Satul Socialist, iunie 1971 (Anul 3, nr. 642-667)
1971-06-10 / nr. 650
PAGINA 2 I (ДШПППЩД) I ' ' 1 Joi 10 iunie SOARELE răsare la ora 4 şi 41 de minute. Apune la ora 19 şi 59 de minute. De la începutul anului au trecut 161 de zile. Pînă la sfîrşitul anului au rămas 204 zile. STAREA VREMII: Timpul probabil pentru 10 iunie , vremea va fi în general instabilă. Cerul va fi noros mai ales în jumătatea de sud-est a ţării şi zona de munte, cînd şi ploile vor fi mai frecvente depăşind pe alocuri 20 de litri pe metrul pătrat. In rest, ploi locale sub formă de averse. Vînt slab pînă la potrivit. Minimele vor oscila între 8 şi 16 grade, iar maximele între 18 şi 26 de grade. Timpul probabil pentru 11, 12 și 13 iunie , vremea în general instabilă, în prima parte 15. TÎRGURI TRADIŢIONALE 14 — 20 IUNIE JUDEŢUL ARGEŞ : Corbi — JUDEŢUL PRAHOVA : Drajna de Jos — 20. JUDEŢUL SIBIU : Agnita — 16. JUDEŢUL DÎMBOVIŢA : Tirgovişte — 1S. JUDEŢUL BIHOR : Borod — 14 ; Marghita — 18 ; Sărujeni — 15 ; Salonta — 18. JUDEŢUL ALBA : Alba Uluici — 10 ; Abrud — 14 ; Zlatna — 16 şi 18 ; Roşia Montană — 15 ; Valea Lungă — 20. JUDEŢUL HUNEDOARA : Dobra — 17. JUDEŢUL MARAMUREŞ : Arrtusad — 16. JUDEŢUL SATU MARE : Satu Mare — 15 ; Tăşnad — 18 ; Ardud — 14 ; Socond — 19; Oraşu Nou — 14 ; Turţ — 17. JUDEŢUL MUREŞ : Daneş — 17. JUDEŢUL BUZĂU : Plaiul Nucului — 20 ; Bozioru — 20 ; Odobescu — 20. JUDEŢUL GORJ: Alimpeşti 14—16 ; Crasna — 14. JUDEŢUL BRAŞOV : Cincu — 17. JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN: Berzeasca — 20; Mehadia — 19 ; Şasea Montană — 18. JUDEŢUL TIMIŞ: Deta — 20 ; Gutaid — 20 ; Mănăştur — 20. INFORMAŢII CARAVANA stomatologica IN MUNŢI Din iniţiativa Direcţiei sanitare a judeţului Prahova, a fost organizată şi dotată cu aparatura de specialitate necesară o caravană stomatologică, care a funcţionat timp de zece luni la şantierul sistemului hidrotehnic de la Paltinu, asigurind servicii prompte şi de calitate pentru constructori, membrii lor de familie, precum şi pentru locuitorii din satele din jur. Este o iniţiativă care s-a dovedit un şi, tocmai de aceea, demnă de urmat. MODERNIZĂRI IN COMERŢUL SĂTESC BRAŞOVEAN In satul Roadeş, judeţul Braşov, s-a dat in folosinţă un nou magazin sătesc pentru textile, încălţăminte, articole electrotehnice, produse alimentare etc. In prezent, în alte numeroase localităţi, printre care : Comana, Tiguşul Vechi, Cristian şi altele, se construiesc magazine universale cu etaj şi magazine sătești. a intervalului, cînd vor cădea averse locale însoţite de descărcări electrice, apoi vremea se va ameliora. Vîntul va sufla potrivit. Minimele vor fi cuprinse între 7 şi 17 grade, iar maximele între 20 şi 30 de grade. de apariţia lor sînt în mod obişnuit lipsite de nocivitate pentru organismele nesensibili MICA ENCICLOPEDIE ALERGIA (I) Organismul animalelor superioare capăta în urma contactului cu substanţele antigenice (substanţe proteice complexe, străine de compoziţia proprie a organismului) unele funcţii noi datorită prezenţei anticorpilor care au luat naştere sub influenţa antigenului. Anticorpii îndeplinesc în majoritatea cazurilor funcţii de apărare, dar uneori tot ei pot fi cauza unor tulburări organice. Alergia, sau hipersensibilitatea, cuprinde un grup de reacţii ale organismului manifestate printr-un răspuns nedorit, crescut sau accelerat faţă de un antigen cu care organismul a mai avut anterior contact, adică s-a sensibilizat. Astfel de reacţii de imunitate, cu aspect patologic, sunt însoţite de tulburări locate sau generale (ultimele puţind fi chiar fatale) deşi antigenele răspunzătoare 15 ani de carieră, impresionant de multe roluri în teatru, mult mai puţine în film — aceasta este, în cîteva cuvinte, activitatea neobositei şi talentatei actriţe Silvia Popovici. Inca de pe băncile liceului a dat dovadă de un real talent dramatic ce-i anunta o frumoasa si impresionantă carieră, cu toate că ea „visa" sa ajungă medic sau psiholog. Afirmată la concursurile interșcolare, este recrutată la ansamblul U.T.C., unde joacă In „Articolul 214", „Tînăra gardă", „D-ale Carnavalului". Convinsă să urmeze I.A.T.C.-ul alege secția actorie de film. Era în anul III cînd o descoperă Iulian Mihu şi o distribuie în „La mere", constituind o adevărată revelaţie. În 1956, la absolvirea institutului, i se propune să rămînă în Bucureşti, dar refuză şi pleacă la Craiova, cu alţi colegi de promoţie, unde, sub conducerea lui Vlad Mugur, visează un teatru experimental. Astfel începe cariera (1956—1959) la care această actriță nici nu visase. Interpretează roluri ca : Ofelia în „Hamlet", Maria în „Tînăra generație", Olga în „Ani de pribegie", Magda în „Arcul de triumf" și altele. In 1959 se întoarce în Bucureşti şi intră prin concurs la Teatrul Naţional unde interpretează roluri de răsunet din care amintim : Ioana în „Surorile Boga", Judith în „Discipolul diavolului", Margot în „Maşina de scris", Julieta în „Romeo şi Julieta" şi, recent, Luluţa în ,Coana Chiriţa". In 1967 i se oferă rolul principal în filmul „Gioconda fără surîs* iar în 1970 rolul Alexandrei în „Serata", ambele regizate de Malvina Ursianu. Date. Un antigen (alergen obișnuit lipsite de nocivitate ) poate provoca o stare de alergie imediată sau întîrziatâ. MEDALION SILVIA POPOVICI MAGAZINE SUNT, MĂRFURI EXISTA, DAR... CUMPĂRĂTORII BĂT DRUMUL ORAŞELOR Baza materială a comerţului sătesc din judeţul Caraş-Severin cunoaşte o continuă lărgire şi modernizare. Creşte volumul mărfurilor vîndute, se diversifică sortimentele. Numai pe primul trimestru al acestui an prin reţeaua comerţului cooperatist s-au desfăcut mărfuri a căror valoare depăşeşte cu aproape 4 milioane lei vânzările din aceeaşi perioadă a anului trecut. Cu toate acestea, mai există neajunsuri în acest important domeniu de activitate. Numeroşi locuitori de la sate sunt nevoiţi să bată drumul oraşelor sau al comunelor îndepărtate pentru a se aproviziona cu produse industriale şi agroalimentare. Cu cîţiva ani în urmă, în satul Coruţel, aparţinător comunei Păltiniş, s-a construit şi dat în folosinţă un modern magazin. Localnicii s-au bucurat la gîndul că nu vor mai fi obligaţi să se deplaseze la Caransebeş sau Reşiţa pentru orice fel de cumpărături. Bucuria lor a fost de scurtă durată. In luna iulie 1970, unitatea a fost închisă pentru prima oară din lipsă de gestionar ; în octombrie s-a redeschis, dar pentru o perioadă scurtă , de la 1 ianuarie a.c. obloanele întunecă încăperea magazinului. Nici bufetul sătesc nu are o soartă mai bună. Şi el stă închis tot de la începutul anului. In schimb, 2 paznici plătiţi păzesc fără rost lacătul de la uşă, pentru că încăperea nu are nici un fel de produse. Preşedintele cooperativei de consum Valea Sebeşului, tovarăşul Petru Ciucuroane, de care aparţine magazinul din Comuţel deşi trece des prin comună şi a notat deseori în agenda sa de lucru cererea cetăţenilor de a repartiza aci un gestionar nu a întreprins încă nimic în acest sens. Asemenea situaţii se întilnesc şi în alte sate ale judeţului. La Slatina Nera, magazinul nu funcţionează de peste două luni. Cauza ? Aceeaşi. Lipsa gestionarului. în acest timp, cumpărătorii — între care mulţi oameni în vîrstă, pensionari— străbat 6 km pînă la magazinul din Şosea Montană pentru aprovizionarea cu diverse mărfuri. Şi în satul Apadia, comuna Brebu, magazinul mixt stă închis de aproape 5 luni, din aceeaşi cauză. Fenomenul, sesizat de mulţi cumpărători, l-am întîlnit şi în reţeaua comerţului de stat. La Caraşova, bunăoară, nici după trei luni nu s-a redeschis raionul magazinului universal, care a fost condus de gestionara Maria Firca, căreia i s-a desfăcut contractul de muncă pentru minusuri în gestiune. S-ar părea că în unele zone ale judeţului există o criză de gestionari. Părerea este greşită. Căci asemenea aspecte negative întîlnim doar acolo unde organele de resort, în special U.J.C.C. a pierdut din vedere să-şi treacă în planul de lucru zilnic rezolvarea acestei probleme, de larg interes cetăţenesc. Pe baza Deciziei aprobate de către Centrocoop în 1970 pot fi recrutaţi oameni corespunzători muncii gestionate în fiecare localitate, care trebuie însă îndrumaţi zi de zi pentru a-şi îndeplini corect atribuţiile. IOSIF FAUR coresp. „Satului socialist" RADIO Programul I . 6.00 Muzică şi actualităţi. 6.20 Jurnal agrar. Buletin agrometeorologie. 7.00 Radiojurnal. 8.30 La microfon melodia preferată. 9.30 Memoria pămîntului românesc. 10.00 Buletin de ştiri. 10.05 Dunăre, Dunăre — muzică populară. 10.30 Fonoteca pentru copii. 11.05 Din cintecele popoarelor. 12.00 Melodii interpretate de Luciana Turina. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 14.44 Cîntece din folclorul păstoresc. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.30 Muzică ușoară de H. Mălineanu. 17.00 Pentru patrie. 17.30 Concert de muzică populară. 18.00 Orele serii. 20.00 Zece melodii preferate. 21.17 Melodii concertante de muzică populară. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22.30 Concert de seară. Programul II : 6.00—8.10 Program muzical de dimineaţă. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 9.00 Cîntecul săptămînii. 9.35 Orchestra de muzică populară „Siriul" din Buzău, dirijor Nelu Toma. 10.00 Matineu teatral. Moartea unui comis voiajor de Arthur Miller. 11.17 Solişti şi orchestre de muzică uşoară. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 13.00 Radiojurnal. 14.30 Odă limbii române. 15.30 Radio-şcoală. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.15 Pe valea Prahovei — muzică uşoară. 17.05 Varietăţi folclorice. 17.30 Teatru serial. 17.50 Muzică uşoară. 19.00 Buletin de ştiri. 19.05 Melodii de estradă. 19.50 Noapte bună, copii ! 23.00 Buletin de ştiri. Tata şi mama sînt la muncă, fârâ grija noastră. Tovarăşa aducătoare ne spune poveşti şi ne învaţă să conducem maşini. Instantaneu de la grădiniţa sezonieră a cooperativei agricole Obrejiţa, judeţul Vrancea Foto : C STOICESCU Vineri 11 iunie TELEVIZIUNE 14.30 Deschiderea emisiunii. Tenis de cimp : România — Iugoslavia. 18.50 Lumea copiilor. 19.10 Tragerea Loto. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. Sport 20.10 Reflector. 20.25 Panoramic ştiinţific. 21.10 Film artistic . Oglinda cu două feţe. 22.45 Telejurnalul de noapte. POVESTE CU STRÎMBÂ-LEMNE — Ce faci Strimbă-lemne, mai scrii ceva ? — Da, un anunț pentru mica publicitate. — Vrei să cumperi ceva? — Nu, vreau să vind ! — Spune-mi și mie ce, că poate aflu vreun client. — Păi, să le luăm, pe rînd . Vînd 5 kg de rocă lunară, 15 km de praf din Calea Laptelui, un loc de casă pe planeta Marte şi... — Spune-mi, ai tu aşa ceva de vânzare ! — N-am ! — Dacă nu le ai, cum le vinzi ? Cine o să-ţi dea bani pe aiureli ? — Cine ? Iţi spun eu. Bunăoară, Stelian Chişchilă nu avea nici o ghiară de găină cînd i-a promis lui Ch. Dobrică, achizitor la cooperativa de consum din Minzăreşti, judeţul Teleorman, că îi face rost de o crescătorie întreagă. Şi aşa, pe cuvânt, achizitorul i-a dat pe loc 7 716 lei. — Şi mai am cîteva mostre de naivitate. Află că Eugen Cîlan din Bocsig, Tudor Mican din Cned, Marioara Badea din Died şi alţi cîţiva din comunele judeţului Arad au dat lui loan Chirilă, de profesie... fără, sume importante ca să le procure materiale de construcţie, aparate electrice şi cite altele. — Şi ce mai spui un anunţ ? — Că garantez cui vrea reuşita la facultăţi. — Asta nu mai cred. Tu nu ai decît şapte clase primare, şi astea am şi uitat de cînd. ~MArFe]I — Ba s-o omet ! Pe cîţi I săteni nu a păcălit cu o asemenea promisiune Ange- I la Miricioiu din Brăila, care I nici ea nu ştia mai multă carte decit mine. — Şti ceva, eu zic să nu publici anunţul, că te pomeneşti cu clienţi pe la uşă să le vinzi şi stelele de pe cer. — Ba il public, ca să se învețe naivii minte. Pentru că, cu cit vor fi mai puţini naivi, cu atît vor fi mai putini excroci I NI. GHEORGHIȚA MD... PLANETA SATUR SOCIALIST * * VVA * * * * Aj * AI ss \s\ * Г s * s Nr. 650 Joî 10 îunîe BAZA NU PREA ARE... BAZĂ (Urmare din рад. I) destul de scurt, tovarăşii respectivi şi-au spus deschis părerea, dovadă elocventă a faptului că sportul este îndrăgit pretutindeni în satele ţării. Din lectura scrisorilor sosite la redacţie rezultă că sportul s-a integrat puternic în viaţa tinerilor, există o bună bază materială. Se organizează competiţii locale menite să atragă la activitatea sportivă cut mai mulţi tineri. Iată cîteva răspunsuri semnificative pentru rezultatele bune obţinute în unele localităţi : MARCEL MOISE, secretar al comitetului U.T.C. din comuna Băbîciu, judeţul Olt . „Avem terenuri pentru toate disciplinele sportive, avem echipamentul necesar. In acest domeniu, sîntem ajutaţi permanent de cooperativa agricolă, cooperaţia de consum, căminul cultural, consiliul popular. Avem o echipă de fotbal cu vechi tradiţii, echipe de volei şi handbal, foarte mulţi atleţi. Cu multă frecvenţă organizăm, împreună cu asociaţia sportivă, competiţii la nivelul comunei sau intercomunale, care se bucură, de fiecare dată, de un deosebit succes". Aceleaşi opinii ni le împărtăşeşte şi CORNELIU MIHAILESCU, secretar al comitetului U.T.C. din comuna Motoşeni, judeţul Bacău, precum şi secretarul comitetului U.T.C. din comuna Sudiţi, judeţul Ialomiţa. Din partea comitetului comunal U.T.C. Peştişani, judeţul Gorj, aflăm cîteva lucruri care dovedesc că fiecare din cei chemaţi să sprijine activitatea sportivă o fac cu pasiune şi răspundere. Astfel, aflăm că tovarăşii din conducerea cooperativei agricole şi consiliul popular au repartizat terenul necesar, iar consiliul judeţean pentru educaţie fizică şi sport a alocat acestei comune 30 000 lei pentru amenajarea bazei sportive. Materialele sportive au fost procurate din fondurile asociaţiei şi din premiile primite din partea comitetului judeţean U.T.C., acordate cu prilejul unor manifestări sportive de masă. La „Cupa tineretului" ediţia 1970, echipele de volei — băieţi şi fete — din Peştişani au ocupa locul I la faza judeţeană. Veşti bune aflăm şi din răspunsurile date de APOSTOL MIRICA, secretar al comitetului comunal U.T.C. din Scinteia, judeţul Ialomiţa, VIOREL NOROCEA, secretarul comitetul U.T.C. al comunei Scoarţa, judeţul Gorj, şi mulţi alţii. Nimeni nu poate contesta că sportul a pătruns în viaţa tineretului de la sate, că se fac eforturi serioase în acest sens. Totuşi, din unele scrisori reiese că mai sunt încă multe sate unde sportul de masă merge bine „în rapoarte", dar în realitate lucrurile nu stau nici pe departe bine. Scrisoarea lui ANGHEL BORDOC, secretar al comitetului U.T.C. din comuna Tirguşor, judeţul Constanţa, este edificatoare în acest sens» Spicuim cîteva din opiniile filţei : «In comuna noastră există un ... sinSur teren, jde volei, în .curtea şcolii. Nu avem teren de handbal şi nici pentru sportul rege (fotbal). După multe insistenţe, am primit un „teren", dar nu poate fi folosit din cauza liniei electrice şi a maşinilor care au drumul chiar prin mijlocul lui. Avem tineri dornici să practice sportul, unii sunt realmente talentaţi, dar cu echipamentul deteriorat de care dispunem nu putem face mare lucru. Sprijinul consiliului popular, al cooperaţiei de consum se caracterizează prin angajamente şi promisiuni". E mai mult decît clar că numai cu angajamente şi promisiuni nu se pot procura materiale sportive, absolut necesare. In locul secretarului U.T.C. din comuna Valea Seacă — Sascut, judeţul Bacău, ne-a răspuns ANDREI COPOL, preşedintele asociaţiei sportive. Scrisoarea lui seamănă foarte mult cu aceea din Tîrguşor. Singura deosebire este că aici baza sportivă a fost parcelată pentru loturi de casă. După cum reiese din unele scrisori, terenurile pentru baze sportive se acordă fără o studiere mai atentă a dezvoltării comunei, a utilităţii acestor terenuri. După ce sunt amenajate, în multe locuri ele sunt desfiinţate. în acest sens, iată ce ne scrie CONSTANTIN MANOLACHE din comuna Vînători, judeţul Iaşi. „Nu există echipament, activitatea sportivă e inexistentă, iar în ultimii ani terenul de sport a fost înfiinţat şi desfiinţat de 3 ori", întîmplarea relatată de IOAN HONAE, secretar al comitetului U.T.C. din comuna Vorţa, judeţul Hunedoara, e mai mult decît tristă. Pentru echipele de fotbal, handbal, volei, invitate la o competiţie în oraşul Ilia, a trebuit să se împrumute echipamentul necesar din comunele vecine, în domeniul sportului de masă, mai ales în asigurarea bazei materiale a acestuia, sînt — după cum se vede — multe deficienţe care trebuie rezolvate de toţi cei ce, prin natura răspunderilor încredinţate, sînt chemaţi să o facă cît mai grabnic. “ Sportul de trasă nu poate fi la îndemîna fiecărui tînăr de la sat, atîta vreme cît nu este asigurată, în primul rînd, baza materială. De sportul de masă se ocupă organizaţia U.T.C., asociaţia sportivă, consiliul popular, cooperaţia de consum, căminul cultural, cooperativa agricolă, consiliul judeţean pentru educaţie fizică şi sport... Dar despre munca acestora vom discuta într-unul din numerele viitoare ale ziarului nostru. ANUNŢĂ şi începînd din anul şcolar 1971/1972, în sistemul de şcolarizare a MINISTERULUI INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII, au luat fiinţă 5 licee de specialitate care funcţionează în cadrul următoarelor unităţi şcolare : • GRUPUL ŞCOLAR DE MATERIALE DE CONSTRUCŢII din BUCUREŞTI-MILITARI, bdul Preciziei nr. 12, telefon 31 5581. o GRUPUL ŞCOLAR DE MATERIALE DE CONSTRUCŢII din TG. JIU, județul GORJ, str. Victoriei nr. 132—138, telefon 25 43. o ŞCOALA PROFESIONALA DE MATERIALE DE CONSTRUCŢII din ROMAN, județul NEAMŢ, bdul Republicii nr. 1—3, telefon 22 05. o ŞCOALA PROFESIONALA DE MATERIALE DE CONSTRUCŢII din SCAENI, judeţul PRAHOVA, telefon 971/1 18 34. o GRUPUL ŞCOLAR DE MATERIALE DE CONSTRUCŢII din oraşul TURDA, judeţul CLUJ, str. Aurel Vlaicu nr. 1, telefon 19 45. — LA LICEUL DIN BUCUREŞTI SE VOR PREGĂTI : — electromecanici în industria materialelor de construcţii ; — tehnologi în industria materialelor de construcţii ; 1 Concursurile de admitere vor începe la şcolile menţionate la 22 iunie 1971. 1 înscrierile se primesc pînă în preziua începerii concursului de admitere. 1 Se primesc absolvenţii clasei a Vlll-a a şcolilor de cultură generală. — LA LICEELE DIN TG. JIU, ROMAN ŞI SCAENI SE VOR PREGĂTI : — electromecanici — LA LICEUL DIN TURDA : — tehnologi în industria materialelor de construcţii. \ AAAAAAAAA CITITORI ! REÎNNOIŢI-VĂ DIN TIMP ABONAMENTUL PENTRU TRIM. III. 1971 LA ZIARUL SATUL SOCIALIST Abonamentele se primesc la toate oficiile şi agenţiile P.T.T.R. de la oraşe şi sate, factorii poştali, difuzorii de presă din întreprinderi, instituţii şi întreprinderi agricole de stat. '1 \ S as\ AAA \ \ S \\ \ A SALTUL DE LA RUTINĂ LA INOVAJIE (Urmare din pag. I) rale din ţară , ar fi nefiresc atît timp cit numeroase premii obţinute la diverse concursuri şi manifestări pe plan local sau republican încununează perioade de activitate febrilă sub acoperişurile atîtor lăcaşuri de cultură. Punem în discuţie spiritul care guvernează o activitate, mai bine spus o întreagă activitate pentru că acesta exprimă şi garantează, în primul rînd, calitatea muncii culturaleducative. Parcă tocmai pentru a ilustra aceste idei în ziua vizitei noastre la căminul cultural din Budeşti- Ilfov directorul acestuia era plecat la Bucureşti pentru a intra în posesia premiului al treilea pe ţară la un recent concurs al corurilor. Căminul cultural din această importantă comună ilfoveană — ca număr de locuitori şi ca urbanizare — poate „etala" o sumă de rezultate care îi permite ocuparea unui loc onorabil într-o ierarhie judeţeană. Două formaţii de teatru, taraful, corul au ocupat pînă nu demult un capitol însemnat în cadrul manifestărilor culturale. O serie de formaţii din Capitală — profesioniste şi ale unor uzine (Vulcan) — au fost oaspeţii sătenilor din Budeşti prin mijlocirea căminului cultural iar cîteva concursuri gen „drumeţii veseli" au punctat, din cînd în cînd, o activitate ce se cere a fi permanentă. Nu lipsesc conferinţele, simpozioanele, întîlnirile. Notînd toate aceste aspecte pozitive se poate trage concluzia că la Budeşti căminul cultural este cu adevărat un ferment al vieţii spirituale ? Extinzînd am această întrebare şi asupra altor cămine culturale, care şi-au trecut în plan asemenea activităţi avem oare cumva senzaţia inovaţiei, a lucrului nou ? Din păcate rutina trage la şapirograf planurile multor cămine culturale ducînd, inevitabil, la aceleaşi rezultate — ea nu poate atrage în sala căminului decît maximum 80—90 de participanţi. Pe fondul competenţei organizatorice, al unei viziuni realiste, iniţiativa se simte la ea acasă. Pe acest fond, conferinţa de azi nu mai seamănă cu cea de acum 5—6 ani, nici simpozionul şi nici concursul, oricare ar fi natura acestora. Se spune că în cultură eficienţa este mai greu de măsurat. Este o optică greşită — ea se măsoară în atitudinea oamenilor, în relaţiile dintre ei, în dimensiunile sentimentelor lor. Ţinînd seama de specificul mediului în care este chemat să acţioneze, căminul cultural trebuie să fie o oglindă fidelă a vieţii, cu toate luminile, umbrele şi penumbrele ei, din cooperativa agricolă de producţie, din comuna respectivă. In aceasta a constat şi raţiunea înfiinţării unui consiliu de conducere al căminului cultural, format din oamenii cei mai avizaţi, implicaţi direct prin răspunderile lor în viaţa socialeconomică a satului. Cite asemenea consilii acţionează ca organe operative ? La Budeşti, directorul şcolii, Traian Dragomir, Nicolae Georgescu, directorul spitalului, Nicolae Iosif, preşedintele cooperativei de consum, Ion Ilinca, directorul S.M.A., Toma Bîrsănescu, inginer şef la C.A.P. Budeşti etc. nu şi-au dat niciodată, de la constituire, întîlnire în acest for. Concluzia ? Iată o iniţiativă de organizare eşuată din cauza rutinei, sursă de alimentare a dezinteresului. Dar de unde şi cînd începe rutina ? Răspunsul se conturează simplu : de unde apelînd la vechea experienţă nu se mai poate face faţă noilor solicitări, mai complexe ; cînd nu există nici dorinţa, nici forţa necesară de a investiga noi forme de activitate care ar garanta un drum mai drept spre înfăptuirea scopurilor muncii cultural-educative. In ultimul an viaţa socială, economică, politică a ţării, în general, a oferit numeroase prilejuri ca, prin mijloacele sale specifice, căminul cultural — îndrumat nu numai de director, dar şi de toţi factorii de răspundere din comună — să se afirme ca un instrument deosebit de sensibil în stare să înregistreze, la nivelul său, amplele mişcări de idei ale ţării şi să le vehiculeze, păstrîndu-le întocmai puritatea, în masele de ţărani cooperatori spre cunoaştere şi aprofundare creatoare. Cultură înseamnă înţelegere şi asimilare, iar înţelegerea şi asimilarea nu au o sferă limitată, lor le este supus şi un fenomen artistic, dar şi o cifră dintr-un plan sau o perspectivă nouă de natură economică. Răspunde căminul cultural acestui deziderat ? Căminul cultural rămîne dator încă, din acest punct de vedere, însăşi condiţiei lui de instituţie ideologică. S-ar putea crede că anumite forme de muncă de propagandă pe care le-ar cultiva căminul cultural s-ar suprapune unor activităţi curente din cadrul cooperativei agricole. Ce rost are să discutăm despre cinste, despre atitudinea faţă de muncă, despre retribuţie la cămin, cînd toate acestea se fac la cooperativă ? Căminul cultural din Budeşti n-are încă o brigadă artistică. Dar cîte din aspectele de muncă, de viaţă, de retribuţie, n-ar putea intra într-o haină artistică adecvată ? Din discuţiile purtate se arăta interes pentru „ziua brigăzii x“ sau „a brigăzii y“ la căminul cultural. Registrul iniţiativelor poate fi completat numai dacă uşa acestui cămin cultural va fi deschisă întocmai cum arată programul (în ziua de 4 iunie toată dimineaţa biblioteca a fost închisă), şi nu numai pentru filme ca „Adio Texas". Revirimentul trebuie să se producă mai întîi în concepţia celor ce conduc căminele culturale, întreruperea balansului păgubitor între aşa zisa experienţă şi rutină — iată o primă iniţiativă care se impune..*