Satul Socialist, iunie 1971 (Anul 3, nr. 642-667)
1971-06-03 / nr. 644
care întreprinde o vizită în ţara SATUL SOCIALIST or Agricole de Producţie ANUL III Nr. 644 JOI 3 IUNIE 19714 pagini — 30 bani • Prim-vicepreşedintele Consiliului de Miniştri, Ilie Verdeţ, a primit, miercuri dimineaţa, pe directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică — A.I.E.A., dr. Sigvard Eklund, care face o vizită în ţara noastră. Cu acest prilej,au fost discutate probleme referitoare la activitatea A.I.E.A. în domeniul dezvoltării aplicaţiilor paşnice ale energiei nucleare, la colaborarea ţârii noastre în cadrul acestui for internaţional. • Vicepreşedintele Consiliului de Miniştri, leonte Râutu, a primit, miercuri dimineaţa, pe dr. Alfred Quentim, directorul Biroului regional pentru Africa al Organizaţiei Mondiale , . Aflată în capitala finlandeză la invitaţia ministrului educaţiei din Finlanda, Meeri Kalavainen, delegaţia Uniunii Tineretului Comunist din România, condusă de tovarăşul Dan Marţian, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, a vizitat primăria oraşului Helsinki şi Parlamentul, unde a fost primită de Teuvo Aura, primarul oraşului, şi Rafael Paasio, preşedintele Parlamentului. Ministrul român a fost primit i vizită protocolară de Vaino Leskinen, ministru de externe al Finlandei, şi a avut întrevederi__cu Meeri _Kalavainen şi Jaakko Itala, miniştrii educaţiei. Recent s-a încheiat la Padova — Italia — Festivalul filmului agricol, manifestare la care au participat peste 20 de ţâri din Europa, America şi Asia. Cele 4 filme documentare româneşti prezentate : „Irigarea culturilor agricole", „Ingroşarea tineretului taurin", „Sub aripile avionului" şi „Inundaţiile în agricultură" au primit în grup premiul special al juriului Sănătăţii, noastră. PENTRU DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢILOR INDUSTRIALE ŞI A PRESTĂRILOR DE SERVICII CREDITUL BANCAR pîrghie importantă, dar nu singur SEVERIAN BEREANU vicepreşedinte al consiliului de administraţie al Băncii pentru Agricultură şi Industria Alimentară Folosirea cît mai completă a forţei de muncă din mediul rural în tot timpul anului şi valorificarea superioară a resurselor locale de■materii prime şi materiale se realizează prin intermediul activităţilor industriale, de prelucrare a produselor agricole, de construcţii şi prestări de servicii. Extinzînd şi dezvoltînd aceste activităţi, cooperativele agricole vor putea să-şi sporească substanţial veniturile, ceea ce se va reflecta nemijlocit în creşterea retribuţiei muncii cooperatorilor. La organizarea activităţilor industriale şi a prestaţiilor trebuie avute în vedere o seamă de criterii şi condiţii. Orice activitate industrială, bunăoară, trebuie dezvoltată pe baza resurselor proprii de materii şi materiale şi a folosirii în primul rînd a forţei de muncă, îndeosebi în perioadele cu volum mai redus de lucrări în agricultură, obţinîndu-se produse rentabile cu desfacere sigură. Ca în cazul oricărei activităţi, şi în cel de faţă se pune problema finanţării. Fondurile băneşti necesare înfiinţării şi dezvoltării activităţilor economice de producţie şi prestărilor de servicii se asigură atît din mijloacele financiare proprii, cît şi pe seama creditelor bancare. Indiferent de provenienţa lor, gospodărirea mijloacelor băneşti afectate activităţilor neagricole, sau rezultate din acest sector se face prin intermediul unui cont bancar separat deschis la cererea unităţilor cooperatiste. Prin (Continuare in pag. a 3-a) PRAGUL A fost cîndva o şcoală de agronomie la Herăstrău, una dintre primele la noi în ţară. Acolo a învăţat tatăl meu şi apoi, vreme de patruzeci de ani a trudit în ferme de stat, la consilierate agricole de judeţ, pe la moşii mutat din loc în loc, după cum se schimbau guvernele şi capriciile şefilor. Acum, la optzeci de ani, el priveşte lumea şi ştie ce se întîmplă, urmăreşte şi procesele adinei ce se petrec în agricultura noastră. S-a intîmplat să fiu într-o seară cu el şi cu un alt agronom, mai tînăr, care lucrează într-o cooperativă puternică şi bogată. Reţin din spusele musafirului nostru o idee, sau un moment ivit în existenţa ţăranilor din satul acela ardelean, cu nobile şi vechi tradiţii de muncă. Este vorba de trecerea de la o concepţie veche individualistă, le cea nouă socialistă de răspundere obştească. Agronomul a asemuit această trecere cu un prag și cuvînt mai potrivit nu s-ar putea găsi. Pragul acesta a fost trecut de mult, dar iată că se ivesc mereu alte praguri spre alte împliniri pentru că este vorba de o ascensiune permanentă, de noi probleme, de noi răspunderi. Cînd s-a pus chestiunea construirii unor sere — îşi amintea oaspetele nostru — unii au tăcut, au dat din umeri, parcă indiferenţi. In zile şi nopţi lungi, agronomul şi-a expus argumentele, a pledat pentru serele lui, îndrăznind să avanseze chiar asupra veniturilor probabile. Ideea a prins şi de cîţiva ani, pe întreg cuprinsul anului sînt trimise spre oraş şi chiar în străinătate, legumede tot soiul. Aşa s-a intîmplat şi cu irigaţiile, şi cu livada de piersici. Tot atîtea praguri trecute, tot atîtea succese. Am fost tot timpul atent la vorbele, la gîndurile, la reacţiile tatălui meu. Intr-un sfirşit, el a spus : „Da, erau praguri şi pe vremea mea. Nu l-am trecut nici măcar pe cel al sărăciei. Ei asta nu pentru că am fi fost leneşi sau nepricepuţi sau retrograzi, ci pentru că lipsea climatul necesar. Nu numai plantele au nevoie de un teren pregătit, ci mai ales conştiinţele oamenilor. Să vii într-o zi cu maşinuţa ta, să mă iei acolo, să văd, să aud, să mă bucur." NICOLAE JIANU Peisaj industrial la Ţicleni : instalaţia de captare şi dezbenzinare a gazelor Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale conduse de tovarăşul Nicolae Ceauşescu in Republica Populară Chineză OASPEŢII ROMÂNI AU FOST PRIMIŢI LA PEKIN CU DEOSEBITA CĂLDURĂ Capitala Republicii Populare Chineze a întîmpinat marţi 1 iunie în mod sărbătoresc, cu manifestări de caldă prietenie şi entuziasm popular delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, care, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez şi a guvernului Republicii Populare Chineze, face o vizită de prietenie în această ţară. Prin ospitalitatea şi bucuria cu care au primit pe solii poporului român, sute de mii de oameni au dat expresie sentimentelor de trainică prietenie ce unesc partidele, popoarele şi ţările noastre. Ora 15:30, ora locală, în timp ce la Bucureşti sunt încă ceasurile dimineţii, avionul oficial cu insemnele tricolorului românesc aterizează. In întîmpinarea delegaţiei de partid şi guvernamentale române, pe aeroport au venit tovarăşii : Ciu En-lai, membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al C.C. al P.C. Chinez, premierul Consiliului de Stat, Cian Cin, membru al Biroului Politic, Huan Jun-sen, membru al Biroului Politic, șeful Marelui Stat Major al Armatei populare chineze de eliberare, Cian Ciun-ciao, membru al Biroului Politic, prim-secretar al Comitetului de partid al oraşului Sanhai, Iao Ven-juan, membru al Biroului Politic, Li Sien-nien, membru al Biroului Politic, vicepremier al Consiliului de Stat, Ie Cien-in, membru al Biroului Politic, vicepreședinte al Comisiei militare din cadrul C.C. al P.C. Chinez, Ie Ciun, membru al Biroului Politic, soţia vicepreşedintelui Lin Biao, U Fasien, membru al Biroului Politic, adjunct al şefului Marelui Stat Major al Armatei populare chineze de eliberare, Li Tso-pen, membru al Biroului Politic, adjunct al şefului Marelui Stat Major, Ciu Yi-tso, membru al Biroului Politic, adjunct al şefului Marelui Stat Major, Ci Den-kuei, membru supleant al Biroului Politic, Li Tesen, membru supleant al Biroului Politic, Go Mo-jo, membru al C.C. al P.C. Chinez, vicepreşedinte al Comitetului Permanent al Adunării reprezentanţilor populari pe întreaga Chină, U De, membru al C.C. al P.C. Chinez, al doilea secretar al Comitetului municipal de partid Pekin, Ken Biao, membru al C.C. al P. C. Chinez, şeful secţiei relaţii externe din cadrul C.C. al P.C. Chinez, Ci Pîn-fei, ministru ad-interim al afacerilor externe, Lin Cia-mei, soţia vicepremierului Li Sien-nien, şi alte persoane oficiale. Conducătorii de partid şi de stat chinezi adresează, în numele preşedintelui Мао Tzedun şi al vicepreşedintelui Lin Biao, al partidului, guvernului, al marelui popor chinez, calde urări de bun venit tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi soţiei sale, Elena Ceauşescu, precum şi membrilor delegaţiei române ■ Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal de partid București, primarul general al Ca(Continuare în pag. a 4~a) Fiecare om al muncii de la sate, cooperator sau mecanic agricol, participă în aceste zile la efortul pentru recolte bogate. La Poroschia, în Teleorman, porumbul este de acum mare, dar mecanizatorii reușesc sâ-i aplice încă o praşilă mecanică. O dovadă în plus că a fost bine semănat în rînduri drepte, că mecanicii folosesc cu pricepere tehnica cu care a fost dotată secţia de mecanizare. Tarlaua de pe care cooperatorii din Clondiru, judeţul Buzău, string lucerna se numeşte „La şosea". Cei care lucrează aici au mai des ocazia să fie fotografiaţi. Cu tot atîta sîrguinţâ muncesc însă şi ceilalţi membri ai cooperativei. Unitatea este cu lucrările la zi, iar în parcul de furaje au apărut primele clăi de fîn de lucerna. Щ 4MR4MM / GR/СОХЛ O invitaţie adresata unor legumicultori constănţeni ADUNAŢI DOUA FIRE DE TOMATE CU TREI FIRE DE BURUIENI ŞI VOEU DE GHIVECI IESE ! In aprovizionarea litoralului cu legume proaspete un loc important îl ocupă cooperativele agricole situate în bazinul legumicol al Constanţei. Ţinind seama de acest considerent, în unităţile menţionate au fost organizate puternice ferme legumicole, care dispun de o dotare tehnică corespunzătoare, de un număr suficient de braţe de muncă, de cadre de conducere cu înaltă calificare. Cum îşi desfăşoară activitatea aceste formaţiuni, acum, cînd în legumicultura trebuie depus un mare volum de muncă ? Ce măsuri au fost întreprinse pentru ca ele să-şi îndeplinească exemplar sarcinile de producţie ? Iată obiectul unui raid întreprins recent in mai multe ferme legumicole din judeţul Constanţa. De la început, trebuie arătat că, în general, în judeţ, au fost create premise favorabile pentru realizarea integrală şi în sortimentul prevăzut a legumelor necesare. Astfel, întreaga suprafaţă de 28,5 hectare de solarii a fost plantată la timp cu tomate, ardei şi vinete, iar în cîmp din cele 5730 hectare planificate au fost plantate aproape 4 900 de hectare. O dată plantate sau însămînţate, insă, culturile necesită lucrări de întreţinere, a căror însemnătate pentru realizarea recoltelor prevăzute este bine cunoscută, în privinţa modului în care se desfăşoară aceste lucrări în solarii, constatările noastre sunt îmbucurătoare , culturile au fost prăşite, stropirile contra bolilor şi dăunătorilor s-au efectuat la timp etc. Este cazul celor cinci hectare de solarii ale fermei legumicole din Agigea, unde culturile de tomate, vinete şi ardei sunt întreţinute exemplar. „Lucrăm în acord global — ne spune şeful de echipă Vali Munterem — şi avem tot interesul să îngrijim bine culturile. Oamenii din echipa mea au fost repartizaţi cite doi la 4000 m.p. de solarii, răspunzînd de executarea lucrărilor de la planta Ing. MARIA MIHAESCU (Continuare in pag a 3-a) Prin grădiniţele sezoniere din cîteva cooperative agricole din judeţele Argeş, Vîlcea şi Covasna NICI COPIII SE MULŢUMESC NU JUMĂTAŢI DE Considerăm util să reamintim rostul grădiniţelor pentru copii, pentru că, după cît se pare, în unele locuri, el a fost uitat : grădiniţele sezoniere trebuie să suplinească în condiţii corespunzătoare supravegherea părinţilor, atunci cînd aceştia se află la locurile de muncă şi, bineînţeles, să ofere preşcolarilor — în forme antrenante, distractive — unele noţiuni şi deprinderi, utile mai tirziu. Prima cerinţă este condiţionată, înainte de toate, de programul de funcţionare. Evident, mai ales acum, în sezonul de vîrf pentru activităţile agrico CU MĂSURĂ le, ziua de muncă a părinţilor implică o durată mai mare a prezenţei copiilor în grădiniţe ; a doua cerinţă, în afara priceperii educatoarelor — şi precizăm din capul locului că cele pe care le-am întîlnit în cursul vizitelor făcute ne-au lăsat impresia unor profesioniste bine pregătite — presupune dotarea cu material distractiv şi, in aceeaşi măsură, instructiv. Cele mai multe grădiniţe dintre cele vizitate au program Cuprins între orele 7 și 12. La amiază, ușile se închid, iar copiii se duc acasă, unde vor sta singuri sau la vecini, de regulă oameni vîrstnici, a căror capacitate de supraveghere este redusă. Dezavantajele unei asemenea stări de fapt nu sunt neglijabile. Un asemenea program redus are grădiniţa din comuna Miceşti, judeţul Argeş. Educatoarea Ileana Vasilescu justifică cele numai cinci ore de funcţionare, prin aceea că părinţii nu vădesc interes pentru extinderea programului şi, totodată, nu are cine T. LOVINESCU AL. SOLOMONESCU (Continuare in pag. a 2-a) PASIUNEA în confruntare cu inerţia înţelepciunea populară s-a cristalizat în limpezimea de izvor a unui proverb : „omul sfinţeşte Ionul". Dar, completăm noi, numai acel loc care-i este pe măsură şi îi permite să lupte şi să iasă victorios. Cînd a venit la cooperativa agricolă din Cochirleanca — judeţul Buzău, inginerul zootehnist Nicolae Cărbuneanu a găsit în sectorul zootehnic o stare de lucruri nu prea îmbucurătoare. De la bun început a introdus o furajare raţională, care va permite sporirea producţiei de lapte şi carne. A stimulat în acelaşi timp şi oamenii cu care lucra, demonstrîndu-le în mod convingător importanţa introducerii acordului global. „Cu doi ani în urmă, ne spunea comunistul Sava Putincă, îngrijitor în fermă, cîştigam între 700—800 lei pe lună. Acum venitul nostru este incomparabil mai mare". Inginerul şi-a dat seama că era necesară o îmbunătăţire a modului de folosinţă al fondului funciar. în acest scop a fost luată măsura de a se cultiva cu furaje terenurile din apropierea fermei zootehnice pentru că numai astfel se puteau obţine cu cheltuieli de transport minime cantităţi mai mari de furaje. în locul borceagului de primăvară s-a cultivat mazăre ICA 53—54 care asigură o producţie de masă verde de 25—30 tone la hectar şi conţine, totodată, o cantitate sporită de albumină digestibilă atit de necesară hranei taurinelor. MIRON ŞTEFANESCU coresp. „Satului socialist" (Continuare în pag. a 2-a)