestor zile. La Vaslui, tovarăşul Nicolae Ceauşescu trece în revistă garda de onoare alcătuită din formaţiuni ale gărzilor patriotice. „Bună ziua, tovarăşi". „Să trăiţi, tovarăşe secretar general" — răsună din zeci de piepturi. Şi aici, străzile oraşului sunt un adevărat culoar viu. Maşina oficială este literalmente acoperită de flori în clipa în care ajunge la fabrica de confecţii. Ing. Boris Ciocoiu, directorul fabricii, prezintă unitatea. Ca un singur om, salariaţii fabricii fac o vibrantă primire conducătorului iubit al poporului român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Secretarul general al partidului se întreţine călduros cu muncitorii, interesîndu-se de preocupările şi problemele activităţii lor. Muncitoarele Lidia Mătăsaru şi Maria Mocanu înfăţişează tovarăşului Ceauşescu aspecte din munca şi viaţa lor, a uzinei şi oraşului în care trăiesc. Secretarul general al partidului este informat că muncitorii, tehnicienii şi inginerii fabricii s-au angajat să realizeze în acest an o producţie suplimentară de 8 milioane lei. In ultimele zile, ei şi-au mărit angajamentul iniţial cu încă 6 milioane, hotărînd să lucreze cîte o duminică pe lună fără remunerare. La sediul comitetului judeţean de partid are loc o consfătuire de lucru cu activul de partid şi de stat. Tovarăşul Gheorghe Tănase face o succintă prezentare a situaţiei economice din unităţile productive ale judeţului Vaslui. Caracterizîndu-l ca un judeţ tînăr, în plină dezvoltare, el arată că în viitorul cincinal acesta va da o producţie industrială de două ori şi jumătate mai mare. Luînd cuvîntul, tovarăşul Nicolae Ceauşescu subliniază faptul că judeţul Vaslui are nesecate rezerve de energie umană şi materială care se cer valorificate pe deplin. Urmările calamităţilor naturale ce s-au abătut şi asupra judeţului în care ne aflăm — arată secretarul general al Partidului Comunist Român — trebuie lichidate, trebuie muncit în aşa fel încît să intrăm în viitorul plan cincinal complet refăcuţi, cu planul cincinal în curs îndeplinit. In încheiere, tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a referit la însemnatele şi urgentele sarcini care stau în faţa agriculturii judeţului, arătînd că este necesar ca toţi lucrătorii de pe ogoare să muncească neobosit pentru recuperarea pagubelor, acolo unde este cazul să se reînsămînţeze terenurile, să se extindă culturile duble şi să se asigure necesarul de furaje. Totodată, trebuie să se acorde toată atenţia îngrijirii culturilor. Mulţumind pentru preţioasele indicaţii primite, primul-secretar al comitetului judeţean de partid a asigurat că toţi oamenii muncii din judeţ, în frunte cu comuniştii, nu-şi vor precupeţi forţele, întreaga energie creatoare pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate, că vor pune în valoare marile resurse umane şi materiale de care dispun. In faţa sediului comitetului judeţean de partid, o mare de oameni aclamă îndelung pe secretarul general al partidului. Se scandează „Ceauşescu-Ceauşescu". Se aud ovaţii pentru patria noastră — Republica Socialistă România. în jurul orei 18:00 elicopterul în care se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu aterizează pe aeroportul situat pe una din colinele Iaşului. Aici vin în întîmpinare Miu Dobrescu, prim-secretar al comitetului judeţean de partid, alţi reprezentanţi ai organelor locale, mii de cetăţeni ai oraşului. Sub un soare vesel, după zile de ploi mohorîte, totul aici, în preajma Iaşului, poartă semnele entuziasmului popular. O companie a gărzilor patriotice prezintă onorul comandantului suprem al forţelor noastre armate. Drumul de la aeroport pînă în noua zonă industrială a oraşului se transformă într-o neîntreruptă manifestare a sentimentelor de dragoste, de încredere în conducerea partidului, într-o vibrantă exprimare a hotărîrii celor ce muncesc de a depăşi momentele grele prin care trece ţara, de a îndeplini exemplar obiectivele stabilite de partid. Pe platforma industrială sunt evidente la tot pasul dimensiunile noi pe care străvechiul centru cultural al ţării le dobîndeşte în anii construcţiei socialismului. Aici s-au ridicat şi sînt în continuu proces de dezvoltare 30 de întreprinderi care aparţin celor mai moderne Vasta piaţă din faţa Palatului Administrativ al judeţului Iaşi tălăzuieşte la ceasul înserării de mulţimea venită din toate colţurile bătrînei, astăzi tot atît de tinere, capitale a Moldovei. Sunt aici muncitori din uzinele şi fabricile ieşene, profesori, studenţi şi elevi, militari, membri ai forţelor patriotice şi ai detaşamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei. Deasupra mulţimii flutură steaguri roşii şi tricolore, se văd pancarte pe care sunt înscrise lozinci care slăvesc patria socialistă şi partidul, care salută pe secretarul general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Marea adunare populară este deschisă de tovarăşul Miu Dobrescu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., primul-secretar al comitetului judeţean de partid, care a spus : Astăzi, cînd poporul român trece prin momente de grea încercare, determinate de dezlănţuirea oarbă a stihiilor naturii, prezenţa dumneavoastră pe meleagurile ieşene, şi ele nemilos atinse de calamităţi, are adînci semnificaţii. Ea amplifică pînă la emoţie sentimentul apropierii pînă la contopire dintre conducători şi popor, constituind un temeinic suport moral în acţiunea uriaşă şi eroică de înlăturare grabnică a efectelor inundaţiei. Caldele cuvinte de îmbărbătare adresate de dumneavoastră, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, populaţiei din judeţele calamitate pe care le-aţi vizitat au constituit şi pentru oamenii muncii din judeţul nostru un puternic tonifiant în lupta împotriva naturii dezlănţuite. La chemarea partidului, a dumneavoastră personal, zeci de mii de oameni — ostaşi ai armatei noastre, membri ai gărzilor patriotice, ţărani cooperatori, mecanizatori, muncitori, cu mic cu mare, femei şi bărbaţi — s-au ridicat ca un zid al hotărîrii şi al îndîrjirii împotriva puhoaielor şi au salvat tot ce omeneşte se putea salva. Totuşi, forţa distrugătoare a naturii a produs şi în judeţul nostru însemnate pagube, care se cifrează la aproximativ 75 de milioane lei. Au fost afectate de inundaţii şi alunecări de teren 63 de localităţi. A fost calamitată o suprafaţă agricolă de 48100 hectare. In aceste zile de eroism demn de a intra în istorie şi în legendă s-a manifestat mai mult ca oricînd înaltul spirit de patriotism şi de solidaritate umană. Gesturi emoţionante vădind o înaltă conştiinţă civică au fost consemnate în memoria oamenilor şi în cronica acestor zile dramatice. Deşi şi ea greu lovită, populaţia judeţului Iaşi a sărit în ajutorul semenilor din alte judeţe, dăruind îmbrăcăminte, produse agricole, însemnate sume de bani. Colectivele unităţilor industriale ieşene sunt hotărîte să contribuie din plin la diminuarea pierderilor din economie. Ele au hotărît să dea peste angajamentul iniţial pe 1970 o producţie marfă suplimentară în valoare de peste 34 milioane lei, iar pentru ajutorarea sinistraţilor suma de aproape cincizeci milioane lei. însemnate forţe sunt concentrate în agricultura judeţului, unde se munceşte din plin pe toate terenurile care permit acest lucru. Integrîndu-şi acţiunile în eforramuri ale industriei : chimia, metalurgia, energetica... Este vizitată Uzina de fibre sintetice, ale cărei produse cu marca „Terom" se bucură de apreciere în ţară şi peste hotare. Directorul general al uzinei, Ion Staicu, îl invită pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu să viziteze principalele secţii de producţie. în faţa modernelor instalaţii se desfăşoară o aprofundată discuţie de lucru privind îndeplinirea principalilor indicatori de plan, a angajamentelor suplimentare luate de colectiv în ultimele zile (angajamentul iniţial în valoare de 37 800 000 lei a fost suplimentat în ultimele zile cu 3 850 000 lei), se analizează modul cum întreprinderea se pregăteşte în vederea realizării sarcinilor viitorului cincinal. Directorul uzinei informează că pînă în prezent planul a fost realizat şi depăşit cu 15 milioane lei la producţia globală şi marfă. Păstrînd o valoroasă tradiţie — uzina a intrat în funcţiune cu 6 luni înainte de termen — cei ce muncesc aici s-au angajat să dea în funcţiune capacităţile prevăzute în etapa a II-a de dezvoltare cu 3 luni mai devreme. Astfel, economia naţională va dispune încă din luna septembrie de o capacitate de producţie în stare să realizeze anual 3 000 tone fire poliesterice textile şi tehnice. Referindu-se la modul cum sunt amplasate construcţiile, tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă să se folosească mai raţional suprafeţele de teren de care dispune întreprinderea, să se acorde toată atenţia modului cum sunt folosite investiţiile pentru ca să se reducă substanţial termenele de recuperare, pentru ca fiecare leu investit să aducă producţiei, beneficii cît mai mari. Luîndu-şi rămas bun, secretarul general al partidului urează colectivului uzinei noi succese, îndeosebi în creşterea eficienţei activităţii economice. Eul general pe care-l întreprinde în aceste momente de grea încercare întregul nostru popor, populaţia judeţului Iaşi vă asigură, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că nu-şi va precupeţi nici un moment puterile şi priceperea în eroica şi dramatica bătălie de refacere, pentru ca peste tot viaţa paşnică şi frumoasă a minunaţilor noştri oameni de pe minunatele noastre meleaguri româneşti să pulseze din nou la cea mai înaltă tensiune . In cuvîntul său, Ştefan Vrînceanu, muncitor la Uzinele de fibre sintetice, a spus : Avem, astăzi, nespusa bucurie de a vă primi în mijlocul nostru, în bătrîna cetate a Moldovei, întinerită în anii socialismului, sub conducerea încercatului nostru partid comunist. Muncitorimea ieşeană este animată de cele mai puternice sentimente patriotice în aceste zile grele, cînd, pe întinse regiuni ale ţării noastre, inundaţiile au produs importante pagube. Strîns uniţi în : * Atmosfera însufleţită sub semnul căreia s-a desfăşurat prima zi a vizitei tovarăşului Nicolae Ceauşescu în unele judeţe ale ţării domină plenar şi această a doua zi, cînd vizita continuă. Miercuri dimineaţă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu împreună cu tovarăşii Emil Bodnaraş, Virgil Trofin, Emil Drăgănescu, Dumitru Popescu, Vasile Patilineţ au plecat din Iaşi îndreptîndu-se spre Botoşani. Rămîne de neuitat căldura entuziastă cu care populaţia oraşului a salutat pe secretarul general al partidului. Zeci şi zeci de mii de oameni, înşiraţi de-a lungul străzilor, au aclamat pentru Partidul Comunist Român, pentru Comitetul său Central în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Tribunele Stadionului de pe Dealul Copoului deveniseră neîncăpătoare pentru cei care au ţinut să fie prezenţi la plecare, să-l salute din inimă pe conducătorul partidului şi statului. Elicopterul trece „peste Ţara de Sus", peste cîmpiile care, în această frumoasă dimineaţă de mai, depun mărturie pentru hărnicia locuitorilor. La Botoşani, conducătorii de partid şi de stat sunt întîmpinaţi de tovarăşul Gheorghe Ghinea, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, de alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Cu mic cu mare, populaţia oraşului din nordul Moldovei face o impresionantă manifestare de dragoste şi devotament tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Intr-o maşină deschisă, conducătorul partidului şi statului străbate oraşul prin culoarul viu al mulţimii, întîmpinat cu aclamaţii şi urale. Conducătorii de partid jurul Partidului Comunist Român, în jurul dumneavoastră, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, noi ne înzecim eforturile pentru a recupera cit mai mult din producţia întreprinderilor care şi-au întrerupt activitatea din cauza calamităţilor naturale. Vibrînd la unison cu întreaga ţară, colectivul de muncă al Uzinei de fibre sintetice din Iaşi şi-a sporit în aceste zile angajamentele în întrecere cu încă 3 850 000 lei, ceea ce înseamnă că, pînă la sfîrşitul anului, vom da o producţie marfă suplimentară de aproape 42 milioane lei. Prezenţa dumneavoastră, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, pe meleagurile ieşene este încă un prilej care ne mobilizează forţele şi ne dă certitudinea că eforturile noastre vor fi încununate de succes, încredinţăm conducerea de partid şi de stat, pe dumneavoastră personal, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că nu vom precupeţi nici un efort pentru îndeplinirea angajamentelor asumate, conştienţi fiind că numai printr-o neobosită muncă România socialistă va prospera în continuare. Acad. Cristofor Simionescu, rectorul Institutului politehnic „Gh. Asachi", în cuvîntul său a spus : Iubite şi stimate tovarăşe Ceauşescu, In ceasul mai dificil prin care trecem acum, prezenţa dv. ne aduce îmbărbătare, ne întăreşte în hotărîrea de a vindeca cît mai repede rănile ţării, ne face sensibilă voinţa şi ritmul de energie după care îşi potriveşte mersul înainte întregul nostru popor. Nădăjduim să vă convingeţi, cum v-aţi convins, desigur, vizitînd atîtea alte judeţe lovite de urgia apelor, că noi, cei din Iaşi, sîntem alături într-o solidaritate de neclintit cu toţi cei care au avut de suferit şi că resimţim durerea lor ca pe propria noastră durere. Vă pot asigura, în numele oamenilor de ştiinţă, al universitarilor şi al studenţilor din Iaşi, că nici un efort şi nici un sacrificiu menite să aline suferinţa şi să redreseze economia la nivelul anterior calamităţii nu ni se vor părea prea mari. Dorim şi vom face tot ce depinde de noi ca urmările acestei încercări să se şteargă cît mai repede, ca nimic să nu se clintească din planurile de dezvoltare economică şi culturală a ţării. Greutăţile datorită forţelor oarbe ale naturii nu ne-au slăbit setea de progres, ci, dimpotrivă, ne-au strîns şi mai puternic în jurul partidului şi conducerii sale, ne-au făcut mai clare ca oricînd unitatea şi înălţimea idealurilor noastre. Luînd cuvîntul, muncitoarea textilistă Elena Timofte a spus : însufleţiţi de puternice sentimente de dragoste faţă de patrie, faţă de viitorul ei socialist, muncitorii, tehnicienii şi inginerii din combinatul textil ieşean au hotărît să dea pînă la sfîrşitul anului o producţie suplimentară de încă 7 500 000 lei. Convins de necesitatea urgentării îndeplinirii acestui angajament, în ultimele două duminici colectivul combinatului, participînd la lucru cu toate forţele, a realizat o producţie suplimentară de aproape 2 300 000 lei, materializată în mii de metri de ţesături de mătase şi bumbac, zeci de mii de tricotaje, confecţii şi însemnate cantităţi de fire de bumbac. Zilele trecute, de la combinatul nostru au plecat spre Mediaş pachete cu diferite obiecte de lenjerie ★ şi de stat se opresc la Fabrica de confecţii din oraş, unitate puternică, cu o producţie anuală de 200 milioane lei, caracterizată printr-un spor continuu al beneficiului, realizat mai ales pe seama creşterii productivităţii muncii. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează de calitatea producţiei, de problemele organizării muncii. Ing. Ioan Floareş, directorul general al Combinatului textil Botoşani, informează că în ultimele zile colectivul de aici a hotărît să suplimenteze angajamentul anual cu 1,5 milioane lei, astfel încît pînă la sfîrşitul anului să dea peste plan o producţie în valoare de 3,5 milioane lei. Următorul obiectiv vizitat este cooperativa agricolă de producţie din comuna Bucecea. Locuitorii, mulţi dintre ei îmbrăcaţi în frumosul port popular al acestor meleaguri, întîmpină cu multă bucurie şi dragoste pe secretarul general al partidului. Ei prezintă tovarăşului Nicolae Ceauşescu aspecte din munca şi viaţa lor nouă, preocupările lor imediate şi de perspectivă. Întreţinîndu-se îndeaproape cu cooperatorii, cu cadrele de conducere, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se recomandă să dea o mai mare atenţie sporirii producţiei animaliere şi vegetale. Conducătorii de partid şi de stat se îndreaptă apoi spre Suceava. Pe stadionul Arini, împodobit sărbătoreşte, se află mii şi mii de locuitori ai Sucevei, oameni ai muncii din întreprinderi şi instituţii, membri ai gărzilor patriotice, elevi ai liceului militar „Ştefan cel Mare" din Cîmpulung Moldovenesc. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este salutat la coborirea din elipentru familiile sinistrate, iar o echipă formată din 8 muncitori cu o înaltă calificare s-a deplasat pentru a contribui la repunerea în funcţiune a fabricii textile. Exemplul dumneavoastră personal, iubite tovarăşe Ceauşescu, prin participarea directă la organizarea şi conducerea acţiunilor de înlăturare a efectelor negative ale inundaţiilor, ne mobilizează şi mai mult la îndeplinirea angajamentelor ce ni l-am asumat pentru întărirea continuă a economiei naţionale, a patriei noastre socialiste. Stela Neicu, studentă la Facultatea de istorie-filozofie a Universităţii ieşene, a spus în cuvîntul său : Studenţimea ieşeană, alături de toţi locuitorii municipiului nostru, este profund mişcată de dragostea ce o arătaţi faţă de întregul popor, de cuvintele cu care ne îmbărbătaţi în aceste clipe deosebit de grele prin care trece scumpa noastră patrie. Sîntem convinşi că urmînd îndemnurile înţelepte ale partidului, muncind cu perseverenţă, vom reuşi nu numai să învingem calamităţile provocate de stihiile naturii şi să recuperăm pagubele materiale, ci să mergem înainte spre atingerea marilor ţeluri stabilite de al X-lea Congres al scumpului nostru partid. Alăturîndu-ne efortului general, noi, cei 24 000 de studenţi ai acestui străvechi centru de cultură, ne-am angajat să contribuim şi cu posibilităţile noastre modeste la vindecarea grabnică a rănilor provocate de stihiile naturii. Mica noastră contribuţie vine să reflecte ceea ce omul adevărat de pretutindeni are mai valoros: omenia. In numele celor pe care îi reprezint, vă mulţumim încă o dată pentru grija şi dragostea ce ne-o arătaţi şi vă încredinţăm pe dumneavoastră personal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, întreaga conducere de partid şi de stat, că studenţimea ieşeană va urma cu încredere politica înţeleaptă a partidului, că va face totul pentru a deveni buni specialişti, buni constructori ai societăţii noastre socialiste multilateral dezvoltate, întîmpinat cu vii şi puternice aplauze, cu ovaţii îndelungate, a luat apoi cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu (Cuvîntarea se publică în pag. a IlI-a). ★ Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat în judeţele Buzău, Vrancea, Vaslui, Iaşi a prilejuit noi şi vibrante manifestări ale profundei unităţi politico-morale a întregului nostru popor în jurul Partidului Comunist Român, a Comitetului său Central, în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu. Profund încrezătoare în politica marxist-leninistă a partidului, politică îndreptată spre înflorirea patriei, spre ridicarea ei pe noi culmi ale civilizaţiei şi progresului, naţiunea noastră socialistă, care încă o dată, în aceste zile, a făcut dovada înaltei sale conştiinţe patriotice, îşi manifestă dîrzenia, hotărîrea, voinţa de a munci cu abnegaţie, de a se mobiliza pînă la ultima picătură de energie pentru împlinirea, printr-o muncă susţinută, de zi cu zi, a marilor sale idealuri. Ion MARGINEANU George-Radu CHIROVICI * copter de tovarăşul Emil Bobu, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid. Bătrînul cooperator Clemenco Petre, din Plopeni, oferă secretarului general al partidului tradiţionala pîine şi sare. Se vizitează apoi Fabrica de tricotaje „Zimbrul". Aici, conducătorii de partid şi de stat urmăresc Îndeaproape procesul de producţie, calitatea tricotajelor, în halele moderne, tinere muncitoare fac o emoţionantă primire conducătorilor. Inginerul șef, Iordache Mihai, îi informează despre preocupările colectivului, despre hotărîrea acestuia de a îndeplini cu cinste angajamentele luate, sarcinile de plan. Apoi, străbătînd largile bulevarde sucevene străjuite de blocuri noi , numai în acest an vor fi date în folosinţă 860 de apartamente , coloana de maşini se îndreaptă spre Uzina de piese de schimb, intrată în producţie anul trecut. Aici sunt vizitate secţiile de turnătorie, de mecanică grea şi Uşoară. Traversînd oraşul Suceava, la întoarcere, conducătorii de partid şi de stat au fost salutaţi cu aceeaşi căldură de locuitorii întineritei cetăţi a Moldovei. Pentru cîteva momente, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat se opresc în centrul Sucevei, pentru a vizita noua casă de cultură a sindicatelor, după care coloana de maşini se îndreaptă spre locul de decolare a elicopterului. La ora închiderii ediţiei, vizita conducătorilor de partid şi de stat continuă în judeţul Neamţ. (Agerpres) „A munci mai bine, a produce mai mult — cel mai bun ajutor zonelor calamitate" Marea adunare populară din Iaşi La Uzina de fibre sintetice din lași