Satul Socialist, iulie 1970 (Anul 2, nr. 359-384)
1970-07-22 / nr. 376
RODUL HĂRNICIEI Mecanizatorii şi cooperatorii din Farcaşele, judeţul Olt, sînt fruntaşi în campania de recoltare a paioaselor. Folosind judicios timpul prielnic dintre ploi, ei muncesc din zori şi pînă seara tîrziu, hotârîţi ca nici un bob să nu se piardă, într-o singură zi, combinele aflate la dispoziţia brigăzii întîia de cîmp au strîns griul de pe 170 de hectare (foto 1). Pâmîntul darnic cu cei ce-l muncesc a răsplătit strădaniile depuse. Zîmbetul cooperatoarei cu pumnii plini de rod bogat (foto 2) confirmă hărnicia oamenilor de aici. Media producţiei de grîu obţinută în această unitate întrecea 300 kilograme la hectar. Foto : M. IVANCIU лллллл/wvwwww*. l I classicism Directivele Congresului al X- lea al partidului subliniază necesitatea obiectivă a concentrării producţiei şi a specializării unităţilor in agricultura cooperatistă. Măsurile de modernizare şi dezvoltare intensivă a agriculturii, luate pe baza Directivelor în cele mai puţin de 12 luni care au trecut de la Congres şi îndeosebi cele două vaste programe naţionale adoptate de plenara C.C. al P.C.R. din martie 1970, conţin, ca o latură inseparabilă, elemente de concentrare şi specializare a producţiei agricole. Este suficient, în acest sens, să amintim de organizarea fermelor potrivit hotărîrii plenarei din decembrie 1969 a Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie şi de crearea complexelor pentru creşterea animalelor în sistem industrial, acţiune care decurge atît din 99 SATUL SOCIALIST ANUL II Nr. 376 MIERCURI 22 IULIE 1970 4 pagini — 30 bani • Ambasadorul României în Uniunea Sovietică, Teodor Marinescu, a fost primit la 20 iulie, la cererea sa, de K. F. Katușev, secretar al C.C. al P.C.U.S., cu care a avut o convorbire prietenească. • Luni la amiază a plecat la Moscova tovarăşul Gheorghe Râdulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, reprezentantul permanent al Republicii Socialiste România în Consiliul de Ajutor Economic Reciproc, pentru a participa la lucrările celei de-a 48-a şedinţe a Comitetului Executiv C.A.E.R. La plecare, pe aeroportul Bucureşti-Otopeni, erau prezenţi tovarăşul Leonte Rântu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, miniştri şi alte persoane oficiale. Au fost de faţă A. V. Basov, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. • In cadrul manifestărilor consacrate Lunii de solidaritate cu lupta poporului coreean, luni dupâ-amiazâ a avut loc un miting la cooperativa agricolă de producţie „Prietenia românocoreeană" din Fâcâeni, judeţul Ialomiţa. Cu acest prilej, preşedintele cooperativei agricole, Toma Dimachi, a evocat lupta îndelungată şi grea dusă de poporul coreean împotriva dominaţiei străine şi a subliniat sentimentele de prietenie ale poporului român, care sprijină cu hotârîre lupta dreaptă a poporului coreean, pentru înfăptuirea aspiraţiilor sale nobile, unificarea patriei şi construirea cu succes a socialismului. A luat apoi cuvîntul Kang Jâng Sap, ambasadorul R.P.D. Coreene la Bucureşti. În încheiere a fost prezentat un film, producţie a studiourilor cinematografice din R.P.D. Coreeană. • A sosit în Capitală o delegaţie a Consiliului pentru Agricultură şi Alimentaţie al R. D. Germane, condusă de Zinne Gustav, vicepreşedinte al Consiliului, care, la invitaţia ministrului agriculturii şi silviculturii va face o vizită în ţara noastră. CE, CÎT Şl ClND ciştigăm prin zonarea atentă a producţiei hotărîrea amintită, cît şi din programul naţional de dezvoltare a zootehniei. De altfel, investiţia în complexe conţine în ea însăşi, am putea spune în definiţie, ideea de concentrare şi specializare. Deoarece este evidentă intrarea concentrării şi a specializării în sfera practicii economice imediate Dr. ing. SERGIU HARTIA şef de secţie la institutul de cercetări pentru economia agrară se pune problema găsirii acelor soluţii care să ofere maximum de eficienţă. Soluţiile se află, în parte, în răspunsul la întrebarea : unde, în ce loc şi în ce măsură concentrăm o anume producţie ? Mai direct spus, este vorba de repartiţia raţională, pe teritoriu, a producţiei agricole. Rezolvînd competent această problemă, se poate trece, practic, la concentrare şi specializare fără riscul de a greşi. Condiţiile ţării noastre, privite prin prisma climei, solului, a diversităţii plantelor de cultură şi a cerinţelor economiei naţionale pentru un produs sau altul, fac ca repartizarea teritorială a producţiei agricole — acţiune din care derivă profilul unei cooperative — să nu fie un lucru simplu. Se cere lucrat, obligatoriu, cu mai multe variante. Ocupîndu-ne de repartiţia teritorială a producţiei agricole în judeţul Buzău am întocmit trei variante de zonare, în care, bineînţeles, în funcţie de orientarea dată, se obţin rezultate diferite. In actualul stadiu de dezvoltare a forţelor de producţie, favorizate, în dezvoltarea lor, de multiplele forme de intercooperare, se poate alege una (Continuare in pag. a 4-a) Cu toate mijloacele mecanice și manuale la ' jfjEEb ШЁЙШЁ ЛЛЛ^ь JEE ‘MS ' gESgtf ''EtÎ EEttMk fâff • g Еш E3 Em M g £rl EBmP S S яг Шж $g SLM M Si Ш M Mm B SK s» Я»шк S3 jŒ5m■ B& Sa M» Я ж ш ж % Ь11ш^Ош1вг|| wil ш -In loc de concluzii, DUPĂ CONCLUZIILE UNEI BRIGĂZI DE SPECIALIȘTI Căldura toridă din ultimele zile, adevărate zile de cuptor, a făcut ca girînele din judeţul Botoşani să dea în pîrg, iar în sudul şi centrul judeţului să ajungă în stadiul de coacere deplină, fapt ce a dus implicit la începerea recoltatului. Această acţiune este strîns împletită şi cu recoltatul mazării şi însămînţatul grabnic al terenurilor destinate culturilor duble. De remarcat că în 10 cooperative din judeţ printre care Roma, Todireni, Buhăceni a fost terminat secerişul orzului, în timp ce în cooperativele Topîrceni, Vlăsineşti, Răuseni, Tănceşti şi altele a început şi recoltatul griului. In numai două zile la cooperativa agricolă din Turneşti s-a secerat manual griul de pe 35 hectare, iar cu combina de pe 41 hectare, şi orzul de pe 22 hectare. Producţiile obţinute au răsplătit efortul depus — peste 2 200 kg la grîu şi 3 000 kg la orz. Direcţia agricolă judeţeană ne asigură că cele 917 combine existente vor fi în stare să recolteze grabnic şi fără pierderi cele 46 680 hectare în timp ce recoltatul manual se va efectua pe alte aproape 27 000 hectare. Cît de bine ar fi fost dacă realităţile din teren ar fi confirmat asigurarea directorului adjunct inginerul Vasile Alungulesei, că recoltarea se va efectua în maximum 10 zile. Este a- ŞTEFAN GANESCU coresp. „Satului socialist" (Continuare în pag. a 3-a) Mai intîi o precizare demnă de reţinut. Atît în judeţul Prahova, cît şi în judeţul Dîmboviţa, au intrat recent în funcţiune două mari spaţii de depozitare a cerealelor. E vorba de silozurile bazelor de recepţie din Ploieşti şi Gâeşti cu o capacitate de 80 000 de tone. Cu prilejul unui raid făcut zilele trecute prin bazele de recepţie din cele două judeţe, am constatat pretutindeni spirit gospodăresc şi grijă deosebită pentru crearea celor mai bune condiţii de preluare şi păstrare a produselor agricole. Toate bazele de recepţie au fost dotate în acest an cu utilaje şi aparatură necesară, care înlesnesc preluarea operativă a cerealelor, stabilirea greutăţii hectolitrice, a umidităţii etc. Surprinde însă faptul că cerealele treierate şi încărcate în saci pornesc greu spre magazii. La baza de recepţie Zalhanaua, bine pusă la punct, domnea o linişte deplină Parcă nici nu ne aflam în campania de recoltare. Magazinerii, cantaragiii, laboranţii, delegatul direcţiei agricole se odihneau, fiindcă nu aveau de lucru. La intervale rare, cînd îşi făcea apariţia H. GROSU coresp. „Satului socialist" (Continuare in pag. a 3-a) RITMIC FĂRĂ ÎNTRERUPERI SAU AGLOMERĂRI - din lan la bazele de recepţie Marginalii Nu ştiu cîţi dintre noi urmărim statisticile în afara obligaţiilor noastre profesionale. Dar nici un înscris nu oglindeşte evoluţia unor fenomene economice şi sociale mai bine decît cifrele. Dacă în domeniul sănătăţii, de pildă, am Timpul medicului compara statisticile actuale cu cele de acum 30—40 de ani, am constata nu fără uimire că ţara noastră a făcut un salt enorm, ca rezultat al politicii chibzuite, ştiinţifice, al eforturilor pe care le-au depus partidul şi statul în apărarea sănătăţii publice. Nu vom intra NICOLAE JIANU (Continuare în pag. 2-a) I La cooperativa din Uzum, judeţul Ilfov, munca pe ogoare este organizată in flux continuu. Imediat după recoltarea paioaselor, terenul este eliberat de baloţii de paie pentru a se da posibilitate mecanizatorilor să-l pregătească în vederea însămînţârii celei de-a doua culturi Foto : N. RUSU PUBLICITATE (Zero lei, zero bani cuvîntul) Dacă vrei să vinzi maşina te adresezi publicităţii. Dacă ţi-ai pierdut actele dai fuga la publicitate. Există şi altfel de publicitate , cînd te lauzi cu ce nu ai. Se pot citi anunţuri ca : „Folosiţi bucătăria „MODUL". Sau : „Dormitorul „Mioriţa" este ideal". In primul rînd nu ştii care e modul de a procura bucătăria MODUL şi în al doilea... ideal ar fi să poţi cumpăra dormitorul cu acelaşi nume. Nu pentru că îi place să se ţină de şotii, ci pentru o mai largă popularizare. Strîmbă-lemne s-a gîndit ca rubrica de faţă să o dedice în exclusivitate publicităţii. Deci, iată MICA PUBLICITATE a lui Strîmbălemne. DECESE Azi se împlinesc 36 de zile de cînd a încetat să mai bată inima generoasă a 24 de viţei aparţinînd cooperativei agricole din comuna Moara Domnească, judeţul Mehedinţi. Părinţii, fraţii şi rufele apropiate înştiinţează pe cei interesaţi că vinovat de moartea celor 24 de patrupezi e tehnicianul veterinar Victor Neacşu, care în loc să îngrijească bine viţeii i-a expediat în altă lume. Acum aşteptăm să vedem unde va fi expediat tehnicianul veterinar. VINDEM ! Baza de aprovizionare din comuna Tătărani, judeţul Prahova, anunţă că e dispusă să pună în vînzare aproape 15 000 de saci care nu au fost încă ridicaţi de către cooperativele agricole din Fulga de Jos, Cioranii de Sus, Dîrvari, Negoeşti etc. Sacii cu pricina sunt puşi la dispo POVESTE CU STRIMBA-LEMNE ziţia celor interesaţi, întrucît neglijenţa celor dezinteresaţi nu încape nici într-un siloz de mare capacitate. CUMPĂR ! Cooperativa agricolă de producţie din Beclean, judeţul Braşov, cumpără saci în perfectă stare, întrucît cei pe care îi are nu pot fi folosiţi nici la transportul paielor. Strîmbă-lemne îi informează pe cititori că rubrica le stă la dispoziţie. GH. NEAGU QOQ 999 Depistarea dăunătorilor şi prevenirea unităţilor agricole despre eventualele atacuri, constituie pentru specialiştii de la centrul de protecţia plantelor din Sascut, judeţul Bacău, o preocupare de seamă Foto : C. NEGOIŢA Prevederile contractuale, Uter à • _ -V,- . V • .• ’ de lege pentru ambii parteneri Cine nu respectă graficul să plătească. DAR NU DIN BUZUNARUL UNITĂŢILOR Amplasate îndeosebi în lunci, aproape de sursele de apă, grădinile de legume au avut de suferit de pe urma inundaţiilor mai mult decit celelalte culturi. Măsurile energice luate de organele de partid şi de stat, de uniuni şi consiliile de conducere ale cooperativelor agricole au diminuat, însă, considerabil efectele revărsărilor, ale grindinei, vijeliilor, precum şi ale potenţialului termic redus din perioada plantării şi cea imediat următoare. Se poate spune că, în prezent, avem la dispoziţie suficiente legume, iar stadiul actual al culturilor ne dă certitudinea unei şi mai mari abundenţe in sâptâmînile şi lunile care vor urma. Dar abundenţă nu înseamnă automat şi bună aprovizionare a consumatorului. Pînă la acesta din urmă, produsele grădinilor trebuie să parcurgă un drum care nu o dată se dovedeşte presărat cu obstacole. Cine le creează şi ce se întreprinde pentru înlăturarea lor ? Acestor întrebări şi altora adiacente le dau răspuns corespondenţii noştri din judeţele Dolj, Olt şi Timiş, pe teritoriul cărora există cunoscute bazine legumicole. Preşedinţii cooperativelor agricole din Dobrosloveni, Dranovăţ, Băbiciu, Bucinişu, Strejeşti, Pleşoiu, toate din judeţul Olt, inginerii Zaharia Vlaschi şi Dobrivoi Bugarchi, şefi de ferme legumicole la Ghiroda, şi Giroc, în preajma Timişoarei, nu mai au probleme, în ultimul timp, cu valorificarea legumelor , pot preda produsele la timp, obţin preţuri bune. Cooperativa din Dobrosloveni a livrat de curînd 30 de tone de tomate peste obligaţiile contractuale. Cea din Ghiroda a încasat pentru 30 de tone de legume de calitate excepţională 200 000 de lei, revenind peste 1 6 000 lei la tona de produs. Roşiile cooperativei din Dranovăţ au mers în mare parte la export, unitatea beneficiind de suplimentul de preţ ce se acordă pentru produsele exportate. M. CALIANU, R. POPESCU, R. LEVARDĂ, I. FAUR (Continuare in pag. a 3-a) * *4 ZECE MII DE SATE electrificate Interviu cu ing. GH. STOICA, director general al Centralei industriale de transport şi distribuţie a energiei electrice a 10 000 DE SATE SI 1 600 000 DE GOSPODARII DIN MEDIUL RURAL AU FOST ELECTRIFICATE • PESTE 50 300 KM REŢELE ELECTRICE ÎN SATELE TARII • 345 DE SATE AU FOST ELECTRIFICATE IN PRIMUL SEMESTRU DIN ACEST AN • IN 1970 SE EFECTUEAZĂ APROAPE 400 000 DE BRANŞAMENTE SI INSTALAŢII INTERIOARE LA GOSPODĂRIILE SĂTENILOR • ÎN URMĂTORUL CINCINAL TOATE SATELE VOR DISPUNE DE ENERGIE ELECTRICĂ — Zece mii de sate electrificate. Ce reprezintă această cifră în ansamblul acţiunii de electrificare a ţării ? — Cifra e grăitoare dacă ne gîndim că în 1945 erau în toată ţara doar 400 de sate electrificate, adică 3 la sută din numărul total. Astăzi, dintr-o sută de sate 77 dispun de energie electrică. Pentru electrificarea lor şi a celor 1 600 000 de gospodării din mediul rural s-au construit peste 50 300 km de reţele electrice de distribuţie. — Cînd va pătrunde lumina electrică şi în celelalte sate ? — Acţiunea de electrificare a satelor continuă cu intensitate. Din cele 500 de sate, prevăzute a fi electrificate în acest an, 345 au fost electrificate în primul semestru. De asemenea, în alte 885 de sate — din cele 1 500 planificate pentru acest an — au fost extinse reţelele electrice. Aşa după cum s-a prevăzut în Directivele celui de-al X-lea Congres al partidului, în următorul cincinal va fi încheiată acţiunea de electrificare a tuturor satelor Pentru îndeplinirea acestei sarcini, consiliile populare judeţene, împreună cu întreprinderile de reţele electrice, au analizat încă de anul trecut, pentru fiecare sat, posibilităţile de asigurare a condiţiilor necesare realizării lucrărilor de electrificare. In acest mod a fost stabilit programul lucrărilor care urmează a se executa, cu precizarea volumului de instalaţii, a fondurilor ce trebuie sa se asigure prin contribuţia populaţiei, precum şi anul în care se prelimină realizarea lucrărilor. Cunoscîndu-se din timp volumul reţelelor ce urmează a se construi, s-au luat măsuri pentru pregătirea lucrărilor în ceea ce privește elaborarea în timp util a proiectelor de D. TARNAUCEANU (Continuare in pag. a 2-a)