Satul Socialist, octombrie 1970 (Anul 2, nr. 436-462)
1970-10-20 / nr. 452
PAGINA 2 SATUL SOCIALIST 11Ш Nr. 452 - Mart 20 octombrie Marţi 20 octombrie SOARELE răsare la ora 6 ţi 36 de minute. Apune la ora 17 ţi 23 de minute. De la începutul anului au trecut 293 de zile. Bină la sfîrşitul anului au rămas 72 de zile. STAREA VREMII: Timpul probabil pentru 20 octombrie , vremea se încălzeşte, cerul va fi variabil, mai mult noros în jumătatea de nord-vest a ţării, unde temporar va ploua. Vintul va sufla moderat, predominînd din sectorul vestic. Temperaturile minime vor fi cuprinse între zero şi 10 grade, iar maximele între 7 şi 17 grade. Timpul probabil pentru 21, 22 şi 23 octombrie , vremea se va încălzi în prima jumătate a intervalului, mai ales în jumătatea de sud-est a ţării. Apoi vremea se va răci la început in Maramureş, Crişana şi Banat, apoi şi in rest. In regiunile de deal şi de munte se va semnaSe împlinesc 88 de ani de la moartea pictorului Ion Andreescu, unul dintre clasicii picturii româneşti, între 1872 şi 1878 a fost profesor de desen la Buzău. Lucrările din această perioadă evocă, într-o viziune concentrată şi gravă, imaginea satului românesc de la sfîrşitul secolului trecut, cu suferinţele şi aspectele lui mizere, ca şi privelişti de tîrguri. Remarcăm dintre aceste tablouri : „Casă la drum* * *, „Cumpăna satului*, „Margine de sat", „Tîrg în preajma Buzăului". între 1879 şi 1882 îşi continuă activitatea în Franţa, frecventînd Academia Julian şi pictînd în mijlocul naturii, la Barbizon. Multe din tablourile pictate în această epocă sunt adevărate capodopere : „Iarna la Barbizoni*, „Pădurea de fagi“, „La arat", „Autoportret**. Şi în Franța. Este unul dintre cele mai mari muzee etnografice în aer liber din Europa, care adăposteşte case şi gospodării ţărăneşti amplasate aici după criteriul zonelor etnografice. Creat în 1936, muzeul este situat în cea mai frumoasă regiune a Capitalei, zona lacurilor asanate din nordul oraşului, şi ocupă o suprafaţă de 9 ha. Muzeul satului este un obiectiv turistic de primă mărime şi îngăduie călătorului sosit la Bucureşti să ia un contact concludent cu întreaga ţară, concentrată sub raport folcloric pe numai cîteva hectare. Dezvoltarea la care a ajuns astăzi se bazează pe reorganizarea după planuri de perspectivă şi criterii ştiinţifice, din 1947. Din acest an, cînd definea circa 4 200 de obiecte, el CUNOŞTINŢE FOLOSITOARE Tranchilizantele constituie un grup de medicamente al căror efect îl constituie calmarea şi sedarea nervoasă, înlăturînd frica şi stările de tensiune psihică. Ele sînt utilizate în tratamentul nevrozelor. Cele mai bune dintre tranchilizante sînt acelea care, avînd o acţiune de calmare a psihicului bolnavului, îi păstrează neatinsă cunoştinţa şi capacitatea intelectuală. Trebuie subliniat faptul nat şi folclor, accentuîndu-se mereu mai mult imaginea de sinteză a satului românesc. I TRANCHILIZANTELE (I) ( că este o mare greşeală să se ■ folosească tranchilizante de că- t tre oameni sănătoşi pentru _ a combate unele reacţii psihice ■ trecătoare, cum sînt spaima, emoţiile, tensiunea nervoasă. în acelaşi timp, administrarea ■ fără discernămînt a acestor medicamente prezintă şi peri- ■ colul obişnuinţei, ducînd In a- numite cazuri chiar la toxico- manie. » ма— la lapoviţă şi ninsoare. Vintul va prezenta intensificări din sectorul vestic. Temperatura in scădere, mai ales în nordul tării, unde minimele vor fi cuprinse între minus 3 grade şi plus 17 grade. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 6 şi 16 grade, mai ridicate în sudestul ţării. Ion Andreescu rămîne pictorul peisajului rustic şi al vieţii ţărăneşti. Peisajele, portretele şi naturile moarte pictate de I. Andreescu sînt opere realiste, sobre, constituind o imagine fidelă a frumuseţilor naturii şi a vieţii trudnice a ţăranului. MEDALION ION ANDREESCU POVESTEA VORBEI • MICA ENCILOPIDE # Ш0$ТИТЕ Sííiíí:®;*: -lîiôí : ■: SiSÜΟ.W: - SS " '■ MICA ENCICLOPEDIE : MUZEUL SATULUI (I) s-a îmbogăţit cu alte mii de cătenurile arhitectonice, de piese al căror număr depăşeşc diversifică obiectele de artizare azi cifra de 14 000. Se îmbogăţesc permanent colecţiile cu piese originale, se multiplic Ingăduiţi-mi, stimaţi cititori, sa vă fiu din nou ghid în labirintul industrial al Tirgului internaţional de la Bucureşti, prezentîndu-vă alte şi alte exponate care exprima progresul tehnico-ştiinţific al contemporaneităţii. Pavilionul Uniunii Sovietice deţine o suprafaţă de 1 850 m.p. Este dificil pentru un vizitator, fie el chiar de specialitate ,să selecteze cele mai reprezentative exponate. Peste 180 de întreprinderi sovietice îşi expun produsele. Sînt prezentate produse ale unor întreprinderi de prestigiu. Sînt astfel expuse maşini-unelte, aparataj şi utilaj electronic, maşini energetice, instalaţii şi dispozitive pentru control şi automatizare, maşini şi utilaje pentru industria uşoară. Printre acestea se află o maşină de dimensiuni aproape minuscule ce sudează cuprul cu aluminiul fără încălzire, metodă unică în pracica mondială. Ea asigură o înaltă productivitate , între 60—200 de suduri pe oră. Mult interes stîrnesc în rîndul vizitatorilor şi maşinile electronice de calcul cu destinaţii diferite printre care se numără şi maşina „MIR-1“, folosită pentru automatizarea calculelor inginereşti de la birourile de construcţii. Un loc important în pavilionul sovietic îl ocupă exponatele Academiei de Ştiinţe. Sînt prezentate cele mai noi maşini care sporesc simţitor posibilitatea cercetărilor în domeniul ştiinţelor naturale. Printre acestea amintim defectoscopul gama — rotativ, „RID-21**, diferite tipuri de gama-relee şi multe alte aparate. Un viu interes stîrnesc în rîndul tuturor vizitatorilor şi exponatele pavilionului Statelor Unite ale Americii. încă de la intrare facem cunoştinţă cu realizările savanţilor americani în domeniul cuceririi spaţiului cosmic, prin prezenţa pe o uriaşă platformă a modulului de comandă al navei „Apollo-10“, prin hublourile căreia astronauţii au putut privi luna de la o distanţă de numai 15 km, determinînd locul unde avea să aselenizeze mai tîrziu nava „Apollo-1i“. Intrînd în pavilionul propriu-zis, vizitatorii au sub priviri aparate electronice ultramoderne. Printre acestea se numără și un aparat electronic de tipul „4 501 Convertor*. Informațiile primite pe tubul intern al „Memoriei** de la o sursă externă sînt transformate automat în semnale video sau de radio frecvenţă modulate, destul de uşor vizibile pe televizoare cu ecran mare sau captate în aparate de recepţie. Expoziţia prezintă şi aparatul „576 înregistrator cu semiconducători**, care reprezintă cele mai moderne caracteristici în domeniul verificării de diode, tranzistori etc. Ultimul model de automobil, „Gremlin 1970“, expus şi el în cadrul Tirgului internaţional de la Bucureşti, reuneşte dimensiunile şi economicitatea unui automobil mic, avînd totuşi spaţiul şi puterea unui automobil de dimensiuni mari. Linia elegantă a capotei și capacul alungit al motorului sînt doar două dintre caracteristicile care îl fac deosebit de atrăgător și de aspectuos. Tabloul exponatelor din pavilionul Statelor Unite ale Americii e completat de o variată gamă a produselor de uz casnic. O bucătărie cu patru instalaţii principale şi 11 mobile, veselă şi diverse obiecte de strictă necesitate pentru gospodine, toate prevăzute cu dispozitive de automatizare, ceea ce face ca pe de o parte să scurteze considerabil timpul de preparare a unor mîncăruri iar pe de altă parte munca fizică a gospodinei să fie mult uşurată. Prezenţă prestigioasă în cadrul Tirgului internaţionalde la Bucureşti, pavilionul Israelului prezintă numeroşilor vizitatori exponate de cele mai variate tipuri şi întrebuinţări : aparatură medicală clasică şi de medicină nucleară, aparate pentru cercetarea ştiinţifică în numeroase domenii, instalaţii electronice de semnalizare rutieră, cabluri electrice etc. Reţin de asemenea atenţia echipamentele pentru irigare şi compresoarele. PETRE SURUPACEANU EXPRESIE A PROGRESULUI TEHNICO - ŞTIINŢIFIC »7 CONTEMPORAN Aspect de la Tîrgul internaţional Bucureşti Vreau să scriu o monografie (Urmare din pag. 1) monografie a satului şi cere părerea redacţiei cum să organizeze tematic lucrarea, ce domenii să abordeze şi ce întindere să-i dea. Mărturiseşte că la început n-a avut de gînd să se oprească decît asupra istoricului şcolii şi asupra tezaurului folcloric din partea locului. Îi răspundem bucuros, arătîndu-i însă, de la bun început, că însuşi cuvîntul „monografie" semnifică nu o parte din istoricul comunei, ci totalitatea lui: apariţia localităţii, dezvoltarea ei de-a lungul vremii, descrierea evenimentelor istorice petrecute în vatra ei, dezvoltarea demografică, istoricul instituţiilor locale (şcoală, cămin cultural, cor, bibliotecă, dispensar), folclor şi glosar dialectal (dacă este cazul), etnografie, o privire asupra meşteşugurilor, un istoric al agriculturii locale (tradiţii, culturi specifice, dinamica recoltelor, istoricul cooperativei agricole, al secţiei de mecanizare şi al impulsului pe care apariţia, consolidarea şi dezvoltarea acestor factori l-au dat vieţii satului contemporan în ansamblul ei). O lucrare monografică este desigur o operă complexă. Ea cere din partea autorului o mare capacitate de sinteză a materialului documentar, faptic şi statistic, cunoaşterea unor domenii diverse, cunoaşterea în profunzime a satului de la începuturile sale pînă azi, ca şi perspectivele sale de dezvoltare multilaterală. Tocmai de aceea, cele mai bune lucrări monografice sînt rodul colaborării unui colectiv de trei-patru intelectuali din sat (profesor de limba română, profesor de istorie, inginer agronom și medic). Fără îndoială, se poate apuca de o astfel de întreprindere chiar şi un singur om, cum este cazul învăţătorului care ne-a scris, dar ambiţia lui trebuie să fie sporită de o documentare profundă şi multilaterală, de o mare putere de muncă. Vrem să credem că tînărul învăţător care ne-a prilejuit aceste rînduri este înzestrat din plin cu toate aceste virtuţi. Îi dorim succes şi-l rugăm să ne trimită fragmente din lucrarea sa. Vrem să-l încurajăm şi noi, făcînd loc în ziarul nostru, măcar fragmentar, operei căreia îi închină o energie pe care tinereţea sa o întrebuinţează frumos, rîvnind să devină cronicarul satului în care şi-a găsit viaţă un rost de gospodar cu mintea şi condeiul. PRIMARUL SABO. Reportaj de DRAGOŞ VICOL Sadova începe la marginea Cîmpulungului Moldovenesc, pe malul Moldovei, fi jerpuieşte printre muncele, drum de peste 10 km spre zarea albastră a molizilor de la Prag, unde drumurile se sfîrșesc, dar încep potecile fi plaiul spre culmi fi peste culmi. Pînă aici însă cei 10 km de aşezare muntenească îfi înfiră de-a lungul şoselei fi al apelor limpezi ale Sadovei casele, arborii fructiferi, grădinile cu flori, fineţele fi ogoarele de cartofi. Intîi un sat — aşezare de harnici crescători, de viteji fi dîrji doborîtori de pădure — şi ţi se pare că auzi, în vînt şi-n fomet, frînturi din balada Mioriţei. Cuvintele înfloresc parcă pe faţadele albe ale caselor noi, pe ultiţele uluitor de frumoase ale femilor, în graiul muzical al oamenilor. Cunosc satul acesta de multă vreme, de pe cînd ceea ce este el acum părea un vis fără sorţi de împlinire. L-am văzut însă an de an devenind altul, i-am văzut an de an pe oameni mai bucuroşi şi mai cuceriţi de visul lor, coborînd de pe toate potecile fiuliţele la lucru, oriunde îi chema dragostea lor proverbială de a munci. Rînd pe rind, satul lor s-a îmbogăţit, a căpătat altă faţă. Pe strada principală au apărut trotuare. Şcoala s-a înnoit şi s-a împrejmuit cu gard înflorat din beton. Drumurile au căpătat aşternut de piatră măruntă. S-au ivit podurile şi s-au arcuit altele noi. Casele ce se construiesc de vreo 10 ani încoace arată ca nişte vile. Copiii din cel mai îndepărtat cătun al comunei sînt aduşi la şcoala din centru cu autobuzul. In curînd circumscripţia sanitară se va muta în clădirea sa nouă, mare, confortabilă, cu etaj, din cărămidă. Au construit-o oarbenii cu banii lor şi cu mîna lor. In alt cătun se construieşte un magazin al cooperativei de consum. In centru, „la ciupercă" — aşa-i spun oamenii pavilionului pentru horă — se fac măsurători pentru viitorul magazin universal şi complex de deservire. Însemn toate amănuntele acestea şi am mereu în minte imaginea unui om cutreierînd comuna. Un om mijlociu de stat, cu o figură luminoasă, cu un zîmbet mereu însoţit de reflexele unui dinte de aur. Un om care este mereu peste tot, care parcă n-are o clipă de odihnă. Rar ai să-i vezi bicicleta rezemată în faţa consiliului popular. In schimb o găseşti oriunde se munceşte ceva, oriunde se întreprinde ceva. Fiindcă acesta este Ion Zbranca, primarul Sadovei , un om harnic, întreprinzător, plin de idei şi bun organizator. De aceea a şi fost ales în fruntea comunei. Oamenii erau convinşi că el va şti să le organizeze şi să le călăuzească energiile în direcţia dorinţelor lor. Erau convinşi că el se identifică pe deplin cu ceea ce au vrut şi vor să devină comuna lor. Ştiau că între el şi obşte se va stabili un climat de deplină înţelegere, de deplină colaborare. Şi în plus, ştiau că va fi îndrumat şi sprijinit cu nădejde de către comitetul de partid, de către deputaţi şi de către ei înşişi, obştea. Am mereu în minte imaginea acestui om cutreierînd comuna care are mereu ceva nou în peisajul ei, care respiră parcă mereu ceva nou. Simt că omul acesta, comunistul acesta, pe care îl cheamă Ion Zbranca nu e preocupat numai de înfăţişarea exterioară a comunei sale, ci că dragostea lui de muncă, dăruirea luişi omenia lui au schimbat ceva şi schimbă mereu ceva şi în peisajul interior, sufletesc, al oamenilor pe care îi conduce şi care îl sprijină cu atîta încredere. ...Iată alţi bărdănaşi, împodobiţi după datină, fluturînd pe scheletele de lemn ale unor noi case, iată cisternele albe trecînd pline de lapte proaspăt spre fabrica „Rarăul" din Cîmpulung, iată-i pe cîţiva vecini discutînd un proiect de canalizare prin captarea unei căderi de apă, iată echipele artistice plecînd la un nou concurs, iată hora de duminică, iată remorcile coborînd cu buşteni, iată atîtea şi atîtea lucruri mai de seamă sau mai mărunte care alcătuiesc viaţa cea nouă a Sadovei. Toate la un loc reflectă o anume grijă, o anume strădanie şi o anume dragoste faţă de obşte, de care e de la sine înţeles că Ion Zbranca nu e străin. 1 ■ O dată cu însămînţările din toamna aceasta au intrat în procesul de înmulţire noi soiuri de grîu create de amelioratori români. Staţiunile experimentale şi unităţile agricole de stat şi cooperatiste specializate se vor însămînţa pe aproape 30 000 ha. Este vorba de soiurile „Dacia", „Excelsior", „Favorit", „Moldova", „Caracal 277% „Lovrin 10 şi 231" şi „Turda 195% Aceste soluri s-au remarcat în perioada experimentării prin producţii ridicate, precocitate, rezistenţă la iernare, secetă, cădere şi boli. Solul „Dacia", bunăoară, a dat rezultate bune in zonele mari de cultură a griului. Producţii ridicate au dat şi solurile „Excelsior" în Dobrogea şi „Bărăgan", „Moldova" între Siret şi Prut şi „Favorit" in Cîmpia Transilvaniei. In staţiunea balneo-climaterică Slănic-Moldova a început construcţia unui botel cu 7 nivele, care va dispune de camere însumind 174 locuri, restaurant, INFORMAŢII bar, precum şi saloane special amenajate pentru diferite tratamente. In aceeaşi localitate se află in construcţie un modern complex balnear, cu 500 locuri. Prin darea lor în folosinţă vor fi satisfăcute integral cererile pentru odihnă şi tratament in această staţiune. Щ In unităţile viticole botoşănene, culesul strugurilor se apropie de sfirşit. Pentru asigurarea unei capacităţi sporite de prelucrare a noii recolte de struguri, la Hlipiceni a fost pus în funcţiune un centru de vinificaţie. El este amplasat în bazinul viticol din sud-estul judeţului şi poate prelucra 9 tone de struguri pe oră. Noul centru dispune, de asemenea, de un spaţiu de depozitare de 200 vagoane vin. De mai multă vreme, peştera TM de la Năsal este cercetată cu viu interes. Exploratorii nu sînt însă speologi, ci specialişti ai Combinatului industriei alimentare din Cluj. Ei au descoperit, recent, în timpul unor lucrări de prelungire şi modernizare a galeriei folosite ca spaţiu pentru fermentarea cunoscutelor brînzeturi, un nou gol subteran, lung de peste 40 de metri. S-a stabilit că această ramificaţie a peşterii, necunoscută pînă acum, are o vechime milenară şi că a fost săpată de mina omului, uneltele folosite păstrîndu-se nealterate. Cercetările au demonstrat că deschiderea noii galerii nu perturbă cu nimic microclimatul specific peşterii şi nici dezvoltarea acelei specii de mucegai care asigură procesele fermentative ce dau caşului de Năsal calităţi nutritive şi gustative deosebite. La intrarea în această peşteră a fost amplasată o fabrică de preparare a brînzeturilor care va intra în funcțiune anul viitor. Accidentele de muncă, O FATALITATE? Pe această temă am întreprins zilele trecute o investigaţie în judeţul Sălaj. Ideea ne-a sugerat-o cel mai recent accident, soldat cu un tragic deznodămînt. UN TINĂR ŞI-A PIERDUT VIAŢA DUPA PRIMELE SALE ORE DE MUNCĂ Cite speranţe de viitor, cite visuri frumoase nu şi-o fi făcut în ziua aceea Ion Crişan, proaspăt absolvent al şcolii de mecanici agricoli din Zalău. Fusese repartizat să lucreze la secţia de mecanizare din Crişeni. Entuziast ca orice tînăr la vîrsta de 19 ani, s-a suit la volanul tractorului şi a pornit cu nădejde la treabă. I s-a cerut să transporte la batoză, cu remorca, snopii de pe tarlaua numită „peste deal**. A făcut două curse, iar la a treia, cînd a ajuns la o cotitură, remorca nu a luat virajul complet și s-a răsturnat împreună cu tractorul care l-a prins pe băiat dedesubt. După două ore, primele sale ore de muncă, Ion Crişan îşi sfîrşea tinereţea într-o baltă de singe. Organele în drept, mai puţin reprezentanţii Direcţiei agricole (!?), s-au prezentat la faţa locului şi au făcut cercetările cuvenite. Iată constatările lor : Ion Crişan circula cu tractorul în viteza a cincea pe o pantă de 8 grade ; cînd să întoarcă la capătul tarlalei, a încercat să frîneze ; dar tractorul şi remorca — fără să ştie tractoristul — avea sistemul de frinare defect ; roţile din stingă s-au oprit, cele din dreapta au continuat să ruleze, iar tractorul s-a rostogolit de cîteva ori. Cauzele acestui accident ? Sînt mai multe . Conducerea secţiei de mecanizare şi a cooperativei agricole au permis tinărului mecanizator să se urce la volan şi să circule cu tractorul şi remorca defecte, cu toate că miliţia ridicase talonul remorcii ; în plus, factorii de răspundere nu au luat măsuri, potrivit ordinului nr. 100 al Ministerului Agriculturii şi Silviculturii, pentru a bloca cu plăcuţe vitezele a patra şi a cincea de la tractorul pe care avea să lucreze un mecanizator fără vechime, de un an, deci fără experienţă în muncă ; la toate acestea se adaugă faptul că mecanizatorului nu i s-a făcut instructajul cuvenit, iar el a transportat cîţiva cooperatori in re ANCHETA NOASTRĂ ÎN JUDEŢUL SĂLAJ marcă, unul dintre aceştia — Vasile Irimuş — alegîndu-se cu fractura unui picior. Fireşte, pentru cele două accidente de muncă, unul mortal, iar celălalt cu incapacitate temporară de muncă, în baza legii nr. 5 cu privire la protecţia muncii, organele de anchetă au cerut urmărirea penală a inginerului Emil Tamaş şi a preşedintelui Augustin Crişan, care s-au făcut vinovaţi de nerespectarea normelor de tehnica securităţii muncii. Flagranta lor nesocotire, nepăsarea au dus aşadar, la un deznodămînt tragic : curmarea unei vieţi în floare, pierderea unui mecanizator pentru pregătirea căruia statul a făcut însemnate cheltuieli, retezarea unui toiag pentru bătrîneţele unor părinţi bolnavi care aveau mare nevoie de sprijinul fiului lor. TRIBUTUL PLATIT NEGLIJENŢEI : PESTE 700 000 LEI ANUAL Cazul prezentat mai sus nu reprezintă un unicat în agricultura judeţului Sălaj. Aşa cum afirma inginerul Petre Oprea din cadrul Inspectoratului judeţean de protecţia muncii, între 1 ianuarie şi 30 septembrie în unităţile agricole socialiste au avut loc peste 30 accidente de muncă din care două mortale, două cu invaliditate şi restul cu incapacitate temporară de muncă. „Am rămas cu droi prunci, spunea vărsînd lacrimi amare soţia lui Ion Antal care a lucrat la secţia de mecanizare din Fildu. Tractorul omului meu avea sistemul de pornire stricat. Pentru asta oprea motorul în pantă şi îl pornea, lăsîndu-1 să meargă în vale. Intr-o zi l-a pornit de lingă buza unei prăpăstii, s-a prăvălit şi dus a fost**. . „Lucram la C.L.F. Jibou, povesteşte Martin Drami. Pentru că nu aveam rampă ca să rostogolim butoaiele, le ridicam pe braţe şi unul mi-a căzut pe picior. Acum mă aflu cu el fracturat, sînt în incapacitate temporară de muncă**. „Am rămas fără mină, afirma cu indignare mecanizatorul Nicolae Sarai, de la I.M.A. Zalău , deoarece conducerea cooperativei agricole din Hereclean nu a marcat, așa cum scrie ordinul 100 al M.A.S., locurile periculoase. Am trecut printr-un asemenea loc fără să fiu avertizat, m-am răsturnat cu tractorul și am rămas trei ore cu mina sub volan pînă s-au mortificat ţesuturile. Şi ar fi putut să fie mai rău dacă nu aş fi avut la tractor cabină de protecţie**. La fel, cu legitimă mîhnire, se plîng toţi ceilalţi lucrători agricoli care s-au accidentat datorită următoarelor cauze : • starea tehnică necorespunzătoare a sculelor, dispozitivelor, utilajelor şi instalaţiilor ; * • lipsa unor dispozitive de ridicare şi sprijinire a pieselor şi ambalajelor grele cu volum ridicat ; • manipularea necorespunzătoare de piese, de utilaje, substanţe inflamabile şi nocive ; • organizarea necorespunzătoare a locului de muncă, neglijarea instructajelor, lipsa de supraveghere în timpul procesului de producţie. Fireşte nerespectarea normelor de tehnica securităţii muncii, care duce la accidente ca celei amintite rare şi serioase urmări cu implicaţii economice. Astfel, numai ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă s-au ridicat anul trecut în unităţile agricole ale judeţului Sălaj la suma de 372 000 lei. La rîndul lor, pensiile de invaliditate au însemnat 310 000 lei alături de care se adaugă alte 90 000 lei, atribuiţi ca pensii copiilor rămaşi orfani în urma accidentelor de muncă mortale. Deci, peste 700 000 lei se duc anual pe apa sîmbetei datorită accidentelor, fără a mai vorbi de sănătatea şubrezită, de vieţile pierdute care reprezintă pagube incalculabile şi irecuperabile. CE FAC ORGANELE COMPETENTE ? „Printre unităţile din subordinea consiliului popular judeţean cea care manifestă o preocupare foarte slabă pe linia protecţiei muncii este direcţia agricolă. Cu prilejul deplasărilor în teren, reprezentanţii direcţiei agricole nu iau măsuri operative de înlăturare a deficienţelor. Mai mult, la producerea accidentelor mortale, nici tovarăşul director Vaier Mican, nici alt reprezentant al său nu se deplasează la faţa locului, potrivit obligaţiilor care îi revin din legislaţia actuală". Afirmaţia aparţine inginerului Pavel Popa, inspector-şef la Inspectoratul de protecţia muncii- Sălaj. Am cerut şi părerea celui vizat, directorul Direcţiei agricole- Sălaj. „Intr-adevăr — a fost nevoit dumnealui să recunoască — nu am fost la cele cîteva accidente mortale, fie că ne-au anunţat prea tîrziu, fie că nu ne-au anunţat deloc**. La rîndul nostru ne întrebăm : dacă aşa stau lucrurile, dacă responsabilitatea in unităţi lasă atît de mult de dorit incit informarea direcţiei agricole nu se face regulat şi operativ, cum lucrează acest organ şi ceilalţi factori răspunzători de bunul mers al activităţii în agricultura judeţului ? Se vede că mai e încă mult de făcut, în special pe linia întăririi disciplinei. De altfel, aşa se explică şi frecvenţa ridicată a accidentelor de muncă. Trecînd prin unităţi, reprezentanţii organului agricol judeţean nu se interesează de multiplele aspecte ale protecţiei muncii. Faţă de această situaţie, Ministerul Agriculturii şi Silviculturii are datoria să ia măsuri categorice. Ministerul face eforturi materiale editînd broşuri şi alte materiale de propagandă, furnizînd unităţilor agricole filme şi diafilme pe tema protecţiei muncii, popularizînd cazuri tipice de accidente în muncă şi recomandînd măsuri concrete de prevenire a lor. Dar această acţiune lăudabilă trebuie finalizată, împletită strîns cu controlul asupra felului cum se aplică instrucţiunile cu privire la protecţia muncii, prevenindu-se numeroasele accidente de muncă de felul celor ce au avut loc atît în Sălaj, cit şi în alte judeţe ale ţării. Ele nu se datoresc nicidecum fatalităţii, ci, aşa cum am văzut, sînt efecte directe ale neprevederii, ale indisciplinei. AUREL IVAN MIERCURI, 21 OCTOMBRIE TELEVIZIUNE 18.00 Deschiderea emisiunii. Microavanpremiera. 18.05 Universal șotron — Enciclopedie pentru cei mici. 18.30 CABINETUL ECONOMIC T.V. 19.20 1001 de seri — Emisiune pentru cei mici 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 REFLECTOR 20.15 Telecinemateca : DRAGOSTE NEÎMPLINITĂ. 21.55. ACTUALITATEA LITERARA. 22.15 BUCURIILE MUZICII — uverturi celebre. 22.45 Telejurnalul de noapte.