Satul Socialist, iulie 1970 (Anul 2, nr. 359-384)

1970-07-10 / nr. 366

I/" PLENARA COMITETULUI CENTRAL AL P.C.R. Miercuri, 8 iulie a.c., s-au deschis lucrările plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român. La lucrările plenarei participă ca invitaţi şefi ai secţiilor Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român, membrii Colegiului Central de partid, miniş­tri şi conducători ai unor instituţii cen­trale de stat, redactori-şefi ai presei cen­trale. • Participanţii la cea de-a 32-a sesiune a Conferinţei Internaţionale a Educaţiei, care are loc la Geneva, au adoptat un pro­iect de recomandări cu privire la eficacita­tea şi îmbunătăţirea sistemelor de educa­ţie Delegaţia română a adus o contribuţie esenţială la redactarea documentului. Propune­rile sale vizează conţinutul învâţâmîntului, care trebuie să corespundă cu progresele realizate în toate domeniile şi să fie legate de activita­tea practică, de tehnologie. Alte propuneri­ ro­mâneşti adoptate se referă la îmbunătăţirea procesului de formare şi reciclare a cadrelor didactice ; dezvoltarea şi instituţionalizarea serviciilor de orientare şcolară şi profesională; extinderea şi ameliorarea reţelelor şcolare ; asigurarea înscrierii în şcoli a tuturor copii­lor ; studierea posibilităţii şi oportunităţii in­troducerii în şcolile de învâţâmînt general a cursurilor profesionale etc. • Joi dimineaţa a sosit în Capitală, tovară­şul Rikard Stajner, directorul general al Insti­ Din nou prin birourile direcţiilor agricole şi uniunilor cooperatiste judeţene S­PECIALISTUL, prezenţă activă în mijlocul C­OOPERATORILOR L­UNI, 9 IULIE. La ora şapte, corespondenţii din patru judeţe s-au prezentat din nou la direcţiile agricole şi uniunile judeţene pentru a consemna modul in care specialiştii şi activiştii acestor organe răspund imperativelor campaniei agricole. In cele două săptămîni care au trecut de la prima anchetă, s-au produs multe schimbări în desfăşurarea lucrărilor agricole şi, cum era şi firesc, cu contribuţia directă a specialiştilor şi activiştilor organelor judeţene. Dar agenda urgenţelor continua să rămînă încărcată. Cooperativele agricole din judeţul Timiş mai aveau de însămînţat 34 589 hectare, cele din Braşov — 8 436 hectare, iar din Suceava — 3 474 hectare. In judeţul Olt, cooperatorii trebuiau să mai recolteze orzul de pe 4 134 hectare, în Timiş de pe 13 130 hectare, ele­vi toate judeţele, mecanizatorii şi cooperatorii mai aveau de recuperat mnt­r­­zierile la întreţinerea culturilor , în judeţul Suceava mai erau de prăşit, a noua oară, 39 335 hectare cu porumb şi cartofi, în Braşov - 6 815 hectare ş.a.m.d. Luni, 6 iulie, era, aşadar, un alt moment important şi greu in batalia pen­tru recolte mari, pe al cărui front specialiştii direcţiilor agricole şi activiştii uniunilor judeţene deţin sarcini cheie. Dimineaţa la şapte BRAŞOV în sediul direcţiei agricole nu în­­tănim decit secretare, dactilografe şi tehnicianul de serviciu. Cu toate ca în ultimul timp a plouat aproape zil­nic — a plouat şi vi­zorii acestei zile — specialiştii direcţiei agricole şi­ ac­tivul uniunii cooperatiste n-au pără­sit unităţile de care răspund, timiş la direcţia agricolă aproape toate birourile erau goale. La serviciul plan şi organizarea muncii trei specialişti lucrau la defalcarea şi „aşezarea" ci­frelor de plan pe anul 1971. Trei di­rectori adjuncţi — Andrei Bucur, de la mecanizare, Nicolae Gherescu, de la cereale şi plante tehnice, şi Iulius Пса, de la creşterea animalelor — re­zolvau unele probleme curente de serviciu (Vă amintiţi ? Cu prilejul precedentei anchete, jumătate din efectivul direcţiei agricole Timiş se afla in birouri). Sediul uniunii judeţene era şi de a­­ceastă dată ca şi pustiu. Am găsit doar pe inginerul constructor care se întorsese de la complexul de sere Timişoara. OLT Cu prilejul sondajului efectuat a­­cum două săptămîni la uniunea jude­ţeană, întîlnisem instructori care tre­buiau să fie de mult în teren. In bi­rouri se lucra asiduu cu... hîrtiile. Cinci reprezentanţi ai uniunii se pre­găteau să-şi petreacă o splendidă zi de campanie în şedinţe de instruc­taj. Ne aşteptam ca după semnalul nostru critic, obligată de imperativele campaniei, toată lumea să fie acum plecată în teren. Dar... — Din cauza ploilor abundente din ultimile două zile, am rămas la Sla­tina — ne spune directorul adjunct Nicolae Lupu. Prin celelalte birouri — alţi oa­meni , din 17 specialişti ai direcţiei doar 4 erau plecaţi pe teren la prima oră a raidului nostru. Nici la uniunea judeţeană nu am întîlnit o situaţie prea mult schim­bată. Numai 4 instructori erau pe teren. SUCEAVA Birourile direcţiei şi uniunii jude­ţene erau goale. La 7:30 directorul adjunct de la producţia vegetală, Constantin Păcuraru era ultimul spe­cialist al direcţiei agricole care pleca pe teren. Itinerarul , Fălticeni — Bu­­neşti, adică exact zona în care se în­­săminţau cu porumb şi cartofi ulti­mele suprafeţe. Ancheta publicată cu două săptă­mîni în urmă a constituit aici un a­­devărat semnal de alarmă la adresa acelor specialişti care puneau pe aceeaşi balanţă, ogorul cu hirtiile din birou. Semnificativ în această pri­vinţă este şi faptul că marţi — 7 iu­lie — la ora 8 dimineaţa nici unul din inginerii sau directorii adjuncţi ai di­recţiei nu se găseau la sediu, cu toţii aflindu-se pe diverse trasee ale ju­deţului. După ora opt Ca şi în cazul primei anchete ne-am convins de utilitatea prezenţei spe­cialiştilor direcţiei agricole şi ai ac­tiviştilor uniunii judeţene în unităţi încă de dimineaţă, atunci cind oa­menii pornesc la muncă. Un singur exemplu. Nici nu era ora şase cînd inginerul Gheorghe Prelipceanu, de la serviciul de bază furajeră al Direcţiei agricole Braşov, „suflecîndu-şi mînecile“ tre­cuse la rezolvarea unor probleme presante în comuna Mînăştur. In raza comunei sînt 140 hectare fineţe naturale şi 20 hectare cu trifoliene. Dar pînă luni dimineaţă nu se recol­tase final decit după 20 hectare, îm­preună cu primarul comunei, specia­listul de la direcţie a organizat strîn­­sul finului, recrutînd încă 11 cosaşi. Intorcîndu-se în sat, după ce a cer­cetat starea de vegetaţie a cîmpului, specialistul de la judeţ, împreună cu inginerul cooperativei, a întocmit un grafic de păşunat pe parcele. A sta­bilit cu acest prilej ca vacile să ră­mînă pe păşune pînă la orele 21, ca o măsură pentru ridicarea producţiei de lapte zilnice măcar la 6—7 litri pe cap de vacă furajată faţă de 4 litri în prezent. Îndrumarea nu se face din goana maşinii Prezenţa specialiştilor şi a activiş­tilor în unităţi este, în foarte multe cazuri, o garanţie a folosirii cu chib­zuinţă a fiecărui ceas din zi. In noap­tea spre luni, bunăoară, în zona coo­perativei agricole din Recaş-Timiş, a plouat. Specialistul direcţiei, Ion Sîn­teanu, prezent aici de mai multe zile, constatând că nu se poate lucra la întreţinerea culturilor şi nici la re­coltarea cerealelor a orientat aproape toate forţele cooperativei la transpor­tul finului. îndrumarea atentă a cooperativelor, o perioadă mai îndelungată de timp şi nu doar citeva ore, se soldează în aproape toate cazurile cu rezultate excelente. Un argument in acest sens este şi activitatea rodnică desfă­şurată în ultimele zile de medicul veterinar Tiberiu Ursu, de la Direc­ţia agricolă Braşov în cooperativa agricolă din Armeniş. In sectorul zoo­tehnic al acestei unităţi existau mul­te şi serioase neajunsuri. Faptul că astăzi cooperativa are o tabără ce poate fi luată drept model, ca , pro­ducţia de lapte a înregistrat o sen­sibilă creştere se datoreşte şi activi­tăţii desfăşurate de specialistul di­recţiei. Prima reacţie a multor lucrători ai Uniunii judeţene Suceava şi ai Di­recţiei agricole de aici, la critica noastră că au irosit­ o zi bună de muncă pentru a ţine în şedinţe la centru de judeţ sute de conducători I. ŞERBU, GH. VINTI, I. FAUR R. LEVÎRDA, ŞT. GĂNESCU (Continuare în pag. a 3-a) Imediat după înlăturarea apelor, terenurile agricole sunt reînsămînțate, în imagine , însămînțarea din nou cu porumb a unei suprafețe de 30 ha. care au fost inundate la cooperativa Dîmboviţa, judeţul Ilfov. Marginalii SĂ ŞTIM Făceam de curînd în acest loc unele notaţii în legătură­­ cu­ problema turismului. Cum­­ anii viitori vor cunoaşte, fără­­ îndoială, o intensificare a ac-­­ tivităţii turistice, nu mi se i ' pare de prisos să adaug o su- z \­gestie valabilă mai ales pen- )­­ tru satele noastre. Numeroase i ! monumente de arhitectură, ! locuri istorice, vestigii ^ ale­­ trecutului acestora stăruie­­ încă în anonimat, nici chiar i localnicii nu cunosc prea bine ' geneza lor, iar călătorii trec­­ în goană pe lîngă ele, pentru i ’ că nimeni nu le atrage aten- , \ ția. Desigur, cîndva, în inven- \ i tarele comisiei pentru monu- 1 I mentele istorice, vor fi fiind 1­4 inserate toate, dar este vorba \ 7 de a le populariza, de a face \ 1 din ele instrumente de cultură­­ și cunoaștere. Multe monumen- | te din Moldova, ridicate în vre- \ i mea lui Ștefan Vodă, păstrînd i \ deci caracteristicile unei arhi- * i­tecturi originale, stau ascunse I cu modestie în cîmpuri sau NICOLAE JIANU i ----------------------------­| (Continuare In pag. a 2-a) I­I­I POVESTE CU STRÎMBĂ-LEMNE O­O . Recoltă bogată. Fotó : N. RUSU tutului federal de planificare economică al R.S.F. Iugoslavia care va avea convorbiri la Comitetul de Stat al Planificării privind cola­borarea economică între Iugoslavia și România pe perioada 1971—1975. • La New York se desfășoară începînd de joi, lucrările Adunării Mondiale a Tineretului, orga­nizată sub auspiciile O.N.U., în cadrul manifes­tărilor prilejuite de împlinirea a 25 de ani de la înfiinţarea Organizaţiei Naţiunilor Unite. Comi­tetul de organizare a anunţat că la Adunare participă aproximativ 750 de delegaţi din 150 de state, colonii, teritorii neautonome etc. Din par­tea ţârii noastre participă o delegaţie condusă de Vasile Nicoloioiu, secretar al C.C. al U.T.C. SAUL SICII N­ST ....................... ■' ............................. ' '............................................................. . ........................................*.......­......... ----------------*----------------------------*........................'—■'■■■■ ■■■HMM ■..■■■', ■■■...........^ ■■­­...■■■■ ■■ ..................................................................­­ANUL II Nr. 366 VINERI10 IULIE 1970 4 pagini — 30 bani ® ® ® ® ® ® . Ieri, printre multele scrisori pe care le-a pri­mit la redacţie, Strîmbă­­lemne a reţinut una care i-a atras în mod deosebit atenţia. Iată, pe scurt, ce îi scria Nicolae Bogluţ, inginer agronom în co­muna Ucuriş, judeţul Bi­hor : ,,Am aflat, dragă Strîmbă­lemne, că te-ai întors la redacţie. Ştiu că ai văzut multe sate, mulţi oameni şi ai carnetul dol­dora de însemnări. To­­totuşi, am să-ţi relatez şi eu un caz care m-a emo­ţionat. La noi în coope­rativă se strînge de zor fînul, se lucrează la prăşitul porumbului. Din cauza ploilor, aceste lu­crări erau întîrziate. La chemarea cooperativei, toţi salariaţii au lăsat condeiele şi au luat furci şi sape. Ion Popa , pre­şedintele cooperativei, contabilii Popa Ion, Sîrb Ion, Botoc Dorina, Farcaş Cristina, toţi brigadierii muncesc efectiv alături de cooperatori acolo unde-i mai greu. Chiar şi Birou Alexandru, rotarul, a ce­rut insistent să meargă şi el la cîmp. Se lucrează din zori şi pînă în noapte chiar şi în zilele de săr­bătoare. Aceasta e nota pe care am vrut să ţi-o trimit, stimate Strîmbă­­lemne." Tovarăşe inginer, e foarte plăcut, chiar şi pentru Strîmbă­lemne, să afle, şi să consemneze a­­semenea fapte. Am pu­blicat scrisoarea dum­­voastră cu credinţa că va fi citită şi de cei peste 30 de tineri din comuna Traian, judeţul Brăila, care işi aşteaptă viitorul Răspuns la o scrisoare acasă, în loc să munceas­că în cadrul cooperativei agricole. Poate vor citi a­­ceste rînduri şi preşedinţii cooperativelor agricole din comunele Bucecea, Broscăuţi, Brăeşti şi al­tele din judeţul Botoşani şi îşi vor aminti că pe marginea drumurilor, a liniei ferate, iarba aşteap­tă să fie cosită şi însilo­­zată. Nu de alta, dar e pă­cat ca mii de tone de fu­raje să nu fie recoltate. Ar fi bine să citească rîn­­durile dumneavoastră şi ЛШ1. LICL 7101 171 Luupu- TUl inSlSVVÎVl Sil fllctiiyu- - ----------------- Vv Gavrilă Pintea din co­muna Muntiu, judeţul Bistriţa—Năsăud, care în viaţa lui nu a pus mina pe sapă. Nici nu iese bine din penitenciar şi — pen­tru furturi, escrocherii — intră din nou. Nu a tre­cut mult de cînd a pri­mit a opta condamnare. Să citească toţi chiulan­giii, toţi alde pierde-vară şi poate vor înţelege că nimănui nu trebuie să-i fie ruşine de muncă. GH. NEAGU Acesta trebuie să fie CONTABILUL ŞEF, pilon al activităţii economico-financiare Convorbire cu TRAIAN DUMBRAVĂ directorul Direcţiei plan financiar şi contabilitate din Ministerul Agriculturii şi Silviculturii — Ce rol acordaţi activităţii finan­­ciar-contabile din cooperativa agricolă şi, implicit, contabilului şef ? — Orientarea nouă adoptată în dezvoltarea agriculturii cooperatiste ridică pe o treaptă superioară rolul contabilului şef din cooperativa agri­colă, îi măreşte răspunderea în desfă­şurarea întregii activităţi economico­­financiare, în realizarea prevederilor din planul de producţie. In cadrul măsurilor privind perfecţionarea or­ganizării, normării şi retribuirii mun­cii în cooperativele agricole, au fost aduse îmbunătăţiri substanţiale şi în domeniul contabilităţii. S-a organizat sectorul comercial-economic, condus de către contabilul şef, în atribuţiile căruia intră : întocmirea planului eco­­nomico-financiar, anual şi de perspec­tivă, asigurarea fondurilor necesare, organizarea finanţării şi creditării ac­tivităţii de producţie şi de investiţii, organizarea evidenţei tehnico-opera­­tive şi contabile. De asemenea, în baza atribuţiilor şi răspunderilor în­credinţate, contabilul şef trebuie să asigure analiza economică a activi­tăţii fermelor, brigăzilor şi sectoa­relor şi să prezinte periodic consi­liului de conducere măsurile ce se impun pentru realizarea şi depăşirea producţiilor, a veniturilor şi reducerea cheltuielilor. Acest sector, prin con­ducătorul său, contabilul şef, are, deci un rol deosebit de important în dez­voltarea şi consolidarea cooperativei agricole. Preluînd problemele economico­­financiare ale cooperativelor agricole, Ministerul Agriculturii şi Silviculturii s-a preocupat şi se preocupă cu toată răspunderea de rezolvarea competentă a acestora. Paralel cu organizarea instruirii întregului aparat conta­bil din unităţi, pe centre de ju­deţe şi pe grupe de unităţi, noi am a­­sigurat îmbunătăţirea formularisticii de organizare a evidenţei contabile şi de raportare a gradului de îndeplinire a planului de producţie şi a balanţei de venituri şi cheltuieli. In acelaşi timp, prin specialiştii de la direcţiile agricole judeţene, am întărit contro­lul şi îndrumarea permanentă a acti­vităţii contabililor şefi. — Care este, în prezent, situaţia pregătirii profesionale a contabililor şefi din cooperativele agricole ? Pot ei să-şi îndeplinească sarcinile mari ce le revin ? M. BORZA (Continuare în pag. a 3-a) O ZI LUMINĂ LA PATRU FRAŢI N -am mai fost de doi ani la Patru Fraţi, în acest sat cu nume atît de frumos şi aşezat în inima Bărăga­nului, la confluenţa Prahovei cu Ialomiţa. Cu doi ani în urmă fusesem aci tot în peri­oada treierişului. Dar atunci, dacă ţineţi minte, fusese un an secetos şi Bărăganul nu cunoscuse vreme de câteva luni umezeala binefăcătoare nici măcar a unui singur strop de ploaie. Şi totuşi, coopera­torii din Patru Fraţi dobândi­seră, în condiţii de secetă, o recoltă bună la grîu şi la ce­lelalte culturi agricole. Zilele trecute, după ultimele ploi torenţiale care ridicaseră apele Ialomiţei la cote îngri­jorătoare, mi-am reamintit de cooperatorii din Patru Fraţi şi am vrut să-i văd şi în noua lor ipostază, de oameni sătui pînă peste cap de ploaie. I-am găsit exact în ziua cînd terminaseră de recoltat orzul (2 500 kg la hectar) şi, cu cinci combine, începuseră re­coltatul griului de pe supra­faţă de 300 hectare. Ca să fie bine înţelese condiţiile deose­bit de vitrege, în care coopera­torii­ din Patru Fraţi recol­tează în acest an cu o balanţă meteorologică dată pur şi simplu peste cap, este destul să amintim că din 1 600 ha teren arabil, 300 de ha sînt încă sub stăpînirea apelor freatice care, din pricina ploi­lor excesive, au străbătut pînă la suprafaţă, făcînd improprie orice lucrare agricolă. Dacă nu s-ar fi realizat, încă din anii trecuţi, un sistem local de de­secare, suprafaţa băltită ar fi fost, desigur, mai mare. Ţinînd cont de experienţa acestui an, cooperatorii din Patru Fraţi vor extinde sistemul de dese­care la întreaga suprafaţă. Lucru demn de remarcat aici este faptul că, în ciuda con­diţiilor meteorologice neobiş­nuite, datorită muncii unite şi măsurilor energice luate la timp, recoltele vor fi totuşi bune, depăşind simţitor canti­tăţile scontate. Aşa este situa­ţia la grîu, unde, din primele ore de treieri, şi din primii PETRU VINTILA (Continuare în pag . 2-a) |ЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛ^ЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛ1

Next