Satul Socialist, aprilie 1971 (Anul 3, nr. 590-615)
1971-04-20 / nr. 606
TT • A părăsit Capitala Jósef Okuniewski, ministrul agriculturii al Republicii Populare Polone, care, la invitaţia Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, a făcut o vizită în ţara noastră.ш sirimisT La plecare, pe aeroportul Otopeni, oaspetele a fost salutat de V Iosif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor, Angelo Miculescu, ministru secretar de stat, Nicolae Giosan, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, adjuncţi ai ministrului şi alte persoane oficiale. Delegaţia militară a Republicii Populare Democrate Coreene, condusă de general de armată O Gin U, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, şeful Marelui Stat Major al Armatei Populare Coreene, a făcut o vizită protocolară la Ministerul Forţelor Armate, unde a fost primită de general-colonel Ion Ioniţă, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul forţelor armate. EVENIMENTE • Ministrul minelor, petrolului şi geologiei, Bujor Almăşan, însoţit de un grup de specialişti, a plecat în Suedia, unde va face o vizită la invitaţia ministrului industriei din această ţară, Krister Wickman. Cu această ocazie, vor fi vizitate obiective industriale şi va fi analizată posibilitatea de extindere a cooperării dintre România şi Suedia, numeroase firme şi organizaţii comerciale din 32 de ţări, printre care şi Republica Socialistă România. • În localitatea West s-a deschis, în prezenţa preşedintelui federal al Austriei, Franz Jonas, tradiţionalul tîrg turistic şi hotelier. În halele şi pavilioanele tîrgului expun 700 de participanţi austrieci şi din străinătate. Sunt amenajate, de asemenea, 12 expoziţii speciale şi birouri de informaţii turistice. Ţara noastră particpa cu un stand turistic cuprinzînd imagini ale peisajului românesc, monumentelor de artă, staţiunilor de odihnă şi agrement. După deschiderea oficială a Tîrgului, preşedintele Franz Jonas a vizitat diverse standuri, printre care şi cel al României. D În aceste zile, în localitatea Pardubice se desfăşoară cea de-a VlI-a ediţie a festivalului filmului pentru tineret din unele ţâri socialiste. Duminică, în cadrul festivalului, a fost prezentat filmul românesc „Răutăciosul adolescent". • Duminică s-a deschis la Brno cel de-al ll-lea Târg Internaţional de bunuri de larg consum. In cadrul său expun Atestatul identităţii Despre o asemenea problemă s-a scris un roman în perioada dintre cele două războaie. Romanul a trecut, dar titlul a rămas şi s-a încetăţenit în vocabularul nostru ca o expresie de sine stătătoare. Actele, în mentalitatea unora, joacă un rol foarte important şi uneori covîrşitor, în sensul că ele ajung să constituie pentru ei singura „reeditare", mai mare, incomparabil mai mare decit însăşi realitatea. Drama aceasta — căci la un moment dat poate rezulta şi o dramă — a fost măiestrit zugrăvită de scriitorul italian ^Pirandello, în celebra sa nuvelă „Răposatul Mathias Pascal . Pierzindu-şi actele de identitate, lumea ajunge să refuze însăşi realitatea omului. Căptuşit cu acte omul e cineva, e un personaj. Fără acte nu mai e nimic, absolut nimic. Şi de aici o întreagă tragedie, pe care Pirandello o analizează cît se poate de subtil. Dar nu chiar despre situaţia aceasta vroiam să vorbesc aici, ci despre o întîmplare stupefiantă, un „fapt divers“ pe care l-am întîlnit recent intr-un sat din Teleorman. O femeie pe al cărei act de naştere — din neglijenţa crasă a cutărui funcţionar — numele îi fusese înscris greșit — Constantin, in loc de PETRE PINTILIE (Continuare în pag. a 2-a) La cooperativa agricolă de producţie Popeşti, comuna Urecheşti, judeţul Vrancea, sunt în toi lucrările de tăiere şi legare în vii Foto : C. STOICESCU in pag. a 4-a • OLIMPICII ROMANI AU CISTIGAT MECIUL CU ALBANIA • ECHIPA NATIONALA DE FOTBAL A PLECAT TN IUGOSLAVIA • REZULTATE DIN DIVIZIILE „B" SI „C" • O CRONICA PE SAPTAMANA : SCORUL NESERIOZITĂȚII JLi ANUL III Nr. 606 MARTI 20 APRILIE 1971 4 pagini — 30 bani — >ГЧЛЛЛЛЛАЛЛ/ЧЛЛАЛЛЛЛЛ A PLECAT LA SOFIA DELEGAŢIA PARTIDULUI MUST ROMM LA CEL DE ALT CONGRES AL P. . BULGAR Luni la amiază a plecat la Sofia delegaţia Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., care va participa la lucrările celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Bulgar. Din delegaţie fac parte tovarăşii Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., primsecretar al Comitetului judeţean Constanţa al P.C.R., şi Nicolae Blejan, ambasadorul Republicii Socialiste România în Republica Populară Bulgaria. La plecare, pe aeroportul Otopeni, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Vasile Vlad şi Ion Cîrcei, şefi de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid Au fost de faţă Borislav Konstantinov, Însărcinatul cu afaceri adinterim al Republicii Populare Bulgaria la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) CAMPANIIA AGRICOLĂ 1 PRIMĂVARA. Epoca optimă se apropie de sfîrşit INTENSIFICAŢI RITMUL PLANTĂRII CARTOFILOR! Din ultimele date centralizate la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor rezultă că pînă la data de 16 aprilie plantarea cartofilor timpurii şi de vară s-a făcut pe 17 363 de hectare, reprezentind 72 la sută din suprafaţa planificată, iar la cartofii de toamnă s-au realizat 64 000 hectare, adică 62 la sută din prevederi mai avansate sunt judeţele Alba, Arad, Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Iaşi, Neamţ, Teleorman, Satu-Mare, unde există posibilitatea ca în cîteva zile plantările să fie încheiate. Unele restanţe se înregistrează în judeţele Argeş, Bihor, Bistriţa, Caraş-Severin, Cluj, Dîmboviţa, Dolj, Gorj, Ialomiţa, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Mureş etc., unde ritmul de lucriu nu poate fi considerat satisfăcător. Epoca optimă, stabilită de către factorii competenţi pina la 25 aprilie, se apropie de sfîrşit. De aceea, pentru realizarea producţiei sporite de cartofi, prevăzută pentru acest an, este necesar să se intensifice ritmul plantării cartofilor în unităţile rămase în urmă, acordîndu-se toată atenţia calităţii lucrărilor. Alte măsuri concrete ce trebuie întreprinse pentru încadrarea in epoca optimă pot fi desprinse din constatările făcute de corespondenţii noştri judeţeni, cu ocazia unui raid întreprins în judeţele Sibiu, Suceava şi Covasna. SIBIU Optimismul de la judeţ nu se justifică în toate unităţile Numeroase cooperative din judeţul Sibiu au încheiat, zilele acestea, plantarea cartofilor. La Axente Sever, Mediaş, Bazna, Blăjel, Brateiu, Miercurea, Ruşi, Loamneş s-a acordat atenţia cuvenită executării unor lucrări de bună calitate, fertilizării terenurilor. O singură cifră : peste 100 000 tone gunoi de grajd, aproape dublu faţă de cit era prevăzut, au fost transportate şi încorporate pe terenurile cultivate cu cartofi. Dar, deşi pe întregul judeţ lucrările se prezintă satisfăcător, fiind plantate 4 687 hectare din cele 5 800 planificate, există, totuşi, şi restanţieri, care amină de pe o zi pe alta executarea acestei lucrări. Astfel, la Cisnadioara, pina acum cîteva zile, nici nu începuse plantarea cartofilor ; la Topîrcea, tuberculii s-au pus în pămînt doar pe 5 hectare din cele 20 planificate, iar la Arpaşul de Jos din 170 hectare s-au realizat doar 10 la sută. Iată şi cîteva cauze. Ne-am oprit, de exemplu, la Arpaş, într-una din dimineţile trecute, la ora 8. Toate tractoarele şi maşinile stăteau aliniate la secţia de mecanizare. După puţin timp, au pornit la lucru. Dar nu au ajuns în cîmp decit în jurul orei 9. Seara, însă, o bună parte a mecanizatorilor şi numeroşi cooperatori s-au întors acasă cu mult înainte de apusul soarelui pierzînd timp preţios. Aspecte asemănătoare am constatat şi la cooperativa din Scorei, unde, de asemenea, plantarea cartofilor este mult rămasă în urmă. Există, însă, şi o altă cauză a întîrzierii lucrărilor. Unele unităţi nu şi-au asigurat sămînţa necesară. Pentru acoperirea deficitului s-au repartizat de la nivel central circa 1 500 de tone, din care peste 700 de tone au şi sosit în judeţ. Dar, ridicarea lor întîrzie nejustificat. Se cere, de aceea, mai multă atenţie pentru recuperarea restanţelor astfel ca angajamentul pe care şi l-au luat organele judeţene, privind încheierea plantării cartofilor în următoarele zile, să fie îndeplinit. SUCEAVA : Dincolo de cifrele medii se ascund... restanţierii Cooperativele agricole din judeţul Suceava deţin cea mai mare pondere în ceea ce priveşte suprafaţa ocupată de cultura cartofilor ; anul acesta, s-a prevăzut sa se planteze cu cartofi 21000 hectare. Pentru efectuarea plantărilor in epoca optimă, in numeroase unităţi au fost luate măsuri organizatorice şi tehnice adecvate. Datorită acestora, precum şi participării masive la lucru a cooperatorilor, la Bălcăuţi şi Preoţeşti, bunăoară, plantarea s-a încheiat în timp record , numai 6 zile. Realizări deosebite s-au înregistrat şi în alte unităţi, ceea ce a făcut ca, până acum, să se înregistreze pe judeţ o viteză de lucru de circa 1000 de hectare zilnic. Iată şi cîteva exemple. La Şerbăuţi, au lucrat la sortatul cartofilor aproape 500 de oameni. In acelaşi timp, alţi cooperatori plantau pe rigole, după ce, în prealabil, se administrau îngrăşămintele naturale în cuiburi. De la preşedintele cooperativei, Ilie Cozmei, aflăm că interesul deosebit al cooperatorilor se datoreşte sistemului de plată adoptat în acest an şi anume : un acord global la tona de cartofi recoltaţi. Asemănător stau lucrurile la Baia, Costîna, Todireşti, unde, GH. VINŢI I. SACHELARIE ALEX. HANDREA coresp. „Satului socialist" (Continuare in pag. a 3-a) Hidrocentrală ? Nu ! O imagine a staţiei de pompare Basarabipâdure din sistemul de irigaţii Carasu O caracteristică esenţială a etapei actuale a dezvoltării societăţii noastre socialiste şi a întregului progres al construirii unei civilizaţii şi culturi noi, superioare, este contribuţia tot mai vastă şi conştientă a tuturor membrilor societăţii în toate domeniile şi la toate nivelele de activitate umană. Pe măsura dezvoltării multilaterale a vieţii sociale, materiale şi spirituale, omul este solicitat progresiv, tot mai intens, datorită atît sarcinilor mereu mai mari şi mai complexe, cît şi condiţiilor şi posibilităţilor pe care societatea le oferi membrilor săi. Pen P.C.R.—exponentul fidel al intereselor tuturor celor ce trăiesc pe pămintul României EUGEN S. CUCERZAN, cercetător ştiinţific la Academia de Ştiinţe Sociale şi Politica, Centrul de ştiinţe sociale Cluj ru materializarea acestor deziderate obiective, se realizează conducerea competentă, ştiinţifică, pe baza învăţăturii marxist-leniniste şi a experienţei revoluţionare de construire a socialismului, a întregului proces istoric de către partidul comunist al cărui rol conducător sporeşte în raport cu afirmarea crescîndă a socialismului ca etapă calitativ nouă şi de perspectivă a omenirii contemporane. Pornind de la factorul determinant al existenţei şi evoluţiei omenirii, masele populare muncitoare au un rol istoric hotărîtor nu numai în crearea de bunuri şi valori materiale şi culturale, ci în însăşi conducerea vieţii economice, sociale, politice şi culturale. Realizarea acestui obiectiv — expresie a profundului democratism al orînduirii noastre socialiste, reprezintă una din cuceririle de seamă ale socialismului la noi în ţară. Masele populare sînt stăpînul mijloacelor de producţie, a bogăţiilor solului şi subsolului patriei şi, în virtutea acestei poziţii, deţin, conduse de partid, puterea politică în stat. De aceea, democraţia socialistă reprezintă o formă nouă, superioară a democraţiei. In fapt, o democraţie adevărată, întrucît numai orînduirea socialistă oferă condiţiile obiectiv-economice (proprietatea asupra mijloacelor de producţie) şi subiective — suprastructurale (puterea politică, conducerea de către partidul comunist a întregii societăţi proclamată în constituţie). Spre deosebire de vechea democraţie burgheză, care se baza pe exploatarea şi inegalitatea socială şi politică, consfinţind-o, democraţia socialistă se întemeiază pe desfiinţarea exploatării omului de către om şi instaurarea relaţiilor socialiste de colaborare tovărăşească şi ajutor reciproc, pe egalitatea deplină în drepturi a tuturor oamenilor mun (Continuare în pag. a 2-a) Trei cu lapte, două sterpe — NUMĂRUL SĂ IASĂ! La sfirşitul primului trimestru, după un obicei mai vechi şi demn de evidenţiat, conducerea Industriei laptelui Oradea a analizat stadiul preluării laptelui de la unităţile producătoare, felul în care cooperativiie agricole din judeţul Bihor au înţeles să-şi respecte obligaţiile de livrare prevăzute în contract. Din nou au fost evidenţiate cooperativele agricole din Diosig, Vaida, Salonta, Valea lui Mihai şi altele, bine cunoscute atît pentru numărul mare de vaci cu lapte, cît şi pentru cantitatea de lapte-marfă livrată de la fiecare vacă. De ani de zile, aceste cîteva unităţi „duc în spate" multe alte cooperative agricole, în sensul că, depăşind livrările la lapte, ele acoperă nerealizările altora, fac ca pe judeţ situaţia livrărilor să apară mulţumitoare. Acest fapt a fost confirmat încă o data, deşi nu mai era cazul, de analiza la care ne-am referit. Multe, foarte multe cooperative agricole, între care cele din Cuieşed, Drăgeşti, Delureni, Ceica şi Ginta, nu livraseră, în tot trimestrul, importante cantităţi de lapte, deşi fermele lor numără, după actele contabile, sute de vaci. In mod practic, cooperativele agricole amintite nu puteau să-şi respecte sarcinile de livrare. Cum să şi le onoreze de vreme ce obţin, în medie, pe an, de la multe vaci furajate, cite 270—400 L lapte ? O asemenea „producţie11 nu este suficientă nici pentru alimentaţia corespunzătoare a viţeilor. Mai mult , cantitatea amintită se realizează, cu precădere, în lunile de vară, cînd animalele „scapă" la păşune. Rezultă, deci, că sarcinile de livrare pe primul trimestru nu aveau bază materială. Eşalonarea livrărilor s-a făcut doar aşa, ca să se îndeplinească o formalitate, căci întreprinderea beneficiară cunoştea starea de lucruri din fiecare unitate. „Am urmărit să mobilizăm cooperativele", ne spunea cineva. Ce să mobilizezi ? Vacile bătrîne şi sterpe ? Dar, amintind de „vaci bătrîne şi sterpe" am ajuns, de fapt, la cauzele reale care determină, în judeţul Bihor, o producţie scăzută de lapte-marfă şi, în final, imposibilitatea unităţilor de a-şi respecta obligaţiile asumate , deseori, formal, de ochii lumii sau, mai concret spus, de ochii direcţiei generale judeţene agricole... Poposind în numeroase cooperative agricole cu ■ vaci multe şi lapte puţin şi scump, am desprins nu numai cauzele care determină obţinerea a cite i. DUMITRESCU M. BORZA (Continuare in pag. a 3-a) De cîteva luni, afişul căminelor culturale din multe comune băcăoane poartă menţiunea (deloc curioasă !) : „Concert simfonic“. La Asău, Caşin, Dofteana, Coloneşti, Răchitoasa, Glăvăneşti, în satul Năneşti din comuna Parincea şi în alte localităţi rurale concertele date de Filarmonica din Bacău au atras mii de auditori, sălile fiind arhipline. La Oituz, la cererea insistentă a localnicilor, s-au organizat pînă acum trei concerte. Aflînd fierea acţiunii despre care aminteaţi am pornit şi de la ideea că nu puteam oferi satelor numai muzică populară. Această muzică o poate avea satul, el însuşi creator prin atitea mijloace, fără să i-o dăm şi noi. Intîlnindu-se cu muzica simfonică, în mod inevitabil, iubitorii de muzică de la sate nu trebuie să rămînă nişte mari necunoscători de aceea ne-am propus să le-o recomandăm, să-i facem să o înţeleagă. Simfonie pentru toţi • O interesantă iniţiativă luată la Bacău • Săli arhipline la concert în numeroase comune • Cum se face iniţierea în muzica simfonică ? de reuşita acestor manifestări artistice, căminele culturale din aproape toate comunele judeţului solicită să fie vizitate de formaţia simfonică întrucît există pretutindeni mari cereri din partea publicului sătesc. In legătură cu acest fenomen ce a intervenit în viaţa satelor noastre, am avut o convorbire cu toni. E. Gavrilovici, vicepreşedinte al Comitetului judeţean pentru cultură şi artă, începînd prin a-l întreba cum se explică interesul crescând pentru muzica simfonică. — Condiţiile actuale de râspîndire a culturii, ne-a răspuns d-sa, favorizează sporirea numărului iubitorilor muzicii culte. Ei se recrutează din sutele de mii de radioascultători şi telespectatori. La vii— Fără îndoială că aceasta a reclamat adoptarea unor modalităţi specifice de iniţiere ? Am dori să ne spuneţi cum aţi procedat. — Recomandarea am început-o, alcătuind programe cit mai atrăgătoare. De obicei, concertele au fost precedate de un cuvînt rostit, de cele mai multe ori, de prof. Iulian Antonescu, preşedintele Comitetului judeţean pentru cultură şi artă, un vorbitor cu o mare putere de captare a auditoriului. Temele abordate erau legate de actualitatea imediată a satelor. Urma CONST. STREU (Continuare în pag. a 2-a)