Satul Socialist, septembrie 1970 (Anul 2, nr. 410-435)
1970-09-15 / nr. 422
V I i I SE APROPIE ÎNCEPEREA SEMĂNATULUI, LUCRARE HOTĂRÂTOARE PENTRU SPORIREA RECOLTEI DE GRIU MECANIZATORII în faţa unei mari răspunderi de care trebuie să se achite IREPROŞABIL Grîul este cultura a cărei producţie depinde în cea mai mare parte de munca mecanizatorilor. Cu excepţia, în unele unităţi, a plivitului, toate celelalte lucrări se execută cu mijloace mecanice. In condiţiile amplasării corecte a culturii, fertilizării corespunzătoare a terenului şi întrebuinţării unei seminţe cu valoare culturală ridicată, diferenţa de producţie dintre două cooperative vecine reflectă, de fapt, diferenţa de calitate a lucrărilor efectuate de secţiile de mecanizare care deservesc unităţile respective. Iată de ce trebuie să atribuim muncii mecanizatorilor, calităţii slabe a lucrărilor executate de aceştia, faptul că o serie de cooperative au obţinut recolte mici de gri în anul 1970. La şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R., ţinută la începutul lunii septembrie la consfătuirea griului a fost criticată, pe bună dreptate, activitatea nesatisfăcătoare a întreprinderilor de mecanizare a agriculturii. Excepţie fac I.M.A. Castelu, în raza căreia s-au obţinut, în medie peste 3 000 kg de grîu la hectar şi alte cîteva întreprinderi din restul ţării. In activitatea din ultimele zile, îndeosebi la lucrările de arat şi pregătire a terenului, mecanizatorii au ţinut seama de criticile ce le-au fost aduse. Comisiile care au verificat calitatea lucrărilor au rămas, în general, mulţumite. Cum fiecare mecanizator care a pregătit terenul îl va şi însămînţa, executînd, de altfel, şi lucrările ulterioare, pînă la recoltare, inclusiv , se introduce răspunderea personală strictă. Mecanizatorul răspunde, deci, începînd din această toamnă, nu doar de utilajele cu care lucrează, ci şi de cultură, implicit, de recoltă . Lucrările de pregătire şi însămînţare a griului constituie pentru mecanizatori un prim prilej de a dovedi că înţeleg marea importanţă economică a muncii lor, că posedă cunoştinţe gufi- Ing. NICOLAE BOLOGAN director general al Direcţiei generale I.M.A. din Ministerul Agriculturii şi Silviculturii crente pentru a se achita la nivelul tehnologiilor avansate de sarcinile ce li s-au încredinţat Fără a ignora cîtuşi de puţin însemnătatea lucrărilor de pînă acum, trebuie subliniat totuşi, că cea mai importantă lucrare de toamnă rămîne semănatul, de care ne vom ocupa în exclusivitate. Numai cu grîu vor fi însămînţate în cooperative 2 000 000 de hectare. Avînd în vedere dotarea I.M.A. cu tractoare şi semănători şi repartizarea acestora pe judeţe şi unităţi, se poate aprecia că semănatul va fi executat în 8 pînă la 12 zile lucrătoare. De altfel, cele mai multe cooperative vor semăna în opt zile astfel că media pe ţară va fi doar cu o zi mai mare decît limita minimă. Rezultă de aci, că fiecare unitate se poate încadra în epoca optimă fără ca pentru aceasta să înceapă semănatul mai devreme decît este necesar. Afirmaţia are la bază calculul vitezelor zilnice determinate de caracteristicile tehnice constructive ale agregatelor folosite. Deci pentru a ne încadra în epoca optimă nu este necesar să forţăm nici utilajul şi nici omul. Indiferent de agregatul folosit, condiţiile de calitate ce urmează a fi îndeplinite sunt aceleaşi. Respectarea lor depinde, atît de pregătirea agregatelor, cît şi de priceperea mecanizatorilor. Ultima verificare a agregatelor, însoţită de probarea lor, se face de inginerul şef al cooperativei împreună cu şeful secţiei de mecanizare înainte de începerea semănatului, admiţîndu-se la lucru numai acele utilaje care asigură realizarea integrală a indicilor de calitate. Nu se admite practica de pînă acum de a se verifica numai semănătorile. Se verifică şi se probează agregatul în întregime — deci şi tractorul — în condiţii de funcţionare. Ce se va urmări în timpul verificării ? Ca distanţa între brăzdare să fie uniformă pe toată lăţimea de lucru a semănătorii, fără jocuri laterale. Ca brida pentru cuplarea semănătorii la tractor să nu permită instabilitatea a (Continuare în pag. a 3-a) Munca de peste an este răsplătită cu prisosința acum, în zilele culesului, cînd rodul viilor bine îngrijite te dovedeşte bogat EXIGENTA IN ACŢIUNE, Împotriva indisciplinei si detesarii Este bine cunoscut rolul deosebit de important pe care-l au cadrele de specialişti în organizarea şi conducerea procesului de producţie al unităţilor cooperatiste în aplicarea complexului de măsuri menite să asigure punerea în valoare a potenţialului de care dispun aceste unităţi pentru sporirea producţiei agricole. Rolul lor ne apare şi mai evident în condiţiile actualei campanii agricole, cînd în întreaga ţară se fac intense pregătiri pentru recolta anului viitor. Se cere, în această etapă, un efort general, concentrarea atenţiei tuturor lucrătorilor din agricultură pentru ridicarea pe o treaptă superioară a întregii activităţi, pentru eliminarea greşelilor ce s-au făcut în anii trecuţi şi care au avut ca efect obţinerea unor recolte nesatisfăcătoare, în raport cu dotarea tehnică de care dispunem, cu condiţiile ce au fost create prin eforturile statului, în raport cu sarcinile tot mai mari şi mai complexe ce stau in faţa agriculturii noastre. Conducerea de partid şi de stat a dat preţioase indicaţii privind măsurile ce trebuie să fie luate acum pentru sporirea producţiei agricole în 1971, primul an al viitorului cincinal. Pornind de la aceste indicaţii, Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, prin ordinul nr. 2 000 din august 1970, a stabilit sarcini şi responsabilităţi concrete, termene precise de îndeplinire a măsurilor tehnico-organizatorice ce trebuie să fie aplicate în fiecare zonă a ţării, în fiecare judeţ, în fiecare unitate în parte în actuala campanie. In cea mai mare parte a cooperativelor agricole consiliile de conducere, inginerii şefi, primind un sprijin substanţial din partea Întreprinderilor de mecanizare a agriculturii, a secţiilor de mecanizare din unităţi, au desfăşurat o activitate susţinută pentru transpunerea în fapte a acestor sarcini. Au fost luate măsuri tehnico-organizatorice pentru efectuarea la timp şi de bună calitate a lucrărilor de pregătire a terenului destinat însămînţării griului, pentru utilizarea judicioasă a îngrăşămintelor chimice şi naturale, asigurarea unor seminţe de bună calitate, revizuirea, repararea şi punerea în stare de funcţionare a tuturor maşinilor şi utilajelor pentru semănat. Din controalele efectuate de către echipele de specialişti organizate pe plan judeţean sub conducerea unor delegaţi ai M.A.S. şi ai MCAP s-a constatat, însă, că mai există unele cazuri cînd inginerii şefi din cooperative. (Continuare In pag. a 3-a) i DOUĂ NOI TIPURI DE TRACTOARE AU TRECUT PROBELE DE OMOLOGARE Uzina din Braşov a încheiat pregătirile pentru asimilarea a două noi tipuri de tractoare de 45 CP. Tractoarele denumite SV 445 şi SM 445, care au trecut cu succes probele de omologare, sunt destinate sectorului viticol şi lucrărilor pe terenurile accidentate din zona colinară. Preocupaţi de diversificarea producţiei, specialiştii braşoveni pregătesc noi tipuri de tractoare cu pneuri şi pe şenile şi variante ale tractorului pentru lucrările în vii, livezi şi legumicultură. Un zîmbet cald la început de an școlar zătoare prezentare de cărţi româneşti — au atras încă de la deschidere un numeros public, cînd în oraşul de la porţile Deltei bogăţia şi frumuseţea cintecului şi jocului popular din Caraş-Severin, Dolj, Ilfov, Constanţa, Brăila, Galaţi şi din alte zone folclorice din sudul ţârii. SAISI SOCIALIST [Cotidian editat de Uniunea Naţionala a Cooperativelor Agricole de Рго5ис^ёД [ ANUL II Nr. 422 | MARȚI 15 SEPTEMBRIE 1971 4 pagini — 30 bani | • Luni la amiaza a părăsit Capitala, pierind spre Ilan Balar, tovarăşul Maxim Berghicmu, președintele Comitetului de Stat al Planificării, pentru încheierea protocolului privind colaborarea economică și schimburile de mărfuri dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Mongolă pe anii 1971—1975. • Sub auspiciile primăriei orașului, la Salzburg au început, într-un cadru festiv, „Zilele culturii româneşti". Timp de 20 de zile, oraşul natal al lui Mozart, vestit prin frumuseţea şi festivalurile sale muzicale, va găzdui multiple şi variate manifestări româneşti. Două expoziţii — „Arta populară în România" şi o cuprins La Tulcea au avut loc ultimele spectacole din cadrul Festivalului folclorului dunărean. Timp de patru zile, pe scena Casei de cultură a sindicatelor din localitate au evoluat artişti amatori din zece judeţe limitrofe Dunării, adie La Varşovia s-a anunţat oficial că următoarea rundă a convorbirilor dintre guvernele R. P. Polone şi R. F. a Germaniei va avea loc la începutul lunii octombrie la Bonn, la nivel de miniştri adjuncţi ai afacerilor externe. Cu prilejul Zilei pompierilor, duminică dimineaţa a avut loc în Capitală solemnitatea depunerii de coroane de flori la Monumentul luptătorilor de la 13 septembrie 1848 din Dealul Spirii, ridicat în amintirea pompierilor eroi, apărători ai Bucureștiului. . .wwws/wwwwww CARNET Se deschid şcolile ! Începe un nou an şcolar şi din nou ne îndreptăm gîndurile recunoscătoare spre o mulţime de fiinţe, spre învăţători, părinţi şi copii, către acel triptic viu şi însetat de cunoştinţe, fără de care nu putem vorbi de şcoală şi de fenomenul educaţiei. Va trebui să recunoaştem în primul rînd că o şcoală adevărată nu are şi nu trebuie să aibă vacanţă. Şcoala noastră contemporană nici nu cunoaşte vacanţa în sensul ei de pauză în învăţătură. Vara, copiii sunt îndrumaţi că- PRIMA ZI DE ŞCOALA V re o frumoasă şi necesară activitate educativă (tabere de pionieri şi şcolari, excursii documentare în locuri de o profundă încărcătură istorică), zeci de mii de elevi participă la importante acţiuni de muncă pentru înfrumuseţarea satelor şi pentru strîngerea recoltei şi trebuie să recunoaştem că, în acest sens, vacanţele devin părţi componente ale operei de educaţie, forme educative de o însemnătate deosebită. Am văzut în ultimele săptămîni, în numeroase sate, modul activ şi unanim în care se pregăteau clădirile şcolare pentru noul an de învăţătură. PETRU VINTILA (Continuare in pag. a 2-a) VVNAW WWWWWWW POVESTE CU STRÎMBA-LEMNE Cîştigătorii „concursului" sunt cunoscuţi. E vorba despre „concursul" care s-a desfăşurat la cooperativa agricolă de producţie din Frumoasa, judeţul Teleorman. Intitulat „Cine plăteş- * te mai bine", concursul nu i-a bucurat de participanţi. Ca atare, singurii partid- de „premii" vor primi panţi — trei la număr — au ocupat primele trei locuri. Pe primul loc s-a clasat Florea Cristea. El, in calitate de contabil la magazinul intercooperatist din Alexandria, a fost delegat să preia păsările de la cooperativa din Frumoasa. La stabilirea tarei, el pitise în autocamion niște piese metalice în greutate de aproape o sută de kg. La cântărirea autocamionului încărcat, el scotea piesele respective. Deci, la fiecare transport fura din avutul cooperativei aproape 100 kg de păsări. Locul doi din concurs a fost ocupat de Ion Stanca. El cind se ducea la magazie să ia furaje pentru cai pitea sub fin şi cite un sac cu grîu. Ultimul concurent : Nicula Nistor. Acasă la ea au fost găsiţi 34 saci noi de iută, saci care lipseau din inventarul cooperativei agricole. „Concursul" fiind încheiat, prin... încheierea respectivelor procese-verbale, întocmite de organele de miliţie, concurenţii aşteaptă... premiile. Cooperatorii din comuna Frumoasa se in- I treabă : „Cu ce vor fi „o .noraţi", respectivii concurenţi ?“ Se întreabă şi ■ Strîmbă-lemne. Chiar aşa, ce vor primi cei cărora le place să se înfrupte din a-f cuiul obştei ? Sîntem cu ,rioşi să aflăm şi noi ! D. TARNAUCEANU i VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU in porturile Galaţi şi Tulcea In cursul zilei de ieri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, au fost oaspeţii bătrînului port Galaţi. Vestea sosirii oaspeţilor dragi s-a răspîndit in întregul oraş. Gălăţenilor aflaţi în această însorită după-amiază de toamnă pe chei li s-au alăturat mii şi mii de cetăţeni ai oraşului veniţi pentru a saluta în mijlocul lor pe conducătorul iubit al partidului şi statului nostru. Cînd motonava „Carpaţi", la bordul căreia se află înalţii oaspeţi, acostează la chei, din mii de piepturi izbucnesc ovaţii prelungite. Sirenele navelor aflate în port dau onorul preşedintelui Consiliului de Stat. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi soţia sa sunt salutaţi în numele locuitorilor judeţului şi municipiului Galaţi de tovarăşul Constantin Dăscălescu, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, de activişti ai organelor locale de partid şi de stat, care le urează un călduros bun venit. Mulţimea aflată pe chei înconjoară cu drag pe oaspeţi. Aplauzele nu contenesc, uralele răsună cu putere. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi soţia sa string cu căldură mîinile care li se întind, răspund miilor de oameni care aclamă, care oferă flori. Locuitorii Galaţiului, oraş renăscut prin munca eroică a clasei noastre muncitoare, devenit, în anii socialismului, o puternică cetate a siderurgiei româneşti, ovaţionează pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul său general. Sunt aici constructori şi oţelari de la combinatul siderurgic, constructori de nave, muncitori, ingineri, tehnicieni care lucrează în puternicile întreprinderi ale oraşului. Cei ce se află acum în port îşi amintesc că în această primăvară, cînd apele Dunării creşteau ameninţătoare, secretarul general al partidului a fost în mijlocul lor, îmbărbătîndu-i, dîndu-le încredere şi sprijin în lupta cu stihiile dezlănţuite. Ei îl salută pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu stimă şi recunoştinţă purtînd în inimi bucuria şi mîndria îndeplinirii înainte de termen a sarcinilor planului cincinal, hotărîrea de a munci pentru înfăptuirea neabătută a programului partidului de dezvoltare multilaterală a ţării. Intîlnirea cu locuitorii municipiului Galaţi capătă caracterul unei puternice manifestări a entuziasmului popular, a dragostei neţărmurite a poporului nostru pentru partid, pentru bărbatul care, în fruntea partidului, se află întotdeauna, la bine şi greu, în mijlocul poporului. în aceeaşi zi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena Ceauşescu, au poposit în portul Tulcea, această poartă spre Deltă, oraşul care în anii socialismului a cunoscut profunde transformări, devenind un centru industrial şi turistic în continuă înflorire. La acostarea navei în port, oaspeţii sunt călduros salutaţi de tovarăşul Teodor Coman, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid Tulcea, de alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Şi aici, în port, o mare mulţime de oameni îi întîmpină cu deosebită însufleţire pe oaspeţi. La această oră de seară, Tulcea , cu noile sale edificii şi fabrici, cu multele blocuri noi, care-i dau o înfăţişare modernă, este puternic luminată, iar portul şi străzile din jur freamătă de entuziasm. Locuitorii oraşului au venit să-şi exprime sentimentele profunde pe care le nutresc faţă de partid şi conducerea sa, pentru grija deosebită acordată dezvoltării oraşului şi judeţului lor, pentru viaţa nouă care pulsează puternic şi pe aceste meleaguri. Oameni cunoscuţi prin hărnicia şi dîrzenia lor, tulcenii, uniţi ca un singur om în munca de zi cu zi, sînt tot atît de uniţi şi în clipele de mare bucurie. Pe feţele tuturor — muncitori, ţărani aflaţi în această duminică in centrul judeţean, marinari şi turişti — se citeşte bucuria de a putea saluta pe conducătorul iubit al poporului nostru. Se scandează cu putere : „Ceauşescu — P.C.R. !", „Ceauşescu — P.C.R. Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în cele două porturi dunărene s-a transformat într-unul din acele momente de adînci semnificaţii, ale unităţii de nezdruncinat dintre partid şi popor, ale ataşamentului tuturor oamenilor muncii faţă de partid şi conducerea sa, faţă de secretarul său general, întîlnirile cu locuitori ai oraşelor Galaţi şi Tulcea au prilejuit o nouă afirmare a încrederii maselor largi de oameni ai muncii în politica internă şi externă a partidului, a voinţei şi hotărîrii lor de a munci fără preget pentru înflorirea necontenită a patriei socialiste, pentru ridicarea ei pe trepte tot mai înalte de civilizaţie şi progres. (Agerpres) Entuziastă primire în portul Tulcea X i