Satul Socialist, iulie 1970 (Anul 2, nr. 359-384)

1970-07-22 / nr. 376

RODUL HĂRNICIEI Mecanizatorii şi cooperatorii din Farcaşele, judeţul Olt, sînt frun­taşi în campania de recoltare a paioaselor. Folosind judicios timpul prielnic dintre ploi, ei muncesc din zori şi pînă seara tîrziu, hotâ­­rîţi ca nici un bob să nu se piardă, într-o singură zi, combinele afla­te la dispoziţia brigăzii întîia de cîmp au strîns griul de pe 170 de hectare (foto 1). Pâmîntul darnic cu cei ce-l muncesc a răsplătit stră­daniile depuse. Zîmbetul cooperatoarei cu pumnii plini de rod bogat (foto 2) confirmă hărnicia oamenilor de aici. Media producţiei de grîu obţinută în această unitate întrece­a 300 kilograme la hectar. Foto : M. IVANCIU лллллл/wvwwww*. l I classi­cism Directivele Congresului al X- lea al partidului subliniază ne­cesitatea obiectivă a concentră­rii producţiei şi a specializării unităţilor in agricultura coope­ratistă. Măsurile de moderni­zare şi dezvoltare intensivă a a­­griculturii, luate pe baza Direc­tivelor în cele mai puţin de 12 luni care au trecut de la Con­gres şi îndeosebi cele două vaste programe naţionale adoptate de plenara C.C. al P.C.R. din mar­tie 1970, conţin, ca o latură in­separabilă, elemente de concen­trare şi specializare a produc­ţiei agricole. Este suficient, în acest sens, să amintim de orga­nizarea fermelor potrivit hotă­­rîrii plenarei din decembrie 1969 a Consiliului Uniunii Na­ţionale a Cooperativelor Agri­cole de Producţie şi de crearea complexelor pentru creşterea animalelor în sistem industrial, acţiune care decurge atît din 9­9 SATUL SOCIALIST ANUL II Nr. 376 MIERCURI 22 IULIE 1970 4 pagini — 30 bani • Ambasadorul României în Uniunea Sovie­tică, Teodor Marinescu, a fost primit la 20 iu­lie, la cererea sa, de K. F. Katușev, secretar al C.C. al P.C.U.S., cu care a avut o convorbire prietenească. • Luni la amiază a plecat la Moscova to­varăşul Gheorghe Râdulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, reprezentantul perma­nent al Republicii Socialiste România în Consi­liul de Ajutor Economic Reciproc, pentru a par­ticipa la lucrările celei de-a 48-a şedinţe a Co­mitetului Executiv C.A.E.R. La plecare, pe aeroportul Bucureşti-Otopeni, erau prezenţi tovarăşul Leonte Rântu, vicepre­şedinte al Consiliului de Miniştri, miniştri şi alte persoane oficiale. Au fost de faţă A. V. Basov, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai am­basadei. • In cadrul manifestărilor consacrate Lunii de solidaritate cu lupta poporului coreean, luni dupâ-amiazâ a avut loc un miting la coope­rativa agricolă de producţie „Prietenia româno­­coreeană" din Fâcâeni, judeţul Ialomiţa. Cu acest prilej, preşedintele­ cooperativei a­­gricole, Tom­a Dimachi, a evocat lupta îndelun­gată şi grea dusă de poporul coreean împo­triva dominaţiei străine şi a subliniat sentimen­tele de prietenie­ ale poporului român, care sprijină cu hotârîre lupta dreaptă a poporului coreean, pentru înfăptuirea aspiraţiilor sale no­bile, unificarea patriei şi construirea cu succes a socialismului. A luat apoi cuvîntul Kang Jâng Sap, amba­sadorul R.P.D. Coreene la Bucureşti. În înche­iere a fost prezentat un film, producţie a stu­diourilor cinematografice din R.P.D. Coreeană. • A sosit în Capitală o delegaţie a Consi­liului pentru Agricultură şi Alimentaţie al R. D. Germane, condusă de Zinne Gustav, vicepre­şedinte al Consiliului, care, la invitaţia minis­trului agriculturii şi silviculturii va face o vizită în ţara noastră. CE, CÎT Şl ClND ciştigăm prin zonarea atentă a producţiei hotărîrea amintită, cît şi din programul naţional de dezvoltare a zootehniei. De altfel, investiţia în complexe conţine în ea însăşi, am putea spune în definiţie, ideea de concentrare şi specializare. Deoarece este evidentă intrarea concentrării şi a specializării în sfera practicii economice imediate Dr. ing. SERGIU HARTIA şef de secţie la institutul de cercetări pentru economia agrară se pune problema găsirii acelor so­luţii care să ofere maximum de e­­ficienţă. Soluţiile se află, în parte, în răspunsul la întrebarea : unde, în ce loc şi în ce măsură concen­trăm o anume producţie ? Mai direct spus, este vorba de reparti­ţia raţională, pe teritoriu, a pro­ducţiei agricole. Rezolvînd compe­tent această problemă, se poate tre­ce, practic, la concentrare şi spe­cializare fără riscul de a greşi. Condiţiile ţării noastre, privite prin prisma climei, solului, a di­versităţii plantelor de cultură şi a cerinţelor economiei naţionale pen­tru un produs sau altul, fac ca re­partizarea teritorială a producţiei agricole — acţiune din care derivă profilul unei cooperative — să nu fie un lucru simplu. Se cere lucrat, obligatoriu, cu mai multe variante. Ocupîndu-ne de repartiţia terito­rială a producţiei agricole în jude­ţul Buzău am întocmit trei varian­te de zonare, în care, bineînţeles, în funcţie de orientarea dată, se ob­ţin rezultate diferite. In actualul stadiu de dezvoltare a forţelor de producţie, favorizate, în dezvolta­rea lor, de multiplele forme de in­­tercooperare, se poate alege una (Continuare in pag. a 4-a) Cu toate mijloacele mecanice și manuale la ' jfjEEb ШЁЙШЁ ЛЛЛ^ь JEE ‘MS ' gESgtf ''EtÎ EEttMk fâff • g Еш E3 Em M g £rl EBmP S S яг Шж $g SLM M Si Ш M Mm B SK s» Я»шк S3 jŒ5m■ B& Sa M» Я ж ш ж % Ь11ш^Ош1вг|| wil ш -In loc de concluzii, DUPĂ CONCLUZIILE UNEI BRIGĂZI DE SPECIALIȘTI Căldura toridă din ultimele zile, adevărate zile de cuptor, a făcut ca girînele din judeţul Botoşani să dea în pîrg, iar în sudul şi centrul judeţului să ajungă în stadiul de coacere deplină, fapt ce a dus im­plicit la începerea recoltatului. Această acţiune este strîns îm­pletită şi cu recoltatul mazării şi însămînţatul grabnic al terenuri­lor destinate culturilor duble. De remarcat că în 10 cooperative din judeţ printre care Roma, Todireni, Buhăceni a fost terminat secerişul orzului, în timp ce în cooperativele Topîrceni, Vlăsineşti, Răuseni, Tănceşti şi altele a început şi re­coltatul griului. In numai două zile la cooperativa agricolă din Tur­­neşti s-a secerat manual griul de pe 35 hectare, iar cu combina de pe 41 hectare, şi orzul de pe 22 hectare. Producţiile obţinute au răsplătit efortul depus — peste 2 200 kg la grîu şi 3 000 kg la orz. Direcţia agricolă judeţeană ne a­­sigură că cele 917 combine exis­tente vor fi în stare să recolteze grabnic şi fără pierderi cele 46 680 hectare în timp ce recoltatul ma­nual se va efectua pe alte aproape 27 000 hectare. Cît de bine ar fi fost dacă realităţile din teren ar fi confirmat asigurarea directoru­lui adjunct inginerul Vasile Alun­­gulesei, că recoltarea se va efec­tua în maximum 10 zile. Este a- ŞTEFAN GANESCU coresp. „Satului socialist" (Continuare în pag. a 3-a) Mai intîi o precizare demnă de reţinut. Atît în judeţul Prahova, cît şi în judeţul Dîmboviţa, au intrat re­cent în funcţiune două mari spaţii de depozitare a cerealelor. E vorba de silozurile bazelor de recepţie din Ploieşti şi Gâeşti cu o capacitate de 80 000 de tone. Cu prilejul unui raid făcut zilele trecute prin bazele de recepţie din cele două judeţe, am constatat pre­tutindeni spirit gospodăresc şi grijă deosebită pentru crearea celor mai bune condiţii de preluare şi păstrare a produselor agricole. Toate bazele de recepţie au fost dotate în acest an cu utilaje şi aparatură necesară, care înlesnesc preluarea operativă a cerealelor, stabilirea greutăţii hecto­­litrice, a umidităţii etc. Surprinde însă faptul că cerealele treierate şi încărcate în saci pornesc greu spre magazii. La baza de recepţie Zal­­hanaua, bine pusă la punct, domnea o linişte deplină Parcă nici nu ne aflam în campania de recoltare. Ma­gazinerii, cantaragiii,­­ laboranţii, delegatul direcţiei agricole se odih­neau, fiindcă nu aveau de lucru. La intervale rare, cînd îşi făcea apariţia H. GROSU coresp. „Satului socialist" (Continuare in pag. a 3-a) RITMIC FĂRĂ ÎNTRERUPERI SAU AGLOMERĂRI - din lan la bazele de recepţie Marginalii Nu ştiu cîţi dintre noi ur­mărim statisticile în afara o­­bligaţiilor noastre profesiona­le. Dar nici un înscris nu oglin­deşte evoluţia unor fenome­ne economice şi sociale mai bine decît cifrele. Dacă în do­meniul sănătăţii, de pildă, am Timpul medicului compara statisticile actuale cu cele de acum 30—40 de ani, am constata nu fără uimire că ţara noastră a făcut un salt e­­norm, ca rezultat al politicii chibzuite, ştiinţifice, al efortu­rilor pe care le-au depus par­tidul şi statul în apărarea să­nătăţii publice. Nu vom intra NICOLAE JIANU (Continuare în pag.­­ 2-a) I La cooperativa din Uzum, jude­ţul Ilfov, munca pe ogoare este organizată in flux continuu. Imediat după recoltarea paioa­selor,­­ terenul este eliberat de baloţii de paie pentru a se da posibilitate mecanizatorilor să-l pregătească în vederea însă­­mînţârii celei de-a doua culturi Foto : N. RUSU PUBLICITATE (Zero lei, zero bani cuvîntul) Dacă vrei să vinzi ma­şina te adresezi publici­tăţii. Dacă ţi-ai pierdut actele dai fuga la publi­citate. Există şi altfel de publicitate , cînd te la­uzi cu ce nu ai. Se pot citi anunţuri ca : „Folo­siţi bucătăria „MODUL". Sau : „Dormitorul „Mio­riţa" este ideal". In pri­mul rînd nu ştii care e modul de a procura bu­cătăria MODUL şi în al doilea... ideal ar fi să poţi cumpăra dormitorul cu acelaşi nume. Nu­ pentru că îi place să se ţină de şotii, ci pentru o mai largă populari­zare. Strîmbă-lemne s-a gîndit ca rubrica de faţă să o dedice în exclusivi­tate publicităţii. Deci, iată MICA PUBLICI­TATE a lui Strîmbă­­lemne. DECESE Azi se împlinesc 36 de zile de cînd a înce­tat să mai bată inima generoasă a 24 de viţei aparţinînd cooperativei agricole din comuna Moara Domnească, ju­deţul Mehedinţi. Părinţii, fraţii şi ru­fele apropiate înştiin­ţează pe cei interesaţi că vinovat de moartea ce­lor 24 de patrupezi e tehnicianul veterinar Victor Neacşu, care în loc să îngrijească bine viţeii i-a expediat în altă­ lume. Acum aştep­tăm să vedem unde va fi expediat tehnicianul veterinar. VINDEM ! Baza de aprovizionare din comuna Tătărani, judeţul Prahova, anunţă că e dispusă să pună în vînzare aproape 15 000 de saci care nu au fost încă ridicaţi de către cooperativele agricole din Fulga de Jos, Ciora­­nii de Sus, Dîrvari, Ne­­goeşti etc. Sacii cu pri­cina sunt puşi la dispo­ POVESTE CU STRIMBA-LEMNE ziţia celor interesaţi, în­­trucît neglijenţa celor dezinteresaţi nu încape nici într-un siloz de mare capacitate. CUMPĂR ! Cooperativa agricolă de producţie din Beclean, judeţul Braşov, cumpără saci în perfectă stare, întrucît cei pe care îi are nu pot fi folosiţi nici la transportul paielor. Strîmbă-lemne îi in­formează pe cititori că rubrica le stă la dispo­ziţie. GH. NEAGU Q­O­Q 9­9­9 Depistarea dăunătorilor şi pre­venirea unităţilor agricole des­pre eventualele atacuri, consti­tuie pentru specialiştii de la centrul de protecţia plantelor din Sascut, judeţul Bacău, o preocupare de seamă Foto : C. NEGOIŢA Prevederile contractuale, Uter à • _ -V,- . V • .• ’­­ de lege pentru ambii parteneri Cine nu respectă graficul să plătească. DAR NU DIN BUZUNARUL UNITĂŢILOR Amplasate îndeosebi în lunci, aproape de sursele de apă, gră­dinile de legume au avut de suferit de pe urma inundaţiilor mai mult decit celelalte culturi. Măsurile energice luate de organele de partid şi de stat, de uniuni şi consiliile de conducere ale cooperativelor agricole au diminuat, însă, considerabil efectele revărsărilor, ale grindinei, vijeliilor, precum şi ale potenţialului termic redus din perioada plantării şi cea imediat următoare. Se poate spune că, în prezent, avem la dispoziţie suficiente legume, iar stadiul actual al culturilor ne dă certitudinea unei şi mai mari abundenţe in sâp­­tâmînile şi lunile care vor urma. Dar abundenţă nu înseamnă automat şi bună aprovizionare a consumatorului. Pînă la acesta din urmă, produsele grădinilor tre­buie să parcurgă un drum care nu o dată se dovedeşte presărat cu obstacole. Cine le creează şi ce se întreprinde pentru înlăturarea lor ? Acestor întrebări şi altora adiacente le dau răspuns cores­pondenţii noştri din judeţele Dolj, Olt şi Timiş, pe teritoriul cărora există cunoscute bazine legumicole. Preşedinţii cooperativelor agricole din Dobrosloveni, Dranovăţ, Băbiciu, Bucinişu, Strejeşti, Pleşoiu, toate din judeţul Olt, inginerii Zaharia Vlasch­i şi Dobrivoi Bugarchi, şefi de ferme legumicole la Ghiroda, şi Giroc, în preajma Timişoarei, nu mai au proble­me, în ultimul timp, cu valorificarea legumelor , pot preda produsele la timp, obţin preţuri bune. Cooperativa din Dobrosloveni a livrat de curînd 30 de tone de tomate peste obliga­ţiile contractuale. Cea din Ghiroda a încasat pentru 30 de tone de legume de calitate excepţională 200 000 de lei, revenind peste 1 6 000 lei la tona de produs. Roşiile cooperativei din Dra­­novăţ au mers în mare parte la ex­port, unitatea beneficiind de supli­mentul de preţ ce se acordă pentru produsele exportate. M. CALIANU, R. POPESCU, R. LEVARDĂ, I. FAUR (Continuare in pag. a 3-a) * *4 ZECE MII DE SATE electrificate Interviu cu ing. GH. STOICA, director general al Centralei industriale de transport şi distribuţie a energiei electrice a 10 000 DE SATE SI 1 600 000 DE GOSPODARII DIN MEDIUL RURAL AU FOST ELECTRIFICATE • PESTE 50 300 KM REŢELE ELEC­TRICE ÎN SATELE TARII • 345 DE SATE AU FOST ELECTRIFICATE IN PRIMUL SEMES­TRU DIN ACEST AN • IN 1970 SE EFECTUEAZĂ A­­PROAPE 400 000 DE BRANŞAMENTE SI INSTALAŢII INTERIOARE LA GOSPODĂRIILE SĂTENILOR • ÎN URMĂTORUL CINCINAL TOATE SATELE VOR DISPUNE DE ENERGIE ELECTRICĂ — Zece mii de sate electrificate. Ce reprezintă această cifră în an­samblul acţiunii de electrificare a ţării ? — Cifra e grăitoare dacă ne gîn­­dim că în 1945 erau în toată ţara doar 400 de sate electrificate, adică 3 la sută din numărul total. Astăzi, dintr-o sută de sate 77 dispun de energie electrică. Pentru electrifi­carea lor şi a celor 1 600 000 de gospodării din mediul rural s-au construit peste 50 300 km de reţele electrice de distribuţie. — Cînd va pătrunde lumina elec­trică şi în celelalte sate ? — Acţiunea de electrificare a sate­lor continuă cu intensitate. Din cele 500 de sate, prevăzute a fi elec­trificate în acest an, 345 au fost electrificate în primul semestru. De asemenea, în alte 885 de sate — din cele 1 500 planificate pentru acest an — au fost extinse reţelele elec­trice. Aşa după cum s-a prevăzut în Directivele celui de-al X-lea Congres al partidului, în următorul cincinal va fi încheiată acţiunea de electri­ficare a tuturor satelor Pentru înde­plinirea acestei sarcini, consiliile populare judeţene, împreună cu în­treprinderile de reţele electrice, au analizat încă de anul trecut, pentru fiecare sat, posibilităţile de asigu­rare a condiţiilor necesare realizării lucrărilor de electrificare. In acest mod a fost stabilit programul lu­crărilor care urmează a se executa, cu precizarea volumului de in­stalaţii, a fondurilor ce trebuie sa se asigure prin contribuţia popu­laţiei, precum şi anul în care se prelimină realizarea lucrărilor. Cunoscîndu-se din timp volumul reţelelor ce urmează a se construi, s-au luat măsuri pentru pregătirea lucrărilor în ceea ce privește elabo­rarea în timp util a proiectelor de D. TARNAUCEANU (Continuare in pag. a 2-a)

Next