Satul Socialist, iulie 1970 (Anul 2, nr. 359-384)
1970-07-10 / nr. 366
I/" PLENARA COMITETULUI CENTRAL AL P.C.R. Miercuri, 8 iulie a.c., s-au deschis lucrările plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român. La lucrările plenarei participă ca invitaţi şefi ai secţiilor Comitetului Central al Partidului Comunist Român, membrii Colegiului Central de partid, miniştri şi conducători ai unor instituţii centrale de stat, redactori-şefi ai presei centrale. • Participanţii la cea de-a 32-a sesiune a Conferinţei Internaţionale a Educaţiei, care are loc la Geneva, au adoptat un proiect de recomandări cu privire la eficacitatea şi îmbunătăţirea sistemelor de educaţie Delegaţia română a adus o contribuţie esenţială la redactarea documentului. Propunerile sale vizează conţinutul învâţâmîntului, care trebuie să corespundă cu progresele realizate în toate domeniile şi să fie legate de activitatea practică, de tehnologie. Alte propuneri româneşti adoptate se referă la îmbunătăţirea procesului de formare şi reciclare a cadrelor didactice ; dezvoltarea şi instituţionalizarea serviciilor de orientare şcolară şi profesională; extinderea şi ameliorarea reţelelor şcolare ; asigurarea înscrierii în şcoli a tuturor copiilor ; studierea posibilităţii şi oportunităţii introducerii în şcolile de învâţâmînt general a cursurilor profesionale etc. • Joi dimineaţa a sosit în Capitală, tovarăşul Rikard Stajner, directorul general al Insti Din nou prin birourile direcţiilor agricole şi uniunilor cooperatiste judeţene SPECIALISTUL, prezenţă activă în mijlocul COOPERATORILOR LUNI, 9 IULIE. La ora şapte, corespondenţii din patru judeţe s-au prezentat din nou la direcţiile agricole şi uniunile judeţene pentru a consemna modul in care specialiştii şi activiştii acestor organe răspund imperativelor campaniei agricole. In cele două săptămîni care au trecut de la prima anchetă, s-au produs multe schimbări în desfăşurarea lucrărilor agricole şi, cum era şi firesc, cu contribuţia directă a specialiştilor şi activiştilor organelor judeţene. Dar agenda urgenţelor continua să rămînă încărcată. Cooperativele agricole din judeţul Timiş mai aveau de însămînţat 34 589 hectare, cele din Braşov — 8 436 hectare, iar din Suceava — 3 474 hectare. In judeţul Olt, cooperatorii trebuiau să mai recolteze orzul de pe 4 134 hectare, în Timiş de pe 13 130 hectare, elevi toate judeţele, mecanizatorii şi cooperatorii mai aveau de recuperat mntrzierile la întreţinerea culturilor , în judeţul Suceava mai erau de prăşit, a noua oară, 39 335 hectare cu porumb şi cartofi, în Braşov - 6 815 hectare ş.a.m.d. Luni, 6 iulie, era, aşadar, un alt moment important şi greu in batalia pentru recolte mari, pe al cărui front specialiştii direcţiilor agricole şi activiştii uniunilor judeţene deţin sarcini cheie. Dimineaţa la şapte BRAŞOV în sediul direcţiei agricole nu întănim decit secretare, dactilografe şi tehnicianul de serviciu. Cu toate ca în ultimul timp a plouat aproape zilnic — a plouat şi vizorii acestei zile — specialiştii direcţiei agricole şi activul uniunii cooperatiste n-au părăsit unităţile de care răspund, timiş la direcţia agricolă aproape toate birourile erau goale. La serviciul plan şi organizarea muncii trei specialişti lucrau la defalcarea şi „aşezarea" cifrelor de plan pe anul 1971. Trei directori adjuncţi — Andrei Bucur, de la mecanizare, Nicolae Gherescu, de la cereale şi plante tehnice, şi Iulius Пса, de la creşterea animalelor — rezolvau unele probleme curente de serviciu (Vă amintiţi ? Cu prilejul precedentei anchete, jumătate din efectivul direcţiei agricole Timiş se afla in birouri). Sediul uniunii judeţene era şi de această dată ca şi pustiu. Am găsit doar pe inginerul constructor care se întorsese de la complexul de sere Timişoara. OLT Cu prilejul sondajului efectuat acum două săptămîni la uniunea judeţeană, întîlnisem instructori care trebuiau să fie de mult în teren. In birouri se lucra asiduu cu... hîrtiile. Cinci reprezentanţi ai uniunii se pregăteau să-şi petreacă o splendidă zi de campanie în şedinţe de instructaj. Ne aşteptam ca după semnalul nostru critic, obligată de imperativele campaniei, toată lumea să fie acum plecată în teren. Dar... — Din cauza ploilor abundente din ultimile două zile, am rămas la Slatina — ne spune directorul adjunct Nicolae Lupu. Prin celelalte birouri — alţi oameni , din 17 specialişti ai direcţiei doar 4 erau plecaţi pe teren la prima oră a raidului nostru. Nici la uniunea judeţeană nu am întîlnit o situaţie prea mult schimbată. Numai 4 instructori erau pe teren. SUCEAVA Birourile direcţiei şi uniunii judeţene erau goale. La 7:30 directorul adjunct de la producţia vegetală, Constantin Păcuraru era ultimul specialist al direcţiei agricole care pleca pe teren. Itinerarul , Fălticeni — Buneşti, adică exact zona în care se însăminţau cu porumb şi cartofi ultimele suprafeţe. Ancheta publicată cu două săptămîni în urmă a constituit aici un adevărat semnal de alarmă la adresa acelor specialişti care puneau pe aceeaşi balanţă, ogorul cu hirtiile din birou. Semnificativ în această privinţă este şi faptul că marţi — 7 iulie — la ora 8 dimineaţa nici unul din inginerii sau directorii adjuncţi ai direcţiei nu se găseau la sediu, cu toţii aflindu-se pe diverse trasee ale judeţului. După ora opt Ca şi în cazul primei anchete ne-am convins de utilitatea prezenţei specialiştilor direcţiei agricole şi ai activiştilor uniunii judeţene în unităţi încă de dimineaţă, atunci cind oamenii pornesc la muncă. Un singur exemplu. Nici nu era ora şase cînd inginerul Gheorghe Prelipceanu, de la serviciul de bază furajeră al Direcţiei agricole Braşov, „suflecîndu-şi mînecile“ trecuse la rezolvarea unor probleme presante în comuna Mînăştur. In raza comunei sînt 140 hectare fineţe naturale şi 20 hectare cu trifoliene. Dar pînă luni dimineaţă nu se recoltase final decit după 20 hectare, împreună cu primarul comunei, specialistul de la direcţie a organizat strînsul finului, recrutînd încă 11 cosaşi. Intorcîndu-se în sat, după ce a cercetat starea de vegetaţie a cîmpului, specialistul de la judeţ, împreună cu inginerul cooperativei, a întocmit un grafic de păşunat pe parcele. A stabilit cu acest prilej ca vacile să rămînă pe păşune pînă la orele 21, ca o măsură pentru ridicarea producţiei de lapte zilnice măcar la 6—7 litri pe cap de vacă furajată faţă de 4 litri în prezent. Îndrumarea nu se face din goana maşinii Prezenţa specialiştilor şi a activiştilor în unităţi este, în foarte multe cazuri, o garanţie a folosirii cu chibzuinţă a fiecărui ceas din zi. In noaptea spre luni, bunăoară, în zona cooperativei agricole din Recaş-Timiş, a plouat. Specialistul direcţiei, Ion Sînteanu, prezent aici de mai multe zile, constatând că nu se poate lucra la întreţinerea culturilor şi nici la recoltarea cerealelor a orientat aproape toate forţele cooperativei la transportul finului. îndrumarea atentă a cooperativelor, o perioadă mai îndelungată de timp şi nu doar citeva ore, se soldează în aproape toate cazurile cu rezultate excelente. Un argument in acest sens este şi activitatea rodnică desfăşurată în ultimele zile de medicul veterinar Tiberiu Ursu, de la Direcţia agricolă Braşov în cooperativa agricolă din Armeniş. In sectorul zootehnic al acestei unităţi existau multe şi serioase neajunsuri. Faptul că astăzi cooperativa are o tabără ce poate fi luată drept model, ca , producţia de lapte a înregistrat o sensibilă creştere se datoreşte şi activităţii desfăşurate de specialistul direcţiei. Prima reacţie a multor lucrători ai Uniunii judeţene Suceava şi ai Direcţiei agricole de aici, la critica noastră că au irosit o zi bună de muncă pentru a ţine în şedinţe la centru de judeţ sute de conducători I. ŞERBU, GH. VINTI, I. FAUR R. LEVÎRDA, ŞT. GĂNESCU (Continuare în pag. a 3-a) Imediat după înlăturarea apelor, terenurile agricole sunt reînsămînțate, în imagine , însămînțarea din nou cu porumb a unei suprafețe de 30 ha. care au fost inundate la cooperativa Dîmboviţa, judeţul Ilfov. Marginalii SĂ ŞTIM Făceam de curînd în acest loc unele notaţii în legătură cu problema turismului. Cum anii viitori vor cunoaşte, fără îndoială, o intensificare a ac- tivităţii turistice, nu mi se i ' pare de prisos să adaug o su- z \gestie valabilă mai ales pen- ) tru satele noastre. Numeroase i ! monumente de arhitectură, ! locuri istorice, vestigii ^ ale trecutului acestora stăruie încă în anonimat, nici chiar i localnicii nu cunosc prea bine ' geneza lor, iar călătorii trec în goană pe lîngă ele, pentru i ’ că nimeni nu le atrage aten- , \ ția. Desigur, cîndva, în inven- \ i tarele comisiei pentru monu- 1 I mentele istorice, vor fi fiind 14 inserate toate, dar este vorba \ 7 de a le populariza, de a face \ 1 din ele instrumente de cultură și cunoaștere. Multe monumen- | te din Moldova, ridicate în vre- \ i mea lui Ștefan Vodă, păstrînd i \ deci caracteristicile unei arhi- * itecturi originale, stau ascunse I cu modestie în cîmpuri sau NICOLAE JIANU i ----------------------------| (Continuare In pag. a 2-a) III POVESTE CU STRÎMBĂ-LEMNE OO . Recoltă bogată. Fotó : N. RUSU tutului federal de planificare economică al R.S.F. Iugoslavia care va avea convorbiri la Comitetul de Stat al Planificării privind colaborarea economică între Iugoslavia și România pe perioada 1971—1975. • La New York se desfășoară începînd de joi, lucrările Adunării Mondiale a Tineretului, organizată sub auspiciile O.N.U., în cadrul manifestărilor prilejuite de împlinirea a 25 de ani de la înfiinţarea Organizaţiei Naţiunilor Unite. Comitetul de organizare a anunţat că la Adunare participă aproximativ 750 de delegaţi din 150 de state, colonii, teritorii neautonome etc. Din partea ţârii noastre participă o delegaţie condusă de Vasile Nicoloioiu, secretar al C.C. al U.T.C. SAUL SICII NST ....................... ■' ............................. ' '............................................................. . ........................................*................ ----------------*----------------------------*........................'—■'■■■■ ■■■HMM ■..■■■', ■■■...........^ ■■...■■■■ ■■ ..................................................................ANUL II Nr. 366 VINERI10 IULIE 1970 4 pagini — 30 bani ® ® ® ® ® ® . Ieri, printre multele scrisori pe care le-a primit la redacţie, Strîmbălemne a reţinut una care i-a atras în mod deosebit atenţia. Iată, pe scurt, ce îi scria Nicolae Bogluţ, inginer agronom în comuna Ucuriş, judeţul Bihor : ,,Am aflat, dragă Strîmbălemne, că te-ai întors la redacţie. Ştiu că ai văzut multe sate, mulţi oameni şi ai carnetul doldora de însemnări. Tototuşi, am să-ţi relatez şi eu un caz care m-a emoţionat. La noi în cooperativă se strînge de zor fînul, se lucrează la prăşitul porumbului. Din cauza ploilor, aceste lucrări erau întîrziate. La chemarea cooperativei, toţi salariaţii au lăsat condeiele şi au luat furci şi sape. Ion Popa , preşedintele cooperativei, contabilii Popa Ion, Sîrb Ion, Botoc Dorina, Farcaş Cristina, toţi brigadierii muncesc efectiv alături de cooperatori acolo unde-i mai greu. Chiar şi Birou Alexandru, rotarul, a cerut insistent să meargă şi el la cîmp. Se lucrează din zori şi pînă în noapte chiar şi în zilele de sărbătoare. Aceasta e nota pe care am vrut să ţi-o trimit, stimate Strîmbălemne." Tovarăşe inginer, e foarte plăcut, chiar şi pentru Strîmbălemne, să afle, şi să consemneze asemenea fapte. Am publicat scrisoarea dumvoastră cu credinţa că va fi citită şi de cei peste 30 de tineri din comuna Traian, judeţul Brăila, care işi aşteaptă viitorul Răspuns la o scrisoare acasă, în loc să muncească în cadrul cooperativei agricole. Poate vor citi aceste rînduri şi preşedinţii cooperativelor agricole din comunele Bucecea, Broscăuţi, Brăeşti şi altele din judeţul Botoşani şi îşi vor aminti că pe marginea drumurilor, a liniei ferate, iarba aşteaptă să fie cosită şi însilozată. Nu de alta, dar e păcat ca mii de tone de furaje să nu fie recoltate. Ar fi bine să citească rîndurile dumneavoastră şi ЛШ1. LICL 7101 171 Luupu- TUl inSlSVVÎVl Sil fllctiiyu- - ----------------- Vv Gavrilă Pintea din comuna Muntiu, judeţul Bistriţa—Năsăud, care în viaţa lui nu a pus mina pe sapă. Nici nu iese bine din penitenciar şi — pentru furturi, escrocherii — intră din nou. Nu a trecut mult de cînd a primit a opta condamnare. Să citească toţi chiulangiii, toţi alde pierde-vară şi poate vor înţelege că nimănui nu trebuie să-i fie ruşine de muncă. GH. NEAGU Acesta trebuie să fie CONTABILUL ŞEF, pilon al activităţii economico-financiare Convorbire cu TRAIAN DUMBRAVĂ directorul Direcţiei plan financiar şi contabilitate din Ministerul Agriculturii şi Silviculturii — Ce rol acordaţi activităţii financiar-contabile din cooperativa agricolă şi, implicit, contabilului şef ? — Orientarea nouă adoptată în dezvoltarea agriculturii cooperatiste ridică pe o treaptă superioară rolul contabilului şef din cooperativa agricolă, îi măreşte răspunderea în desfăşurarea întregii activităţi economicofinanciare, în realizarea prevederilor din planul de producţie. In cadrul măsurilor privind perfecţionarea organizării, normării şi retribuirii muncii în cooperativele agricole, au fost aduse îmbunătăţiri substanţiale şi în domeniul contabilităţii. S-a organizat sectorul comercial-economic, condus de către contabilul şef, în atribuţiile căruia intră : întocmirea planului economico-financiar, anual şi de perspectivă, asigurarea fondurilor necesare, organizarea finanţării şi creditării activităţii de producţie şi de investiţii, organizarea evidenţei tehnico-operative şi contabile. De asemenea, în baza atribuţiilor şi răspunderilor încredinţate, contabilul şef trebuie să asigure analiza economică a activităţii fermelor, brigăzilor şi sectoarelor şi să prezinte periodic consiliului de conducere măsurile ce se impun pentru realizarea şi depăşirea producţiilor, a veniturilor şi reducerea cheltuielilor. Acest sector, prin conducătorul său, contabilul şef, are, deci un rol deosebit de important în dezvoltarea şi consolidarea cooperativei agricole. Preluînd problemele economicofinanciare ale cooperativelor agricole, Ministerul Agriculturii şi Silviculturii s-a preocupat şi se preocupă cu toată răspunderea de rezolvarea competentă a acestora. Paralel cu organizarea instruirii întregului aparat contabil din unităţi, pe centre de judeţe şi pe grupe de unităţi, noi am asigurat îmbunătăţirea formularisticii de organizare a evidenţei contabile şi de raportare a gradului de îndeplinire a planului de producţie şi a balanţei de venituri şi cheltuieli. In acelaşi timp, prin specialiştii de la direcţiile agricole judeţene, am întărit controlul şi îndrumarea permanentă a activităţii contabililor şefi. — Care este, în prezent, situaţia pregătirii profesionale a contabililor şefi din cooperativele agricole ? Pot ei să-şi îndeplinească sarcinile mari ce le revin ? M. BORZA (Continuare în pag. a 3-a) O ZI LUMINĂ LA PATRU FRAŢI N -am mai fost de doi ani la Patru Fraţi, în acest sat cu nume atît de frumos şi aşezat în inima Bărăganului, la confluenţa Prahovei cu Ialomiţa. Cu doi ani în urmă fusesem aci tot în perioada treierişului. Dar atunci, dacă ţineţi minte, fusese un an secetos şi Bărăganul nu cunoscuse vreme de câteva luni umezeala binefăcătoare nici măcar a unui singur strop de ploaie. Şi totuşi, cooperatorii din Patru Fraţi dobândiseră, în condiţii de secetă, o recoltă bună la grîu şi la celelalte culturi agricole. Zilele trecute, după ultimele ploi torenţiale care ridicaseră apele Ialomiţei la cote îngrijorătoare, mi-am reamintit de cooperatorii din Patru Fraţi şi am vrut să-i văd şi în noua lor ipostază, de oameni sătui pînă peste cap de ploaie. I-am găsit exact în ziua cînd terminaseră de recoltat orzul (2 500 kg la hectar) şi, cu cinci combine, începuseră recoltatul griului de pe suprafaţă de 300 hectare. Ca să fie bine înţelese condiţiile deosebit de vitrege, în care cooperatorii din Patru Fraţi recoltează în acest an cu o balanţă meteorologică dată pur şi simplu peste cap, este destul să amintim că din 1 600 ha teren arabil, 300 de ha sînt încă sub stăpînirea apelor freatice care, din pricina ploilor excesive, au străbătut pînă la suprafaţă, făcînd improprie orice lucrare agricolă. Dacă nu s-ar fi realizat, încă din anii trecuţi, un sistem local de desecare, suprafaţa băltită ar fi fost, desigur, mai mare. Ţinînd cont de experienţa acestui an, cooperatorii din Patru Fraţi vor extinde sistemul de desecare la întreaga suprafaţă. Lucru demn de remarcat aici este faptul că, în ciuda condiţiilor meteorologice neobişnuite, datorită muncii unite şi măsurilor energice luate la timp, recoltele vor fi totuşi bune, depăşind simţitor cantităţile scontate. Aşa este situaţia la grîu, unde, din primele ore de treieri, şi din primii PETRU VINTILA (Continuare în pag . 2-a) |ЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛ^ЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛ1