Satul Socialist, aprilie 1971 (Anul 3, nr. 590-615)
1971-04-08 / nr. 596
PAGINA 2 In aceste zile de primăvară, numeroase cooperative agricole, membrii cooperatori, pe loturile în folosinţă personală, precum şi unii producători din zonele de deal şi munte au trecut la însămînţarea de plante medicinale şi aromatice. La ferma specializată în cultura plantelor medicinale — prima în ţara noastră — din Cioranii de Jos, judeţul Prahova, după cum ne informa şeful fermei, ing. Vasile Stănescu, au fost însămînţate cu mentă, muştar, isop, coreandru, sorg, chimion, malvă, nalbă de cîmp, degeţel lînos, gălbenele şi anghinare, 145 hectare. Şi la cooperativa din Diosig, judeţul Bihor, au fost semănate 40 de hectare. In aceeaşi comună, ţăranii cooperatori, convinşi prin experienţa dobîndită de mai mulţi ani de cîştigurile frumoase pe care le obţin pe această cale, cultivă pe loturile personale cîte 10— 15 ari de degeţel lînos. Din frunzele acestei plante se prepară renumitul şi mult căutatul medicament digitala, folosit în tratamentul bolilor cardiovasculare. In zonele muntoase sucevene, la Rişca şi Broşteni, la Frasin şi Moldoviţa, producătorii individuali au început şi el să însămînţeze mari suprafeţe cu mentă şi alte plante aromatico-medicinale. După cum a avut amabilitatea să ne informeze, tovarăşul Francisc Ţapoş, vicepreşedinte al Centropoopului, „în aceste zile, cînd se pun bazele producţiei de plante medicinale şi aromatice, organele tehnice ale Centralei, ca şi cele ale întreprinderilor de plante medicinale desfăşoară o intensă activitate in judeţe, pentru a determina direcţiile generale agricole, cooperativele agricole şi pe membrii cooperatori să sporească suprafeţele cultivate cu plante medicinale. Cu toate acestea, in unele judeţe, printre care Arad, Bihor, Constanţa, Galaţi, Brăila şi Bacău, nici pînă in prezent nu au putut fi contractate cantităţi corespunzătoare de plante medicinale. Aceasta, în primul rînd, datorită faptului că nu au fost asigurate suprafeţele necesare acestor culturi. La Direcţia generală agricolă a judeţului Bihor, de exemplu, ni s-a spus că terenurile cooperativelor trebuie folosite pentru culturile de bază, iar plantele medicinale şi aromatice pot fi realizate şi din flora spontană. Este adevărat că o mare parte din necesarul de plante medicinale şi aromatice pentru industria noastră se asigură din flora spontană. Anul trecut, de pildă, s-au achiziţionat şi valorificat din flora spontană peste 9 000 de tone plante şi fructe de pădure. Ne preocupăm ca, de la an la an, să valorificăm cît mai din plin aceste resurse materiale ale ţării noastre, întreprinzînd, în acest scop, acţiuni de amploare. Astfel, in ultima perioadă, organele noastre tehnice, împreună cu cele ale întreprinderilor de plante medicinale şi cu sprijinul specialiştilor de la institutele de cercetare, au depistat noi bazine de plante medicinale şi aromatice din flora spontană. Avem in vedere asemenea acţiuni si pentru anul in curs. Totuşi, nu putem satisface marile cerinţe ale industriei şi ale exportului numai in acest fel. De aceea, este necesar ca in zonele cu condiţii favorabile să fie rezervate pentru plantele medicinale şi aromatice suprafeţele corespunzătoare. Pentru aceasta pledează atît rolul deosebit al plantelor medicinale în terapeutica medicală, însemnătatea pe care o au pentru dezvoltarea industriei noastre de medicamente şi a exportului, cît și marile avantaje pe care le oferă cultivarea acestor plante, producătorilor". SATUS SOCIALIST „Plante medicinale şi aromatice", de A. Laza, G. Racz şi E. Coiciu, apărută în editura „Ceres“ şi „Din experienţa unei cooperative în cultivarea plantelor medicinale şi aromatice" de ing. Florentin Crăciun şi ing. Atanase Constantinescu. „Ierburile de leac" sunt cunoscute şi utilizate din cele mai vechi timpuri. Pe teritoriul nostru, de exemplu, încă de pe timpul dacilor, troscotul, care creşte pe marginea drumurilor, a fost folosit de către bolnavii de piatră la rinichi. In general vorbind, aceste plante conţin în rădăcini, tulpini, frunze, flori şi fructe principii active din care se extrag medicamente. Multe preparate pe care le prescriem la bolnavi sunt extrase din plantele medicinale. Un exemplu : pentru accelerarea bătăilor tr-o operă voluminoasă de mai multe tomuri demonstrează că „şi azi şi peste zece decenii încă, plantele medicinale constituie și vor constitui principala materie primă a industriei farmaceutice". O MARE BOGĂŢIE NAȚIONALA - INSUFICIENT VALORIFICATA Referindu-se la importanța deosebită pe care o prezintă pentru economia celor medicinale, în cadrul cooperativelor agricole, după modelul celei din Ciope loturile demonstrative ale şcolilor şi pe terenurile din jurul unităţilor cooperaţiei de consum, se pot dobindi mari avantaje materiale. Care sunt aceste avantaje ? La lucrările de întreţinere, recoltare şi uscare a plantelor medicinale, cultivate pe loturile de lîngă sat sau chiar în sat, pot fi folosiţi bătrini şi copii, rezultatele muncii lor fiind fructuoase. Operaţiile susamintite nu cer eforturi mari şi nici deplasări lungi, care la o anumită vîrstă sînt stînjenitoare. Contractanţii beneficiază de preţuri ferme, avantajoase, precum şi de avansuri în numerar. De asemenea, ei îşi pot procura gratuit materialul de înmulţire (cu excepţia seminţelor de mac, coreandru, muştar şi a rizomilor de mentă). Se acordă îndrumare tehnică permanentă de către cadrele tuit de la întreprinderea de plante medicinale din Bucureşti a cooperaţiei de consum. Am realizat o producţie în valoare de 1 269 600 lei, cu cheltuieli de 334 655 lei, din care : munci S.U.A. 221022 Iei, îngrăşăminte chimice (azotat de amoniu, superfosfat şi sare potasică) 110 655 lei şi insectofungici de 2 005 lei. Producţia medie realizată in 1970 la mentă a fost de 4 000 kg frunză verde la hectar. La fiecare hectar cultivat cu mentă am obţinut 7 000 Iei beneficiu net. Cooperatorii care lucrează in ferma noastră au cîştigat şi ei bine. Astfel, Elena Iosif, şefă de echipă, a realizat 300 de norme convenţionale, iar cooperatoarei Alexandrina Deciu, din altă echipă, a realizat 350 de norme convenţionale. Recordul îl deţine cooperatoarea Gherghina Muşat, cu In intervenţia sa, profesorul doctor docent T. V. Oprea, şeful catedrei de pedologie de la Institutul Agronomic din Timişoara, a subliniat faptul că plantele medicinale pot fi cultivate pe pîrloage, pe terenuri care nu sunt apte pentru alte culturi. „Pe terenurile nisipoase — arată prof. T. V. Oprea — pe cele degradate ori mlăştinoase, pot fi cultivate destule plante : nalba şi lemnul dulce, salvia şi măceşul, obligena. Solurile de luncă pot fi eficient valorificate prin cultura mentei. Cunosc terenurile fermei din Cioranii de Jos — Prahova. O bună parte din acestea au provenit din defrişarea şi amenajarea terenurilor neproductive din albia rîului Cricov, precum şi prin terasarea în două-trei trepte a malului părăsit al acestui rîu, pe o lungime da ranii de jos, judeţul Prahova , au fost extinse unele culturi, menta, măghiranul etc. în sistem irigat, s-a organizat producerea de material de înmulţire de JLA L Nr. 596 Joi 8 aprilie coada șoricelului, pelinul, păducelul, nalba de cîmp și cicoarea au valoare curativă ridicată". „IERBURILE DE LEAC" SUNT DE NEINLOCUIT Referitor la însemnătatea plantelor medicinale în terapeutica umană am solicitat opinia autorizată a medicului primar Lucian Bălănescu . „Este dificil, ne-a spus interlocutorul nostru , ca într-un spaţiu restrîns să aprofundam această problemă. De altfel, în această privinţă există o vastă literatură de specialitate. Recomandăm în mod deosebit celor interesaţi lucrările : inimii, diminuarea secreţiilor digestive şi sudorate, ca şi pentru suprimarea spasmelor, se prescriu medicamente realizate din atropină, care la rîndul ei se extrage din mătrăgună, măselariţă şi ciumafaie (laur porcesc). Anghinareă se foloseşte în tratamentul bolilor de ficat. Se cunosc, în prezent, peste 300 de plante medicinale, care acumulează din pămînt, apă şi aer, diverse principii active curative, cum ar fi: alcaloizii, glucozizii, vitaminele, taninurile, uleiurile volatile, rezinele etc. Formele sub care se întrebuinţează plantele medicinale sunt diverse, în funcţie de cerinţele impuse de tratament. Astfel, ele pot fi preparate sub formă de infuzie sau ceaiuri propriuzise, decocţie (fiertură de plantă), maceraţie (plămădeală la rece), digestie (plămădeală la cald), cataplasmă (oblojeală). De asemenea, din aceste plante se prepară tincturi, extracte, siropuri, vinuri şi oţeturi medicinale. In funcţie de acţiunea lor terapeutică plantele medicinale sau amestecurile de plante medicinale sub formă de ceaiuri au fost denumite : ceai diuretic, gastric, pectoral, antibronşhic etc. De altfel, întreprinderile de plante medicinale ale cooperaţiei de consum achiziţionează peste 200 de plante medicinale din flora spontană şi contractează cu cooperativele agricole, cu membrii cooperatori şi cu ţăranii individuali circa 35 de plante medicinale şi aromatice, printre care : menta, anghinarea, sămînţa de muştar, degeţelul lînos, mătrăguna, măceşul, coreandrul etc. Din acestea, se prepară un mare număr de ceaiuri şi alte produse după formule aprobate în prealabil de Ministerul Sănătăţii. Este interesant să constatăm că astăzi, cînd medicina cunoaşte o tehnică uluitoare, în această eră a transplantului şi laserului, sunt redescoperite aceste simple, dar atît de valoroase izvoare de sănătate, plantele medicinale, însemnătatea lor este subliniată şi de către savantul american de renume mondial G. A. Schaefers, care în naţională valorificarea plantelor medicinale, tovarăşul Francisc Ţapoş, vicepreşedintele Centrocoop, ne spunea : „în viitorul cincinal, industria de medicamente va cunoaşte o mare dezvoltare. Cooperaţia de consum este chemată să asigure pentru aceasta materia primă de bază — plantele medicinale. Pe de altă parte, sporesc cererile altor întreprinderi care folosesc ţintaura, salvia, menta, lavanda la prepararea diverselor sorturi de „bitter", vermut, cosmetice, detergenţi, săpunuri şi parfumuri, produse mult solicitate la export. Totodată, plantele medicinale au pondere însemnată între produsele pe care Ie exportă cooperaţia de consum. Ele se bucură de o mare cerere pe toate meridianele lumii şi au o piaţă certă de desfacere într-o serie de ţări europene. In acelaşi timp, fiind bine plătite, avem posibilitatea să realizăm sume importante în valută prin valorificarea lor pe piaţa externă. Avînd în vedere toate acestea, preconizăm să achiziţionăm şi să livrăm în 1975, 21 000 de tone de asemenea plante, cu 5 000 tone mai mult decit in 1970. In vederea realizării acestei sarcini, va trebui să dezvoltăm şi mai mult relaţiile cu cooperativele agricole de producţie în direcţia cointeresării acestora pentru a cultiva şi valorifica cantităţi sporite de plante medicinale. Totodată, va trebui să ne preocupăm mai mult de valorificarea superioară a plantelor medicinale, prin reducerea treptată a exportului lor sub formă brută, ca materii prime şi implicit creşterea volumului de substanţe extrase din aceste plante". Constatăm că asemenea acţiuni au fost întreprinse şi sunt in curs de realizare încă din acest an. Au fost sporite achiziţiile de plante medicinale prin repopularea unor cunoscute bazine de muşeţel, mac, măceşe etc., depistarea de noi bazine, preluarea unor plante direct din bazinele de recoltare. De asemenea, au fost organizate ferme specializate in cultura plancalitate superioară pentru măghiran, valeriană, mentă, mac etc. ; au fost introduse în cultură noi soiuri de plante medicinale. Totodată, Centrocoopul, în colaborare cu ministerele interesate, studiază posibilităţile de industrializare a plantelor medicinale, în vederea obţinerii de substanţe care să înlocuiască importul de materii prime pentru medicamente, precum şi pentru a se reduce exportul de plante neprelucrate. Pe linia creşterii volumului şi eficienţei exportului, se mai preconizează îmbunătăţirea calităţii plantelor medicinale şi produsele acestora, plasarea mărfurilor în perioade cu curs de revenire favorabil, eliminarea intermediarilor şi prospectarea unor noi pieţe externe. Mai menţionăm dotarea unităţilor de producţie ale cooperaţiei de consum cu noi maşini şi instalaţii pentru extragerea de substanţe din plante medicinale, extinderea aparaturilor de dozare a ceaiurilor, introducerea de benzi rulante la încărcări şi descărcări în cadrul depozitelor de plante medicinale etc. CU CHELTUIELI MINIME, AVANTAJE MAXIME In afara rolului curativ şi a importanţei lor pentru economia naţională, contractarea şi cultivarea plantelor medicinale şi aromatice de către cooperative, de ţăranii cooperatori pe loturi în folosinţă personală, precum şi de producătorii individuali le aduc acestora importante avantaje materiale. „Prin încheierea de contracte pentru culturi de plante medicinale şi aromatice — ne-a spus tov. Francisc Ţapoş — pe terenurile cooperativelor agricole, pe loturile in folosinţă personală ale membrilor cooperatori, in grădinile din jurul caselor producătorilor individuali, noastre de specialitate cu îndelungă şi rodnică experienţă in acest domeniu. Cîteva exemple vor fi convingătoare, în acest sens : la culturile de mentă, prin valorificarea frunzelor uscate realizate pe un hectar (circa 700 kg) se poate obţine un venit de circa 20 000 lei cu o cheltuială de numai 10 000 lei ; la culturile de degeţel lînos, pătlagină, gălbenele şi nalbă, prin valorificarea frunzelor şi florilor uscate se poate dobîndi un venit de peste 12 000 lei la hectar, cu o cheltuială de circa 6 000 lei ; la culturile de mac de grădină, prin valorificarea seminţelor şi capsulelor se poate obţine un venit de circa 8 000 Iei la hectar cu o cheltuială de numai 4 000 lei ; iar la culturile de măghiran, prin valorificarea ierbii uscate se poate obţine un venit de aproximativ 16 000 lei la hectar, cu o cheltuială de circa 9 000 Iei". Date interesante, care demonstrează pregnant avantajele oferite de cultura plantelor medicinale, le-a furnizat şi Ing. Vasile Stânescu, şeful fermei de plante medicinale a cooperativei din Cioranii de Jos — Prahova . „Pentru unitatea noastră, aceste culturi sunt deosebit de rentabile. Ferma a adus anul trecut cooperativei un venit net de 821 609 Iei. Aceasta ar spune totul. Dar mai avem și alte argumente concrete : semințele le-am primit grav• Pentru acoperirea necesităţilor sporite ale industriei de medicamente, aflată in plină dezvoltare • Pentru realizarea de sume importante In valută la un curs de revenire avantajos • Pentru obţinerea de importante avantaje materiale • Pentru vindecarea a milioane de bolnavi EXTINDEŢI SUPRAFEŢELE ÎNSĂMâNŢATE CU PLANTE MEDICINALE ŞI AROMATICE! PLEDEAZĂ PENTRU ACEST OBIECTIV: vicepreşedinte al Centrocoop Dr. docent C. V. OPREA, şeful catedrei de pedologie a Institutului Agronomic din Timişoara Ing. VASILE STANESCU şeful primei ferme de plante medicinale și aromatice Dr. LUCIAN BALANESCU medic primar Ing. FLORENTIN CRĂCIUN director tehnic pentru plante medicinale în Centrala de achiziţii şi contractări a Centrocoop G. A. SCHAEFERS, savant american de renume mondial Aduc ca argumente realizările proprii : • Ferma de plante medicinale şi aromatice a cooperativei agricole din Cioranii de Jos — Prahova • Cooperativele agricole Diósig — Bihor şi Oterec — Timiş • Ţăranii cooperatori pe loturile lor personale din Diósig — Bihor # Producătorii individuali din „Ţara de Sus" 380 norme convenţionale. Intrucît cultura plantelor medicinale nu solicită eforturi deosebite şi ferma noastră dispune de teren chiar lîngă sat, aici pot lucra 160 de femei — din care o sută de peste 60 de ani — şi 20 de bătrîni între 60 şi 75 de ani. Unul din aceştia, Ion Marina, la respectabila vîrstă de 73 de ani a realizat 300 de norme. Muncind la plivit, prăşit şi la culesul frunzelor, soţia acestuia, Maria Marina, în vîrstă de 67 de ani, a realizat 380 de norme convenţionale. Datorită eforturilor minime pe care le cere munca în ferma noastră, ea atrage în fiecare vacanţă şcolară şi un număr mare de copii. Anul trecut, de exemplu, au participat la întreţinerea şi recoltatul plantelor medicinale circa 300 de elevi, realizînd fiecare un număr mare de norme convenţionale. Fraţii Ion şi Vasile Rădulescu, de exemplu, au fost retribuiţi cu valoarea a 120 şi respectiv 100 de norme convenţionale. Un mare ciştig pentru cooperativă este faptul că prin cultura plantelor medicinale sunt valorificate terenurile ce se pretează mai puţin pentru alte culturi. Mă refer la lăcovişti, terenuri nisipoase, părăginite, de luncă, cele cu gropi şi mărăcinişuri care odinioară erau pirloage. Singura cerinţă a plantelor medicinale este aceea ca terenurile să fie uşoare. Noi am nivelat cu buldozerul pîrloagele, am defrişat mărăcinişurile, am fertilizat solul cu gunoi de grajd şi îngrăşăminte chimice. Datorită rezultatelor constant bune pe care le obţinem an de an, ferma noastră este apreciată. iar cooperatorii care ne-au vizitat — cei din Limpeziş — Prahova şi Udaţi — Buzău, ca şi oaspeţii din Bulgaria şi R. F. a Germaniei, care au venit la noi, in schimb de experienţă, s-au putut convinge „pe viu" de avantajele pe care Ie oferă cultivarea plantelor medicinale şi aromatice. De altfel, învăţînd din experienţa noastră, ţăranii bulgari au trecut şi ei la cultivarea unor plante de la noi, ca anghinarea a doi km. Pe aceste terenuri, cu structură nisipoasă sau lutoasă, care în trecut nu au fost cultivate niciodată, s-au încorporat câte 26—30 de tone de gunoi de grajd la hectar, ceea ce a condus la îmbunătăţirea structurii solului. în acelaşi mod s-a procedat şi într-o serie de cooperative agricole de prin părţile noastre care s-au preocupat în plus şi de valorificarea lăcoviştilor, prin cultivarea plantelor medicinale. Pe asemenea terenuri, cooperativa din Oteiec, judeţul Timiş, a obţinut de pe o suprafaţă de o sută de hectare o importantă recoltă de mentă, realizînd un venit total de 726 000 lei. Rezultate asemănătoare a obţinut şi cooperativa din Diosig, judeţul Bihor. La o consfătuire privind ameliorarea solurilor saline şi alcalice din partea de vest a României, care a avut loc in 1969, s-a reliefat, însă, şi acest lucru îl consider valabil pentru întreaga ţară — că mai sunt destule terenuri părăginite, lăcovişti, care ar putea şi ar trebui să fie redate agriculturii prin cultivarea lor cu plante aromatico-medicinale. Am in vedere, în primul rînd, cîmpia joasă din vestul tării, reprezentată de luncile si terasele aluvionare ale rîurilor vechi şi actuale, de lăcoviştile din aceste locuri. Consider că organele tehnice ale CENTROCOOP- ului ar trebui să acorde o atenţie sporită valorificării plantelor medicinale din flora spontană a cimpici joase din vestul ţării. Numeroase specii întîlnite aici — muşeţelul, troscotul, pătlagina îngustă, talpagiştii. MIC ÎNDRUMAR AGROTEHNIC Nu putem să abordăm în cadrul anchetei noastre economice decit în linii mari complexul de măsuri privind tehnologia plantelor medicinale. Există insă în această privinţă indicaţii ample şi precise în orice manual de agrotehnică, precum şi în lucrarea de care am mai amintit : „Plantele medicinale şi aromatice", apărută în Editura „Ceres", în care sunt tratate peste 80 de plante medicinale şi aromatice. Pentru fiecare specie cultivată, sunt prezentate caracteristicile biologice, tehnica de cultură şi întrebuinţările în medicina umană şi veterinară. Ing. Florentin Crăciun, director tehnic pentru plante medicinale în Centrala de achiziţii şi contractări a CENTROCOOP-ului, pe baza urmăririi îndeaproape a procesului de producţie la ferma de plante medicinale din Cioranii de Jos — Prahova, consideră necesar să mai atragă atenţia şi asupra următoarelor probleme mai importante : „Materialul de înmulţire folosit trebuie să fie de cea mai bună calitate ; producătorii pot solicita in permanenţă, atît specialiştilor de la Centrală, cît şi celor ai întreprinderilor de plante medicinale. Îndrumare tehnică de calitate ; lucrările manuale — plantatul, semănatul, prăşitul, plivitul şi recoltatul trebuie să se facă la timp şi in condiţii optime ; fiecare plantă trebuie bine cunoscută, pentru a trage maximum de folos de pe urma ei. Astfel, la gălbenele şi nalbe, florile pot fi culese chiar şi de 10 ori pe an, ceea ce aduce producătorilor substanţial spor de venituri. Pentru aceasta recoltatul trebuie insă organizat des, la două-trei zile. Altfel, plantele imbotrinesc prematur şi pier. Pe lîngă lucrările comune atît culturilor de plante medicinale şi aromatice, cît şi celorlalte culturi (arătura adîncă, întreţinerea terenurilor, semănatul şi efectuarea lucrărilor de întreţinere a culturilor) există şi o serie de lucrări specifice acestor plante, cum ar fi, de pildă, alegerea epocilor de recoltare, lucru ce se realizează chiar de pe acum prin eșalonarea gradului de coacere a produselor etc. Este necesar să se urmărească aplicarea corectă a tehnologiilor specifice, astfel ca sporirea volumului de plante medicinale să se facă nu numai prin extinderea suprafeţelor ci şi prin creşterea recoltelor la ha. Cooperativele agricole şi ceilalţi producători sunt invitaţi a nu lăsa de pe o zi pe alta ridicarea materialului săditor ce s-a pus în mod gratuit la dispoziţie de către cooperaţia de consum. Orice intîrziere va impieta asupra volumului și calităţii recoltei. Pentru mai buna organizare a procesului de producţie, trebuie create în unele din cooperativele agricole de producţie, după exemplul celor din Cioranii de Jos sau Feldioara-Braşov ferme de plante medicinale, încadrate cu specialişti în cultura acestor plante. Organele agricole judeţene vor trebui să sprijine mai mult eforturile pe care cooperaţia de consum le depune în această direcţie". încheind ancheta noastră, ne exprimăm speranţa că rezultatele deosebite obţinute de cooperativele agricole producătoare de plante medicinale din Cioranii de Jos, Diosig, Oteiec şi Feldioara vor constitui un indemn pentru introducerea şi extinderea culturilor de plante medicinale şi aromatice in cit mai multe unităţi cooperatiste, pentru cultivarea lor de către ţăranii cooperatori pe loturile in folosinţă personală şi de către producătorii individuali din zonele montane şi premontane necooperativizate. In acest sens, este bine ca M.A.I.A.S.A. şi direcţiile generale agricole judeţene să acorde în aceste zile un sprijin substanţial, eficient, pentru soluţionarea acestei probleme de mare interes pentru economia noastră naţională, pentru cooperativele agricole şi ceilalţi producători. Pagină realizată de TRAIAN DUMITRESCU FRANCISC ŢAPOŞ t