Satul Socialist, aprilie 1971 (Anul 3, nr. 590-615)
1971-04-22 / nr. 608
Nr. 608 Joi 22 aprilie SATUL SOCIALIST .RETORTELE" CÎMPULUI FUNCŢIONEAZĂ ANORMAL Pentru multe cooperative agricole din cîmpia sătmăreană, eliminarea excesului de umiditate reprezintă problema care condiţionează în cel mai înalt grad nivelul producţiilor viitoare. Cea mai concludentă mărturie a oferit-o anul 1970. Chiar şi pe acele terenuri unde apele nu s-au revărsat, excesul de umiditate provenit din ploi a avut efecte negative : lucrările agricole s-au efectuat cu întîrziere, provocind diminuarea producţiei. Pornind de la acest considerent, încă în cursul anului trecut s-au intensificat lucrările de desecări, cea mai importantă dintre acestea fiind cea din lunca Ierului, prin care vor fi apărate de inundaţii 30 000 de hectare. Acţiunile cu caracter hidroameliorativ au continuat şi în primele luni din 1971 : a început amenajarea unui bazin de acumulare la Călineşti-Oaş, care face parte dintr-o lucrare de amploare ce vizează regularizarea apelor rîului Tur ; consiliul intercooperatist din Supuru de Jos a organizat, cu participarea cooperativelor componente, supraînălţarea digurilor de pe văile Crasnei şi Corundului, paralel cu decolmatarea canalelor existente pe o lungime de 3 000 m.l. ; timp de mai multe săptămîni la cooperativa din Berveni echipe formate din 50—60 de oameni au participat, zilnic, la supraînălţarea digurilor Crasnei. Subliniind faptul că acţiuni similare au fost organizate şi la Acîş, Mihăeni, Dobra, Tarna Mare şi în alte unităţi, se cuvine arătat că, pe alocuri, executarea acestor importante lucrări se face într-un ritm nesatisfăcător, mult sub nivelul posibilităţilor existente. Pentru a întări afirmaţia prin fapte, ne vom servi de un singur exemplu : al lucrărilor de desecare ce se realizează pe malul drept al Someşului, prin care, în final, vor fi ferite de excesul de umiditate 24 300 de hectare aparţinînd unui număr de 14 cooperative. începută anul trecut, lucrarea, al cărei executant este T.C.I.F. Oradea, a avut serios de suferit de pe urma inundaţiilor din luna mai ; refacerea canalelor a durat pînă la sfîrşitul lui octombrie ; turnarea chesoanelor la staţiile de pompare de la Dara şi Bercu a început abia în august etc. In asemenea condiţii, staţiile amintite n-au mai putut fi terminate pînă la sfîrşitul anului, ceea ce a făcut ca eficienţa canalelor amenajate pe 9 300 hectare să fie ca şi inexistentă. Pentru anul acesta, lucrarea cuprinde un volum de investiţii dublu faţă de cel din anul trecut, la care se mai adaugă suma de 5 000 000 lei nerealizată în 1970. Deşi a trecut mai bine de un trimestru din acest an stadiul lucrărilor nu promite nici recuperarea întîrzierilor şi, cu atît mai puţin, încadrarea în graficul stabilit. Principala cauză, aşa după cum recunoaşte şi tov. inginer Silviu Ţeposu, şeful şantierului din Satu Mare al T.C.I.F. Oradea, constă în faptul că o mare parte din utilajele de pe şantier sunt „obosite“. Se vădeşte, în special, lipsa unor piese de schimb. Nu de mult, bunăoară, s-a constatat că la staţia de pompare din Bercu patru din cele 8 dragline şi şase din cele 10 buldozere S-650 nu funcţionau. La staţia de pompare din Dara două dragline n-au funcţionat nici o zi, de cînd au fost aduse. Dar nu numai lucrul în sincope prelungite al utilajelor este cauza întîrzierii. Lipseşte un element esenţial : organizarea, şi asta încă din faza de documentaţie. Cîteva exemple sînt concludente. Pentru cele 3 staţii de pompare ce trebuie să se execute în acest an, devizul prevede transportul a 40 000 m.c. balast de la 136 kilometri, în timp ce balastiera de la Apa se află la o distanţă de cel mult 40 km de locul unde se vor construi aceste obiective. Acelaşi deviz prevede transportul diferitelor materiale şi utilaje de la gara Satu Mare, la un depozit intermediar, amplasat undeva... la 20 km. Subliniem : între gară şi viitoarele staţii de pompare din Mărtineşti, Botiz şi Satu Mare există mai puţin de 9 km. Faptul că în această primăvară pămîntul nu musteşte de apă, ca în alţi ani, nu poate constitui un motiv de autoliniştire, de acceptare a unui ritm de lucru lent, sub nivelul prevăzut. Eficienţa desecărilor vizează o perioadă îndelungată. De acest lucru trebuie să ţină neapărat seama organele agricole judeţene, care sunt chemate să acţioneze cu mai multă hotărîre pentru realizarea integrală şi la termen a lucrărilor prevăzute pentru acest an. AUREL PERICE coresp. „Satului socialist" ...şi atunci cînd apa prisoseşte... Folosind condiţiile favorabile din timpul iernii, multe cooperative agricole din judeţul Ilfov au desfăşurat o activitate intensă pe şantierele de îmbunătăţiri funciare. Printre acestea se numără unităţile asociate in sistemul intercooperatist de irigaţii Dridu—Coşereni— Moviliţa, care au reuşit să termine barajele celor două lacuri de acumulare prevăzute ; în final, acestea vor avea o capacitate de peste 7 milioane metri cubi de apă. într-un stadiu avansat se află şi lucrările de construcţii la staţiile de pompare Coşereni şi Dridu. Amenajări asemănătoare, pe suprafeţe mai restrînse însă, au fost executate şi în cooperativele agricole din Căscioarele, Ion Roată şi altele. Din cele arătate mai sus s-ar putea crede că situaţia lucrărilor de îmbunătăţiri funciare în acest judeţ este satisfăcătoare. Or, realitatea este alta. Să apelăm la fapte. Anul acesta, de pildă, 45 de cooperative agricole, situate în afara marilor sisteme de irigaţii care se vor realiza în actualul cincinal şi care vor cuprinde aproape 200 000 de hectare, şi-au propus să amenajeze în sisteme locale peste 5 000 de hectare. Alte 26 de cooperative agricole au de reamenajat suprafeţele irigate în anii trecuţi. Este adevărat că organele agricole judeţene, împreună cu consiliile de conducere ale unităţilor au luat din toamnă unele măsuri tehnicoorganizatorice care să faciliteze executarea în bune condiţiuni a acestui mare volum de lucrări ; au fost elaborate din timp documentaţiile tehnice şi planurile de aprovizionare cu materiale şi utilaje ; s-au stabilit fondurile băneşti din resursele proprii ale cooperativelor şi din creditele acordate de stat , în vederea executării mecanice a peste 500 0000 m.c. de terasamente în perimetrul unor orezarii, au fost trimise 10 dragline şi 40 de screpere. Stadiul actual al lucrărilor pe şantiere şi volumul mare de muncă ce trebuie depus (numai terasamentele se ridică la 1,5 milioane metri cubi) impun, însă, ca măsurile stabilite cu cîteva luni în urmă să fie completate cu altele, în cel mai scurt timp. Ne referim în primul rînd la mobilizarea largă a tuturor forţelor disponibile — oameni şi atelaje — în campania de însămînţări, pentru ca paralel cu mijloacele mecanizate să se execute, în timp util, tot ceea ce s-a prevăzut. In această privinţă un rol deosebit revine consiliilor de conducere ale cooperativelor agricole, uniunilor cooperatiste, consiliilor populare comunale, organizaţiilor de tineret şi femei săteşti care au datoria să antreneze la acţiuni concrete întreaga masă a locuitorilor tineri şi vîrstnici. Fiecare, după putere, pricepere şi timpul disponibil îşi poate aduce contribuţia la repararea şi completarea sistemelor de irigaţii existente, la despotmolirea şi reprofilarea canalelor, la punerea în stare de funcţionare a lucrărilor de artă de pe reţelele de canale (podeţe, stăvilare, căderi, dalări etc.), la realizarea noilor amenajări. In acelaşi timp, consiliile de conducere, cu sprijinul organelor agricole judeţene au datoria să se îngrijească de buna aprovizionare a şantierelor cu materiale de construcţii. Neajunsurile semnalate în presă în această privinţă (lipsa unor materiale, puncte de aprovizionare dispersate în diferite sectoare ale Capitalei, programe de lucru inadecvate), trebuie operativ înlăturate. Considerăm că nu trebuie admisă nici o întîrziere în preluarea acestor materiale de către unităţile cooperatiste, dar nici reprezentanţii acestora să nu fie purtaţi pe drumuri de către întreprinderile furnizoare, mai ales acum, în plină campanie agricolă. Sarcini importante revin şi secţiilor de mecanizare a agriculturii, precum şi unităţilor I.R.E.R. din Olteniţa, Giurgiu şi Urziceni. Acestea au datoria să revizuiască şi să repare toate agregatele de pompare şi udare (staţii de pompare electrice, conducte, sorburi, aripi de ploaie etc.). Pe de altă parte se impune organizarea şi instruirea echipelor de electricieni şi motopompişti, precum şi alcătuirea, de către specialişti, a programelor de udări pentru fiecare cultură. Dacă acestea sunt urgenţele de pe şantierele de irigaţii locale, nu trebuie trecute cu vederea nici cele de pe şantierele de desecări, în 1970 peste 50 000 de hectare au fost afectate de inundaţii şi exces de umiditate. Imediat după retragerea apelor, multe cooperative agricole, în fruntea cărora se situează cea din Gîrbovi, au desecat o suprafaţă de aproape 5 000 de hectare. Există toate condiţiile ca acest început de bun augur să fie dezvoltat rapid. Intre altele şi din cauza că O.C.P.G.A. a reuşit să întocmească proiectele şi documentaţiile tehnice necesare pentru protejarea sau scoaterea de sub ape, pînă la sfîrşitul anului 1972, a 30 000 de hectare. Pentru anul în curs, 19 cooperative agricole situate în perimetrul de desecare Dîmboviţa — Crevedia, precum şi cele din zonele Izvoarele, Mitreni, Ialomiţa şi Pandurul (Axintele). Patru Fraţi şi Gîrbovi au de executat lucrări pe o suprafaţă de peste 15 000 de hectare. Acest volum mare de muncă impune ca şi pe şantierele de desecare să se asigure mobilizarea largă a tuturor forţelor disponibile. Pînă la începerea campaniei de întreţinere a culturilor, campanie care solicită numeroase braţe de muncă, pe toate şantierele de îmbunătăţiri funciare din judeţ trebuie să se depună eforturi susţinute, în aşa fel încît cea mai mare parte a lucrărilor să fie încheiate la datele planificate, mai ales că ambele acţiuni se desfăşoară în scopul sporirii substanţiale a producţiilor agricole la hectar. AL ŞTEFANESCU ...şi atunci cînd plantele ii duc dorul PAGINA 3 LIVRĂRILE DEFICITARE ar fi fost evita La sfîrşitul primului trimestru al acestui an cooperativele agricole din judeţul Galaţi au rămas datoare, faţă de partenerii de contract, cu 237 de tone de carne. Iată restanţa şi pe sortimente : 161 tone de carne de taurine, 66 de pasăre şi 10 de ovine. Explicaţii care să justifice rămînerile în urmă sînt, aproape, tot atîtea cîte cooperative există în judeţ. Dar noi le vom analiza pe cele mai importante. Prima dintre ele constă în întocmirea planului de livrări fără a se avea în vedere condiţiile materiale de producţie din fiecare unitate. Realizarea numai a unei treimi din livrările la carne de pasăre este un exemplu edificator în acest sens. In cazul acestui produs, atunci cînd au fost stabilite sarcinile contractuale s-a avut în vedere numai dorinţa — altfel lăudabilă a cooperativelor şiorganelor agricole judeţene — de a vinde cît mai mult, fără să se ţină seama de materialul biologic şi de baza furajeră existente. Carnea de taurine adulte trebuia să se obţină, în principal, prin scoaterea din efectiv a animalelor care nu mai dau producţii satisfăcătoare. In funcţie de numărul acestora s-au planificat şi livrările la fondul de stat. Cooperativele agricole îşi puteau îndeplini cu prisosinţă sarcina de livrări la carnea de taurine adulte, ele dispunînd de multe animale necorespunzătoare calitativ. Dar n-au făcut-o. De ce oare ? Pentru că efectivul de animale ce trebuia reformat n-a fost corelat cu cel al junincilor gestante. Aşa s-au petrecut lucrurile la cooperativele din Ţigăneşti, Voinţa şi altele, deşi animalele reformabile nu au produs altceva decît gunoi de grajd, influenţînd negativ producţia de lapte a unităţilor (acestea au rămas restante cu 130 şi, respectiv, 180 de hectolitri). Furajarea necorespunzătoare — cantitativ şi calitativ — a animalelor a avut, la rîndul ei, efecte negative asupra producţiei de carne. Ea a dereglat, pe de o parte, ciclul normal al reproducţiei — s-a prelungit nepermis de mult intrarea în călduri a animalelor, iar planul de monte şi fătări nu s-a putut realiza — reducînd astfel posibilitatea obţinerii unui număr corespunzător de animale tinere, iar pe de altă parte, a influenţat negativ sporul mediu de creştere în greutate, deci livrările. Pentru a se justifica această situaţie se invocă, adeseori, lipsa furajelor, îndeosebi a concentratelor. Se uită, însă, un lucru esenţial : deficitul de nutreţuri putea fi compensat prin utilizarea reziduurilor industriale — tărîţe, praf de moară, melasă etc. şi prin înnobilarea celor existente — grosiere, fînuri ş.a. Din păcate sînt puţine unităţile cooperatiste din judeţul Galaţi la care se poate vorbi de compensarea minusurilor din baza furajeră prin spor de preocupare. Noi am întîlnit numai o singură cooperativă — cea din Schela — la care plusul de interes pentru hrănirea animalelor s-a materializat, chiar în aceste condiţii, în depăşirea cantităţilor de produse animaliere livrate beneficiarilor. Aici, s-au livrat în plus, în primele trei luni ale anului, 263 de hectolitri de lapte, iar din cele 32 de tone de carne cît trebuie vîndute în trimestrul al doilea, cooperativa a şi livrat 15 tone. Atît aceste realizări, cît şi sporul mediu zilnic de creştere în greutate a animalelor tinere, care a ajuns la 740 de grame faţă de 700 grame cît fusese planificat, sînt rezultatul firesc şi imediat al preocupării conducerii unităţii pentru a face cît mai asimilabile furajele grosiere şi fibroase, pentru a întocmi — pe baza nutreţurilor existente şi a reziduurilor industriale procurate : tăiţei, tărîţe etc. — raţii destul de echilibrate. Analizînd atît realizările cît şi minusurile din primul trimestru al anului, cooperativele agricole pot lesne depista cauzele care influenţează negativ procesul de producţie, au, în consecinţă, posibilitatea să ia măsuri care să asigure înlăturarea acestora, şi onorarea, în totalitate, a obligaţiilor contractuale. In consecinţă, nu vom mai insista asupra acestora, ci vom atrage atenţia asupra cîtorva lucruri care ni se par de maximă importanţă. Este vorba, în primul rînd, de atenţia care trebuie acordată furajelor verzi, a căror recoltare va începe în curînd. In altă ordine de idei, se impune scoaterea din efectiv a animalelor taiate şi îmbătrînite, chiar dacă în momentul dat nu există posibilitatea înlocuirii lor cu altele tinere, de mare productivitate. Această măsură va duce la îmbunătăţirea furajării animalelor productive, pe de o parte, iar pe de alta la desfăşurarea procesului de selecţie în condiţii incontestabil mai bune. De aceeaşi importanţă pentru sporirea producţiilor este achiziţionarea şi montarea în grajduri a adăpătorilor automate şi a altor utilaje care să reducă consumul de muncă fizică şi să permită lucrătorilor să acorde o mai mare atenţie îngrijirii animalelor şi urmăririi stării lor fiziologice. Toate acestea, adăugate la o mai bună organizare şi retribuire a muncii vor putea garanta realizarea sarcinilor contractuale, simţitor sporite, ale trimestrului al doilea, asigurînd astfel cooperativelor agricole gălățene sumele de bani pe care trebuie să le încaseze în această perioadă. SABIN DUNAREANU Prevederile contractuale, literă de lege pentru ambii parteneri TIMPUL, SOARTA RECOLTEI CER SĂ GRĂBIM : • SEMĂNATUL PORUMBULUI • LUCRĂRILE ÎN GRĂDINI (Urmare din pag. I) ...Eforturile cooperatorilor, strădania lor de a realiza producţii mari şi timpurii de legume sunt uneori zădărnicite de factori din afară. La cooperativa din Ciocîrlia- Ilfov şi nu numai aici. (vezi fotografia nr. 4), cîteva hectare de solarii au rămas încă neacoperite din lipsa foliei de polietilenă. Cînd se va mai realiza această lucrare ? Va mai fi rentabil ? ...Sîmbătă, la Valea Cînepei, în Terasa Brăilei, în timp ce mecanizatorii îşi revizuiau maşinile, cîţiva oameni se adunaseră într-o consfătuire. — Stabilim — ne explica Nicolae Irimian, inginerul şef — planul de „bătaie" pentru următoarele acţiuni : aplicarea tratamentelor preventive la floarea-soarelui şi gospodărirea vetrei satului... — Şi cu semănatul ? — Ieri la prînz, am încheiat și semănatul porumbului. Intre angajamentele asumate de cooperatorii noștri, în cinstea aniversării semicentenarului partidului figura ca obiectiv terminarea pînă la 1 mai a tuturor lucrărilor din campania agricolă de primăvară. Le-am isprăvit mai devreme pentru că n-am lăsat să ne scape nici o oră bună de lucru în cîmp. Pe unii, însă, dogoarea soarelui i-a moleşit înainte de vreme. In curtea secţiei de mecanizare de la cooperativa agricolă din Boldu- Buzău, bunăoară, am găsit, frumos aliniate, 8 tractoare şi două maşini de semănat SPC-6 (cîteva dintre ele pot fi văzute în fotografia nr. 5). De ce stăteau maşinile, cînd unitatea mai avea încă mult de semănat ? Lazăr Dumitru, preşedintele, n-a reuşit să ne explice. ...De sus, de la Movila Miresii şi pînă jos la Dunăre, peste cîmpurile cooperativei din Urleasca, Traian, Valea Cînepei, constructorii magistralelor albastre, cei ce materializează îndrăzneţele planuri de irigaţii iniţiate de partid, deschid vaduri noi pe încă 30 000 ha în sistemul „Terasa Brăilei". Pe Ştefan Cosmin, l-am găsit excavînd la canalul principal dintre Valea Cînepei şi Urleasca. Este un veteran al şantierelor de irigaţii şi îmbunătăţiri funciare. De 16 ani lucrează pe draglină. Cu un asemenea utilaj a înălţat multe diguri, a deschis multe canale la amenajările din Insula Mare a Brăilei. CORESPONDENŢII NOŞTRI TRANSMIT (Urmare din pag. 1, nerale agricole jude- rumbului se va ter--------------------------- ţene, apreciază că mina complet in toa-Cinic, director ad- pînă vineri, 23 apri- te cooperativele agrijunct al direcţiei ge-lie, semănatul po- cole din judeţ. MARAMUREŞ: Se irosesc ore preţioase Pînă la 19 aprilie, cooperativele agricole fim jii^Aţii Магатппгм au însămînţat 9 849 hectare din cele 28 220 destinate culturilor din epocile I şi II. Ritmul de lucru nu poate fi considerat satisfăcător. Mari suprafeţe — circa 50 la sută — din cele 3 000 de hectare prevăzute pentru culturile din prima epocă n-au primit încă sămînţa : din 1 086 hectare destinate cartofilor s-au plantat doar 413 hectare, iar la trifoliene s-a realizat doar 38 la sută din plan. Intirzieri serioase se semnalează și la pregătirea terenului : rlîn roje circă 18 200 hectare, care au mai rămas de semănat sunt pregătite abia 3 000. Cauzele acestei stări de lucruri reies din cîteva constatări făcute pe teren, luni 19 aprilie. La Mireşu Mare, din 13 tractoare, 5 erau la secţie din cauză că mecanizatorii nu s-au prezentat la lucru. In aceeaşi zi, la ora 8,30 la cooperativa din Iadăra nici un mecanizator nu venise, la secţia de mecanizare. La 9,30, la sediul secţiei de mecanizare din Satulung,, 6 tractoare stăteau de-1 cărece mecanizatori, a- aveau şedinţă. Intr-o , altă cooperativă, la Lucăceşti, mecanizato- rii Avei Uţă şi Ion Coza stăteau la ora 9 la sediu deoarece nu ştiau unde să lucreze. Nimeni din conducerea cooperativei nu dăduse indicaţii în acest sens. O intervenţie operativă a organelor agri- I cole judeţene va solu- ţiona, sperăm, situaţiile prezentate, va impulsiona ritmul de lucru la semănat și celelalte lucrări din aceasta perioadă. MULT VA CULEGE COOPERATIVA, MULT VOR CÎŞTIGA ŞI MECANIZATORII (Urmare din pag. I) celorlalte măsuri de îmbunătăţire a organizării muncii şi producţiei în cooperativele agricole, ceea ce a permis ca secţiile de mecanizare să fie legate direct, nemijlocit, de activitatea cooperativelor. Astfel, în majoritatea unităţilor, tractoarele şi maşinile agricole ale secţiei, mecanicii agricoli, precum şi mijloacele mecanice ale cooperativelor destinate producţiei agricole şi zootehnice au fost repartizate pe ferme, brigăzi şi sectoare de producţie, în cadrul acestora ,constituindu-se formaţii de lucru omogene, formate din mecanici agricoli şi cooperatori, care răspund deopotrivă de realizarea producţiei planificate. Ca urmare a aplicării acestor măsuri, în prezent, în cadrul cooperativelor agricole îşi desfăşoară activitatea 11 497 de formaţiuni de lucru complexe şi permanente, formate din cooperatori şi mecanici agricoli, şi aproape 2 500 de formaţiuni de lucru specializate. Primele formaţiuni, în care sunt incluşi peste 44 400 de mecanici agricoli, execută lucrări la mai multe culturi. Ele au luat in primire, pentru cel puţin un ciclu de producţie, peste 3,2 milioane de hectare, pe care vor executa toate lucrările agricole necesare de la început şi pînă la strîngerea şi depozitarea recoltei. Formaţiunile specializate, cuprinzînd circa 7 000 de mecanici agricoli, aproape 400 000 de hectare, precum şi un număr de cooperatori cu activitate permanentă, sunt organizate, in principal, in legumicultura, viticultură şi pomicultură. In judeţe ca Ialomiţa, Dolj, Galaţi, Mureş, Olt, Tulcea şi altele, toate suprafeţele şi culturile cooperativelor agricole sunt lucrate numai de către formaţiuni permanente, formate din cooperatori şi mecanici agricoli. Organizarea acestor formaţiuni de muncă are o deosebită însemnătate. S-a realizat, în practică, legătura strînsă dintre unitatea de mecanizare şi cooperativa agricolă, în sensul că prima devine direct răspunzătoare nu numai de executarea lucrărilor contractate, ci şi de realizarea producţiilor planificate, în final de rezultatele economice ale cooperativei agricole, începind cu acest an, planurile de producţie ale fermelor şi brigăzilor din cooperativele agricole privind nivelul producţiei au devenit sarcini de plan şi pentru mecanicii agricoli, pentru secţiile, staţiunile şi întreprinderile de mecanizare. Ciştigul mecanicilor agricoli, care au luat în primire culturile şi lucrează alături de cooperatori, este direct proporţional cu producţia realizată. Acest fapt le măreşte substanţial răspunderea pentru calitatea lucrărilor ; ei nu mai au interesul să alerge numai după un volum mare de lucrări din dauna calităţii. Aplicarea noilor forme de organizare a muncii, precum şi a măsurilor cuprinse în Hotărârea Consiliului de Miniştri privind îmbunătăţirea cointeresării materiale a lucrătorilor din întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii au creat posibilitatea salarizării acestora în acord global, aspect asupra căruia consider că este necesar să insist mai mult. In primul rînd, aş dori să evidenţiez faptul că introducerea acordului global asigură perfecţionarea remunerării mecanicilor agricoli şi repartizarea cîştigurilor în raport direct cu efortul colectiv al formaţiei de muncă, deci cu rezultatele de producţie, dar şi cu volumul şi complexitatea lucrărilor efectuate de fiecare. Cum efortul colectiv şi rezultatele obţinute de mecanicii agricoli se exprimă prin cantitatea de produse obţinută de pe suprafeţele repartizate, iar plata în acord global se face pe bază de tarife pe unitatea de produs, rezultă că toate conducerile întreprinderilor şi staţiunilor de mecanizare au datoria să acorde o deosebită atenţie stabilirii cit mai corecte a tarifelor pe tona de produs. In cazul mecanicilor agricoli, acestea trebuie să exprime valoarea manoperei necesare pentru executarea lucrărilor mecanice, raportată la unitatea de produs. Desigur, la stabilirea producţiilor medii la hectar şi la calcularea tarifelor este absolut necesar să se ţină seama de fertilitatea naturală a solului, de posibilităţile de fertilizare şi irigare, de volumul şi complexitatea lucrărilor care hotărăsc nivelul producţiei, de condiţiile specifice, locale, în care îşi desfăşoară activitatea fiecare formaţiune de mecanici agricoli. Metodologia de calcul a tarifelor pe tona de produs este cunoscută. Vreau doar să vin cu următorul exemplu. Să presupunem că o formaţie complexă are în primire, printre alte culturi, şi 300 hectare cu grîu, cu o producţie medie planificată de 2 100 kg la hectar. Din devizul de lucrări mecanice necesare la această cultură rezultă o valoare a manoperei de 56 700 lei. Raportul dintre valoarea manoperei şi producţia totală ne dă tariful pe tonă, respectiv 56 700,630 tone = 90 lei pe tonă. La sfîrşitul ciclului de producţie, in cazul realizării producţiei planificate de 630 tone, mecanicii agricoli vor primi toată valoarea manoperei respective, adică 56 700 Iei. In cazul depăşirii producţiei, să zicem, în exemplul dat, cu 90 de tone, respectiv cu 300 kg la hectar — lucru posibil — aplicîndu-se tariful amintit, rezultă o retribuţie totală de 64 800 lei, din care 8 100 lei reprezintă retribuţia suplimentară ce se acordă în întregime mecanicilor agricoli, in funcţie de aportul fiecăruia. Desigur, în cazul nerealizării producţiei planificate, ciştigul se va diminua corespunzător cu minusul de producţie. La o producţie mai mică cu 200 kg la hectar, retribuţia totală, rezultată prin aplicarea aceluiaşi tarif de 90 lei pe tonă, se diminuează cu 5 400 lei. Iată dar, în practică, cum sunt cointeresaţi direct mecanicii agricoli in sporirea producţiei de pe terenurile date în primire, în respectarea tuturor condiţiilor de calitate la efectuarea lucrărilor prevăzute la fiecare cultură. Deosebit de aceasta trebuie subliniat că şi activitatea economică a întreprinderilor şi a staţiunilor pentru mecanizarea agriculturii — unităţi ce funcţionează pe principiul gestiunii economice proprii şi, respectiv, interne, este influenţată, începind din acest an, de rezultatele obţinute in producţie de către cooperativele agricole deservite, in sensul că încasările pentru plata lucrărilor efectuate vor fi proporţionale cu nivelul producţiei de pe terenurile lucrate. Acest fapt determină conducerile întreprinderilor şi staţiunilor să asigure cele mai bune condiţii de lucru mecanicilor agricoli, să indrume şi să controleze în permanenţă activitatea acestora, să asigure efectuarea tuturor lucrărilor la un nivel calitativ superior şi în perioadele agrotehnice optime. In aceste zile, in întreaga ţară, mecanicii agricoli şi toţi ceilalţi lucrători din unităţile de mecanizare işi înzecesc eforturile pentru executarea exemplară a lucrărilor de primăvară, hotărîtoare pentru soarta recoltei. Ritmul de lucru şi calitatea lucrărilor demonstrează eficienţa măsurilor la care m-am referit şi capacitatea unităţilor de mecanizare de a asigura continua sporire a producţiei, potrivit posibilităţilor de care dispunem.