Satul Socialist, mai 1970 (Anul 2, nr. 308-332)

1970-05-28 / nr. 329

PAGINA 2 SATUS SOCIALIST Nr. 329— Joi 28 mai VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ( formare din pag. 1) măsurile ce s-au luat pentru eva­cuarea cetăţenilor şi a bunurilor materiale, pentru ajutorarea victi­melor, pentru ştergerea urmelor calamităţilor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu re­comandă să se treacă neîntîrziat, acolo unde apele s-au retras, la re­luarea activităţii normale ; în agri­cultură trebuie folosit fiecare ceas prielnic în aşa fel incit să se asi­gure cîştigarea bătăliei recoltei. In continuare, conducătorii de partid şi de stat vizitează platforma industrială a oraşului — uzina de sîrmă şi produse de sîrmă, fabrica de electrozi şi fabrica de geamuri. In cursul actualului cincinal au fost alocate pentru dezvoltarea in­dustriei buzoiene din fondurile sta­tului peste trei miliarde de lei, ceea ce i-a asigurat o dezvoltare impe­tuoasă. în anul 1970, producţia in­dustrială va spori cu peste o jumă­tate de miliard de lei. La uzina de sârmă, unitate mo­dern utilată, conducătorilor le este prezentat procesul de producţie. Se evidenţiază ridicata productivitate a muncii, sunt prezentate planurile de extindere a uzinei în vii­torul cincinal. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă folosirea mai judicioasă a fondului de investiţii, cerînd specialiştilor ca extinderile să se facă pe suprafeţele existente. Se relevă ca o deficienţă faptul că halele sunt folosite şi ca locuri de depozitare. Factorii responsabili ai uzinei spun tovarăşului Nicolae Ceauşescu că vor lua măsuri pen­tru ca să fie mutate în construcţii mai simple, urmărindu-se ca spa­ţiul cîştigat să fie afectat procesu­lui de producţie. Oprindu-se în dreptul unui a­­gregat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu stă de vorbă cu muncitorul Ion Beceanu, care, după ce se referă la activitatea sa de producţie, e­­vocă momentele dramatice prin care a trecut şi o parte din popul­­aţia judeţului, împreuună cu cele­lalte zone calamitate. Secretarul general al partidului arată că a­­ceste momente deosebite prin care trece ţara trebuie să constituie un imbold pentru a munci şi mai bine, şi mai organizat, cu o efi­cienţă sporită. Numai aşa, urmă­rile inundaţiilor vor fi lichidate. Toţi cei prezenţi aprobă cu însufleţire cuvintele tovarăşului Ceauşescu. La fabrica de electrozi de su­dură, fabrică ce asigură peste 50 la sută din producţia de electrozi a ţării, se relevă faptul că ea este utilată cu agregate de înaltă pro­ductivitate, multe din import. Nu toate însă sunt folosite cu maxi­mum de eficienţă, ceea ce are re­percusiuni asupra producţiei şi pro­ductivităţii muncii, asupra posibi­lităţii de a amortiza rapid inves­tiţiile. Este vizitată în continuare­­fa­brica de geamuri unde se desfă­şoară în paralel o dublă activita­te (în aceeaşi incintă lucrează con-De la Focşani spre Bîrlad... Pri­vim prin hublourile elicopterului. Sub noi s-a desfăşurat o adevă­rată reacţie în lanţ. Pîraiele s-au transformat în rîuri, rîurile în fluvii şi peste tot e o mare de apă. Din sate înfloritoare au rămas doar acoperişurile plutind peste unde, peste ogoare văluresc apele miloase. In întregul judeţ Vaslui, au fost afectate de inundaţii peste 18 000 de hectare, 606 case au fost dărîmate şi avariate. Tecuci, peste care trecem, este şi astăzi stăpînit de ape. Bîrlad. Pe stadionul oraşului, structurii şi muncitorii de la sec­ţiile oglinzi şi securit, intrate în producţie cu aproape trei luni îna­inte de termen­. Impresionează neplăcut supra­dimensionarea halelor, spaţiile con­struite nejustificat, în ultimă in­stanţă risipa de material de con­strucţie. Responsabilitatea pentru această stare de fapt — se arată — o poartă în egală măsură pro­iectantul, constructorul şi benefi­ciarul. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu dă indicaţii ca spaţiile să fie folo­site integral pentru producţie, re­comandă ca dezvoltarea ulterioară să se facă exclusiv pe spaţiile con­struite. » Muncitorii, inginerii şi tehnicie­nii fabricii, dînd glas sentimentelor de profundă dragoste pentru partid, pentru politica sa, i-au salutat cu entuziasm pe conducătorii de partid şi de stat, au aclamat în­delung. La plecare, pe străzile ora­şului, populaţia face încă o dată o caldă manifestaţie, îl salută cu aceeaşi nestăvilită bucurie pe to­varăşul Nicolae Ceauşescu. ...Străvechiul ţinut al Vrancei, conectat şi el la înalta tensiune a României contemporane, face oaspeţilor o primire pe măsura simţămintelor pe care întregul po­por le nutreşte pentru partidul nostru comunist. La locul de ate­rizare a elicopterului, conducăto­rilor de partid şi de stat le urează bun venit primul secretar al co­mitetului judeţean de partid, Si­­mion Dobrovici. In aplauzele şi uralele populaţiei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se îndreaptă spre Com­binatul de exploatare şi industria­lizare a lemnului din Focşani. La intrarea în combinat, nu­meroşi muncitori îl salută din adîncul inimii pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, exprimîndu-şi bucuria de a-l primi în mijlocul lor. Ingi­nerul Lucian Olteanu, directorul general al combinatului, face o scurtă prezentare a unităţii. Se re­ţine că C.E.I.L. Focşani produce jumătate din plăcile P.F.L. fabri­cate în ţară, în timpul vizitei în combinat, se relevă că utilajele, procesul de fabricaţie sunt rodul gîndirii tehnicii româneşti. Tot în această unitate se scoate în evi­denţă că spaţiile de producţie sunt judicios folosite. Produsele prezentate — o mică expoziţie amenajată ad-hoc — vor­besc grăitor despre hărnicia şi măiestria acestui colectiv. în aceste zile, oamenii muncii îşi înzecesc eforturile în producţie, făcînd în plin dovada înaltei conştiinţe pa­triotice a clasei noastre muncitoare, clasa conducătoare în România so­cialistă, care s-a ridicat ca un singur om, la chemarea partidului, pentru a infringe vrăjmăşia natu­rii, pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan, care a găsit instantaneu noi şi noi forme pentru diminuarea pierderilor, care a găsit în ea forţa de a depăşi greutăţile şi a asigura mersul nos­tru înainte, unde aterizează elicopterul, în în­­tîmpinarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat, vin tovarăşii Vasile Vîlcu şi Gheorghe Tănase, prim-secretar al comitetului jude­ţean de partid. Ca şi în celelalte localităţi vizitate astăzi, mii de ce­tăţeni, cu steaguri tricolore şi roşii, cu pancarte, cu braţele încărcate de flori fac o impresionantă pri­mire conducătorilor. Aceeaşi atmosferă de puternică însufleţire domneşte şi pe stră­zile oraşului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu răspunde ovaţiilor. La fabrica „Rulmentul“-Bîrlad, ing. Mircea Simovici, director, în­soţeşte pe conducătorii de partid şi de stat prin secţii. El arată că buna calitate a produselor, cartea de vizită a acestui colectiv, este bine cunoscută în ţară şi peste ho­tare. Pretutindeni, la toate locu­rile de muncă, sunt evidente sem­nele unei efervescenţe, proprie în aceste zile tuturor colectivelor din fabrici şi uzine, de pe şantiere şi ogoare. Şi muncitorii de la „Rul­mentul" sunt angajaţi marelui efort colectiv pentru depăşirea încercă­rii la care au fost supuşi. Ca şi la celelalte unităţi, tovară­şul Nicolae Ceauşescu stă de vorbă cu muncitorii, se interesează de condiţiile lor de viaţă şi de muncă, de efectele aplicării noului sistem de salarizare, le ascultă părerile în legătură cu aprovizionarea oraşu­lui. Toţi cei cu care se discută a­­preciază în mod deosebit caracterul stimulator al noului sistem de sa­larizare, avantajele sale. Discutînd cu cadrele de condu­cere ale uzinei, în mod amănunţit, posibilitatea valorificării mai judi­cioase a rezervelor interne, tovară­şul Nicolae Ceauşescu arată că ele sînt departe de a fi explora­te pe deplin. Organizînd mai bine munca — arată secreta­rul general al partidului —, sporind producţia, furnizînd numai produ­se de bună calitate dăm cel mai bun, cel mai preţios ajutor zone­lor calamitate. Şi mai multă mun­că, şi mai multă ordine, şi mai multă disciplină — iată imperati­vul suprem al acestor zile. La Vaslui, tovarăşul Nicolae Ceauşescu trece în revistă garda de onoare alcătuită din formaţiuni ale gărzilor patriotice. „Bună ziua, tovarăşi". „Să trăiţi, tovarăşe se­cretar general" — răsună din zeci de piepturi. Şi aici, străzile oraşului sunt un adevărat culoar viu. Maşina ofi­cială este literalmente acoperită de flori în clipa în care ajunge la fabrica de confecţii. Ing. Boris Ciocoiu, directorul fabricii, pre­zintă unitatea. Ca un singur om, salariaţii fabricii fac o vibrantă primire conducătorului iubit al po­porului român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Secretarul general al partidului se întreţine călduros cu muncitorii, interesîndu-se de preocupările şi problemele ac­tivităţii lor. Muncitoarele Lidia Mătăsaru şi Maria Mocanu înfăţi­şează tovarăşului Ceauşescu as­pecte din munca şi viaţa lor, a uzi­nei şi oraşului în care trăiesc. Secretarul general al partidului este informat că muncitorii, tehni­cienii şi inginerii fabricii s-au an­gajat să realizeze în acest an o producţie suplimentară de 8 mili­oane lei. In ultimele zile, ei şi-au mărit angajamentul iniţial cu încă 6 milioane, hotărînd să lucreze cîte o duminică pe lună fără remune­rare. La sediul comitetului judeţean de partid are loc o consfătuire de lucru cu activul de partid şi de stat. Tovarăşul Gheorghe Tănase face o succintă prezentare a situa­ţiei economice din unităţile pro­ductive ale judeţului Vaslui. Carac­­terizîndu-l ca un judeţ tînăr, în plină dezvoltare, el arată că în viitorul cincinal acesta va da o producţie industrială de două ori şi jumătate mai mare. Luînd cuvîntul, tovarăşul Nicolae Ceauşescu subliniază fap­tul că judeţul Vaslui are nesecate rezerve de energie umană şi ma­terială care se cer valorificate pe deplin. Urmările calamităţilor na­turale ce s-au abătut şi asupra ju­deţului în care ne aflăm — arată secretarul­­ general al Partidului Comunist Român — trebuie lichi­date, trebuie muncit în aşa fel în­­cît să intrăm în viitorul plan cin­cinal complet refăcuţi, cu planul cincinal în curs îndeplinit. In încheiere, tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a referit la însemna­tele şi urgentele sarcini care stau în faţa agriculturii judeţului, ară­­tînd că este necesar ca toţi lucră­torii de pe ogoare să muncească neobosit pentru recuperarea pagu­belor, acolo unde este cazul să se reînsămînţeze terenurile, să se ex­tindă culturile duble şi să se asi­gure necesarul de furaje. Totodată, trebuie să se acorde toată atenţia îngrijirii culturilor. Mulţumind pentru preţioasele in­dicaţii primite, primul-secretar al comitetului judeţean de partid a asigurat că toţi oamenii muncii din judeţ, în frunte cu comuniştii, nu-şi vor precupeţi forţele, în­treaga energie creatoare pentru în­deplinirea exemplară a sarcinilor de plan şi a angajamentelor asu­mate, că vor pune în valoare marile resurse umane şi materiale de care dispun. In faţa sediului comitetului ju­deţean de partid, o mare de oa­meni aclamă îndelung pe secretarul general al partidului. Se scandează „Ceauşescu-Ceauşescu". Se aud ovaţii pentru patria noastră — Re­publica Socialistă România. în jurul orei 18:00 elicopterul în care se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu aterizează pe aeropor­tul situat pe una din colinele Iaşu­lui. Aici vin în întîmpinare Miu Dobrescu, prim-secretar al comi­tetului judeţean de partid, alţi reprezentanţi ai organelor locale, mii de cetăţeni ai oraşului. Sub un soare vesel, după zile de ploi mohorîte, totul aici, în preajma Iaşului, poartă semnele entuzias­mului popular. O companie a gărzilor patriotice prezintă onorul comandantului su­prem al forţelor noastre armate. Drumul de la aeroport pînă în noua zonă industrială a oraşului se transformă într-o neîntreruptă manifestare a sentimentelor de dragoste, de încredere în condu­cerea partidului, într-o vibrantă exprimare a hotărîrii celor ce muncesc de a depăşi momentele grele prin care trece ţara, de a îndeplini exemplar obiectivele sta­bilite de partid. Pe platforma industrială sunt evi­dente la tot pasul dimensiunile noi pe care străvechiul centru cultural al ţării le dobîndeşte în anii con­strucţiei socialismului. Aici s-au ridicat şi sînt în continuu proces de dezvoltare 30 de întreprinderi care aparţin celor mai moderne Vasta piaţă din faţa Palatului Administrativ al judeţului Iaşi tă­­lăzuieşte la ceasul înserării de mulţimea venită din toate colţurile bătrînei, astăzi tot atît de tinere, capitale a Moldovei. Sunt aici muncitori din uzinele şi fabricile ieşene, profesori, studenţi şi elevi, militari, membri ai forţe­lor patriotice şi ai detaşamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei. Deasupra mulţi­mii flutură steaguri roşii şi trico­lore, se văd pancarte pe care sunt înscrise lozinci care slăvesc patria socialistă şi partidul, care salu­tă pe secretarul general al parti­dului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Marea adunare populară este deschisă de tovarăşul Miu Dobres­cu, membru supleant al Comitetu­lui Executiv al C.C. al P.C.R., pri­mul-secretar al comitetului jude­ţean de partid, care a spus : Astăzi, cînd poporul român tre­ce prin momente de grea încercare, determinate de dezlănţuirea oarbă a stihiilor naturii, prezenţa dum­neavoastră pe meleagurile ieşene, şi ele nemilos atinse de calamităţi, are adînci semnificaţii. Ea ampli­fică pînă la emoţie sentimentul a­­propierii pînă la contopire dintre conducători şi popor, constituind un temeinic suport moral în acţiu­nea uriaşă şi eroică de înlăturare grabnică a efectelor inundaţiei. Caldele cuvinte de îmbărbătare adresate de dumneavoastră, tova­răşe Nicolae Ceauşescu, populaţiei din judeţele calamitate pe care le-aţi vizitat au constituit şi pen­tru oamenii muncii din judeţul nostru un puternic tonifiant în lupta împotriva naturii dezlănţuite. La chemarea partidului, a dum­neavoastră personal, zeci de mii de oameni — ostaşi ai armatei noas­tre, membri ai gărzilor patriotice, ţărani cooperatori, mecanizatori, muncitori, cu mic cu mare, femei şi bărbaţi — s-au ridicat ca un zid al hotărîrii şi al îndîrjirii împotri­va puhoaielor şi au salvat tot ce omeneşte se putea salva. To­tuşi, forţa distrugătoare a natu­rii a produs şi în judeţul nostru însemnate pagube, care se cifrea­ză la aproximativ 75 de milioane lei. Au fost afectate de inundaţii şi alunecări de teren 63 de loca­lităţi. A fost calamitată o supra­faţă agricolă de 48100 hectare. In aceste zile de eroism demn de a intra în istorie şi în legendă s-a manifestat mai mult ca ori­­cînd înaltul spirit de patriotism şi de solidaritate umană. Gesturi e­­moţionante vădind o înaltă con­ştiinţă civică au fost consemnate în memoria oamenilor şi în croni­ca acestor zile dramatice. Deşi şi ea greu lovită, populaţia jude­ţului Iaşi a sărit în ajutorul seme­nilor din alte judeţe, dăruind îm­brăcăminte, produse agricole, în­semnate sume de bani. Colectivele unităţilor industria­le ieşene sunt hotărîte să contri­buie din plin la diminuarea pier­derilor din economie. Ele au hotă­­rît să dea peste angajamentul ini­ţial pe 1970 o producţie marfă su­plimentară în valoare de peste 34 milioane lei, iar pentru ajutorarea sinistraţilor suma de aproape cincizeci milioane lei. însemnate forţe sunt concentrate în agricul­tura judeţului, unde se munceşte din plin pe toate terenurile care permit acest lucru. Integrîndu-şi acţiunile în efor­ramuri ale industriei : chimia, me­talurgia, energetica... Este vizitată Uzina de fibre sin­tetice, ale cărei produse cu marca „Terom" se bucură de apreciere în ţară şi peste hotare. Directorul general al uzinei, Ion Staicu, îl invită pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu să viziteze prin­cipalele secţii de producţie. în faţa modernelor instalaţii se desfăşoară o aprofundată discuţie de lucru privind îndeplinirea principalilor indicatori de plan, a angajamente­lor suplimentare luate de colectiv în ultimele zile (angajamentul ini­ţial în valoare de 37 800 000 lei a fost suplimentat în ultimele zile cu 3 850 000 lei), se analizează mo­dul cum întreprinderea se pregă­teşte în vederea realizării sarcini­lor viitorului cincinal. Directorul uzinei informează că pînă în prezent planul a fost reali­zat şi depăşit cu 15 milioane lei la producţia globală şi marfă. Păs­­trînd o valoroasă tradiţie — uzina a intrat în funcţiune cu 6 luni îna­inte de termen — cei ce muncesc aici s-au angajat să dea în func­ţiune capacităţile prevăzute în eta­pa a II-a de dezvoltare cu 3 luni mai devreme. Astfel, economia na­ţională va dispune încă din luna septembrie de o capacitate de pro­ducţie în stare să realizeze anual 3 000 tone fire poliesterice textile şi tehnice. Referindu-se la modul cum sunt amplasate construcţiile, tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă să se folosească mai raţional suprafeţele de teren de care dispune întreprin­derea, să se acorde toată atenţia modului cum sunt folosite investi­ţiile pentru ca să se reducă sub­stanţial termenele de recuperare, pentru ca fiecare leu investit să aducă producţiei, beneficii cît mai mari. Luîndu-şi rămas bun, secretarul general al partidului urează colec­tivului uzinei noi succese, îndeo­sebi în creşterea eficienţei activi­tăţii economice. Eul general pe care-l întreprinde în aceste momente de grea încercare întregul nostru popor, populaţia judeţului Iaşi vă asigură, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că nu-şi va precupeţi nici un mo­ment puterile şi priceperea în e­­roica şi dramatica bătălie de re­facere, pentru ca peste tot viaţa paşnică şi frumoasă a minunaţi­lor noştri oameni de pe minuna­tele noastre meleaguri româneşti să pulseze din nou la cea mai înaltă tensiune . In cuvîntul său, Ştefan Vrîncea­nu, muncitor la Uzinele de fibre sintetice, a spus : Avem, astăzi, nespusa bucurie de a vă primi în mijlocul nostru, în bătrîna cetate a Moldovei, în­tinerită în anii socialismului, sub conducerea încercatului nostru partid comunist. Muncitorimea ieşeană este ani­mată de cele mai puternice senti­mente patriotice în aceste zile gre­le, cînd, pe întinse regiuni ale ţării noastre, inundaţiile au produs im­portante pagube. Strîns uniţi în : * Atmosfera însufleţită sub sem­nul căreia s-a desfăşurat prima zi a vizitei tovarăşului Nicolae Ceauşescu în unele judeţe ale ţă­rii domină plenar şi această a doua zi, cînd vizita continuă. Miercuri dimineaţă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu împreună cu tovarăşii Emil Bodnaraş, Virgil Trofin, Emil Drăgănescu, Dumitru Popescu, Va­sile Patilineţ au plecat din Iaşi în­­dreptîndu-se spre Botoşani. Rămîne de neuitat căldura en­tuziastă cu care populaţia oraşu­lui a salutat pe secretarul general al partidului. Zeci şi zeci de mii de oameni, înşiraţi de-a lungul străzilor, au aclamat pentru Parti­dul Comunist Român, pentru Co­mitetul său Central în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Tri­bunele Stadionului de pe Dealul Copoului deveniseră neîncăpătoa­­re pentru cei care au ţinut să fie prezenţi la plecare, să-l salute din inimă pe conducătorul partidului şi statului. Elicopterul trece „peste Ţara de Sus", peste cîmpiile care, în a­­ceastă frumoasă dimineaţă de mai, depun mărturie pentru hărnicia lo­cuitorilor. La Botoşani, conducătorii de partid şi de stat sunt întîmpinaţi de tovarăşul Gheorghe Ghinea, prim-secretar al Comitetului ju­deţean de partid, de alţi reprezen­tanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Cu mic cu mare, popu­laţia oraşului din nordul Moldo­vei face o impresionantă manifes­tare de dragoste şi devotament to­varăşului Nicolae Ceauşescu. Intr-o maşină deschisă, condu­cătorul partidului şi statului străbate oraşul prin culoarul viu al mulţimii, întîmpinat cu aclama­ţii şi urale. Conducătorii de partid jurul Partidului Comunist Român, în jurul dumneavoastră, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, noi ne înzecim eforturile pentru a recupera cit mai mult din producţia întreprin­derilor care şi-au întrerupt activi­tatea din cauza calamităţilor na­turale. Vibrînd la unison cu întreaga ţară, colectivul de muncă al Uzinei de fibre sintetice din Iaşi şi-a spo­rit în aceste zile angajamentele în întrecere cu încă 3 850 000 lei, ceea ce înseamnă că, pînă la sfîrşitul anului, vom da o producţie marfă suplimentară de aproape 42 milioa­ne lei. Prezenţa dumneavoastră, tovară­şe Nicolae Ceauşescu, pe meleagu­rile ieşene este încă un prilej care ne mobilizează forţele şi ne dă certitudinea că eforturile noastre vor fi încununate de succes, încredinţăm conducerea de partid şi de stat, pe dumneavoastră personal, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că nu vom pre­cupeţi nici un efort pentru înde­plinirea angajamentelor asumate, conştienţi fiind că numai printr-o neobosită muncă România socia­listă va prospera în continuare. Acad. Cristofor Simionescu, rec­torul Institutului politehnic „Gh. Asachi", în cuvîntul său a spus : Iubite şi stimate tovarăşe Ceauşescu, In ceasul mai dificil prin care trecem acum, prezenţa dv. ne aduce îmbărbătare, ne întăreşte în hotărîrea de a vindeca cît mai re­pede rănile ţării, ne face sensibilă voinţa şi ritmul de energie după care îşi potriveşte mersul înainte întregul nostru popor. Nădăjduim să vă convingeţi, cum v-aţi convins, desigur, vizitînd atî­­tea alte judeţe lovite de urgia ape­lor, că noi, cei din Iaşi, sîntem alături într-o solidaritate de ne­clintit cu toţi cei care au avut de suferit şi că resimţim durerea lor ca pe propria noastră durere. Vă pot asigura, în numele oa­menilor de ştiinţă, al universitari­lor şi al studenţilor din Iaşi, că nici un efort şi nici un sacrificiu menite să aline suferinţa şi să redreseze economia la nivelul ante­rior calamităţii nu ni se vor părea prea mari. Dorim şi vom face tot ce depinde de noi ca urmările acestei încercări să se şteargă cît mai repede, ca nimic să nu se clintească din planurile de dezvol­tare economică şi culturală a ţării. Greutăţile datorită forţelor oarbe ale naturii nu ne-au slăbit setea de progres, ci, dimpotrivă, ne-au strîns şi mai puternic în jurul partidului şi conducerii sale, ne-au făcut mai clare ca oricînd unitatea şi înălţimea idealurilor noastre. Luînd cuvîntul, muncitoarea textilistă Elena Timofte a spus : însufleţiţi de puternice senti­mente de dragoste faţă de patrie, faţă de viitorul ei socialist, mun­citorii, tehnicienii şi inginerii din combinatul textil ieşean au hotărît să dea pînă la sfîrşitul anului o producţie suplimentară de încă 7 500 000 lei. Convins de necesitatea urgentării îndeplinirii acestui an­gajament, în ultimele două dumi­nici colectivul combinatului, par­­ticipînd la lucru cu toate forţele, a realizat o producţie suplimen­tară de aproape 2 300 000 lei, ma­terializată în mii de metri de ţesături de mătase şi bumbac, zeci de mii de tricotaje, confecţii şi însemnate cantităţi de fire de bumbac. Zilele trecute, de la combinatul nostru au plecat spre Mediaş pa­chete cu diferite obiecte de lenjerie ★ şi de stat se opresc la Fabrica de confecţii din oraş, unitate puter­nică, cu o producţie anuală de 200 milioane lei, caracterizată prin­­tr-un spor continuu al beneficiu­lui, realizat mai ales pe seama creşterii productivităţii muncii. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează de calitatea producţiei, de problemele organizării muncii. Ing. Ioan Floareş, directorul gene­ral al Combinatului textil Boto­şani, informează că în ultimele zile colectivul de aici a hotărît să su­plimenteze angajamentul anual cu 1,5 milioane lei, astfel încît pînă la sfîrşitul anului să dea peste plan o producţie în valoare de 3,5 milioane lei. Următorul obiectiv vizitat este cooperativa agricolă de producţie din comuna Bucecea. Locuitorii, mulţi dintre ei îmbrăcaţi în fru­mosul port popular al acestor me­leaguri, întîmpină cu multă bucu­rie şi dragoste pe secretarul ge­neral al partidului. Ei prezintă to­varăşului Nicolae Ceauşescu as­pecte din munca şi viaţa lor nouă, preocupările lor imediate şi de perspectivă. Întreţinîndu-se înde­aproape cu cooperatorii, cu cadre­le de conducere, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se recomandă să dea o mai mare atenţie sporirii produc­ţiei animaliere şi vegetale. Condu­cătorii de partid şi de stat se în­dreaptă apoi spre Suceava. Pe stadionul Arini, împodobit sărbătoreşte, se află mii şi mii de­­ locuitori ai Sucevei, oameni ai muncii din întreprinderi şi insti­tuţii, membri ai gărzilor patrioti­ce, elevi ai liceului militar „Şte­fan cel Mare" din Cîmpulung Moldovenesc. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este salutat la coborirea din eli­pentru familiile sinistrate, iar o e­­chipă formată din 8 muncitori cu o înaltă calificare s-a deplasat pen­tru a contribui la repunerea în funcţiune a fabricii textile. Exem­plul dumneavoastră personal, iubite tovarăşe Ceauşescu, prin participa­rea directă la organizarea şi con­ducerea acţiunilor de înlăturare a efectelor negative ale inundaţiilor, ne mobilizează şi mai mult la îndeplinirea angajamentelor ce ni l­-am asumat pentru întărirea con­tinuă a economiei naţionale, a pa­triei noastre socialiste. Stela Neicu, studentă la Facul­tatea de istorie-filozofie a Univer­sităţii ieşene, a spus în cuvîntul său : Studenţimea ieşeană, alături de toţi locuitorii municipiului nostru, este profund mişcată de dragostea ce o arătaţi faţă de întregul popor, de cuvintele cu care ne îmbărbă­taţi în aceste clipe deosebit de grele prin care trece scumpa noas­tră patrie. Sîntem convinşi că urmînd în­demnurile înţelepte ale partidului, muncind cu perseverenţă, vom reuşi nu numai să învingem cala­mităţile provocate de stihiile na­turii şi să recuperăm pagubele ma­teriale, ci să mergem înainte spre atingerea marilor ţeluri stabilite de al X-lea Congres al scumpului nostru partid. Alăturîndu-ne efortului general, noi, cei 24 000 de studenţi ai aces­tui străvechi centru de cultură, ne-am angajat să contribuim şi cu posibilităţile noastre modeste la vindecarea grabnică a rănilor pro­vocate de stihiile naturii. Mica noastră contribuţie vine să reflecte ceea ce omul adevărat de pretutindeni are mai valoros: ome­nia. In numele celor pe care îi repre­zint, vă mulţumim încă o dată pentru grija şi dragostea ce ne-o arătaţi şi vă încredinţăm pe dum­neavoastră personal, iubite tova­răşe Nicolae Ceauşescu, întreaga conducere de partid şi de stat, că studenţimea ieşeană va urma cu încredere politica înţeleaptă a par­tidului, că va face totul pentru a deveni buni specialişti, buni con­structori ai societăţii noastre so­cialiste multilateral dezvoltate, întîmpinat cu vii şi puternice a­­plauze, cu ovaţii îndelungate, a luat apoi cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu (Cuvîntarea se publică în pag. a IlI-a). ★ Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat în judeţele Buzău, Vrancea, Vaslui, Iaşi a pri­lejuit noi şi vibrante manifestări ale profundei unităţi politico-mo­rale a întregului nostru popor în jurul Partidului Comunist Român, a Comitetului său Central, în frun­te cu tovarășul Nicolae Ceaușescu. Profund încrezătoare în politica marxist-leninistă a partidului, po­litică îndreptată spre înflorirea pa­triei, spre ridicarea ei pe noi culmi ale civilizaţiei şi progresului, na­ţiunea noastră socialistă, care încă o dată, în aceste zile, a făcut do­vada înaltei sale conştiinţe patrio­tice, îşi manifestă dîrzenia, hotă­rîrea, voinţa de a munci cu ab­negaţie, de a se mobiliza pînă la ultima picătură de energie pentru împlinirea, printr-o muncă sus­ţinută, de zi cu zi, a marilor sale idealuri. Ion MARGINEANU George-Radu CHIROVICI * copter de tovarăşul Emil Bobu, prim-secretar al Comitetului jude­ţean de partid. Bătrînul cooperator Clemenco Petre, din Plopeni, oferă secreta­rului general al partidului tradi­ţionala pîine şi sare. Se vizitează apoi Fabrica de tri­cotaje „Zimbrul". Aici, conducăto­rii de partid şi de stat urmăresc Îndeaproape procesul de produc­ţie, calitatea tricotajelor, în halele moderne, tinere muncitoare fac o emoţionantă primire conducători­lor. Inginerul șef, Iordache Mihai, îi informează despre preocupările colectivului, despre hotărîrea a­­cestuia de a îndeplini cu cinste an­gajamentele luate, sarcinile de plan. Apoi, străbătînd largile bulevar­de sucevene străjuite de blocuri noi , numai în acest an vor fi date în folosinţă 860 de aparta­mente , coloana de maşini se în­dreaptă spre Uzina de piese de schimb, intrată în producţie anul trecut. Aici sunt vizitate secţiile de turnătorie, de mecanică grea şi U­­şoară. Traversînd oraşul Suceava, la întoarcere, conducătorii de partid şi de stat au fost salutaţi cu ace­eaşi căldură de locuitorii întineri­­tei cetăţi a Moldovei. Pentru cî­­teva momente, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat se opresc în centrul Sucevei, pentru a vizita noua casă de cultură a sindicate­lor, după care coloana de maşini se îndreaptă spre locul de decolare a elicopterului. La ora închiderii ediţiei, vizita conducătorilor de partid şi de stat continuă în judeţul Neamţ. (Agerpres) „A munci mai bine, a produce mai mult — cel mai bun ajutor zonelor calamitate" Marea adunare populară din Iaşi La Uzina de fibre sintetice din lași

Next