Satul Socialist, iunie 1971 (Anul 3, nr. 642-667)

1971-06-03 / nr. 644

care întreprinde o vizită în ţara SATUL SOCIALIST or Agricole de Producţie­­ ANUL III Nr. 644 JOI 3 IUNIE 19714 pagini — 30 bani • Prim-vicepreşedintele Consiliului de Mi­­niştri, Ilie Verdeţ, a primit, miercuri dimineaţa, pe directorul general al Agenţiei Internaţio­nale pentru Energia Atomică — A.I.E.A., dr. Sigvard Eklund, care face o vizită în ţara noastră. Cu acest prilej,au fost discutate pro­bleme referitoare la activitatea A.I.E.A. în do­meniul dezvoltării aplicaţiilor paşnice ale energiei nucleare, la colaborarea ţârii noas­tre în cadrul acestui for internaţional. • Vicepreşedintele Consiliului de Miniştri, leonte Râutu, a primit, miercuri dimineaţa, pe dr. Alfred Quentim, directorul Biroului regio­nal pentru Africa al Organizaţiei Mondiale , . Aflată în capitala finlandeză la invitaţia ministrului educaţiei din Finlanda, Meeri Kala­­vainen, delegaţia Uniunii Tineretului Comunist din România, condusă de tovarăşul Dan Mar­ţian, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, a vizitat primă­ria oraşului Helsinki şi Parlamentul, unde a fost primită de Teuvo Aura, primarul oraşului, şi Rafael Paasio, preşedintele Parlamentului. Ministrul român a fost primit i vizită proto­colară de Vaino Leskinen, ministru de externe al Finlandei, şi a avut întrevederi__cu Meeri _Ka­­lavainen şi Jaakko Itala, miniştrii educaţiei.­­ Recent s-a încheiat la Padova — Italia — Festivalul filmului agricol, manifestare la care au participat peste 20 de ţâri din Europa, Ame­rica şi Asia. Cele 4 filme documentare româ­neşti prezentate : „Irigarea culturilor agricole", „Ingroşarea tineretului taurin", „Sub aripile a­­vionului" şi „Inundaţiile în agricultură" au pri­mit în grup premiul special al juriului­ Sănătăţii, noastră. PENTRU DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢILOR INDUSTRIALE ŞI A PRESTĂRILOR DE SERVICII CREDITUL BANCAR pîrghie importantă, dar nu singur SEVERIAN BEREANU vicepreşedinte al consiliului de administraţie al Băncii pentru Agricul­tură şi Industria Alimentară Folosirea cît mai completă a for­ţei de muncă din mediul rural în tot timpul anului şi valorificarea superioară a resurselor locale de­­■materii prime şi materiale se rea­lizează prin intermediul activităţi­lor industriale, de prelucrare a produselor agricole, de construcţii şi prestări de servicii. Extinzînd şi dezvoltînd aceste activităţi, coope­rativele agricole vor putea să-şi sporească substanţial veniturile, ceea ce se va reflecta nemijlocit în creşterea retribuţiei muncii coope­ratorilor. La organizarea activită­ţilor industriale şi a prestaţiilor trebuie avute în vedere o seamă de criterii şi condiţii. Orice activi­tate industrială, bunăoară, trebuie dezvoltată pe baza resurselor pro­prii de materii şi materiale şi a folosirii în primul rînd a forţei de muncă, îndeosebi în perioadele cu volum mai redus de lucrări în a­­gricultură, obţinîndu-se produse rentabile cu desfacere sigură. Ca în cazul oricărei activităţi, şi în cel de faţă se pune problema finanţării. Fondurile băneşti nece­sare înfiinţării şi dezvoltării acti­vităţilor economice de producţie şi prestărilor de servicii se asigură atît din mijloacele financiare pro­prii, cît şi pe seama creditelor bancare. Indiferent de provenien­ţa lor, gospodărirea mijloacelor băneşti afectate activităţilor ne­agricole, sau rezultate din acest sec­tor se face prin intermediul unui cont bancar separat deschis la ce­rerea unităţilor cooperatiste. Prin (Continuare in pag. a 3-a) PRAGUL A fost cîndva o şcoală de agronomie la Herăstrău, una dintre primele la noi în ţară. Acolo a învăţat tatăl meu şi apoi, vreme de patruzeci de ani a trudit în ferme de stat, la consilierate agricole de ju­deţ, pe la moşii mutat din loc în loc, după cum se schimbau guvernele şi capriciile şefilor. Acum, la optzeci de ani, el pri­veşte­ lumea şi ştie ce se în­­tîmplă, urmăreşte şi procesele adinei ce se petrec în agricul­tura noastră. S-a intîmplat să fiu într-o seară cu el şi cu un alt agronom, mai tînăr, care lucrează într-o cooperativă puternică şi bogată. Reţin din spusele musafi­rului nostru o idee, sau un moment ivit în existenţa ţă­ranilor din satul acela arde­lean, cu nobile şi vechi tradi­ţii de muncă. Este vorba de trecerea de la o concepţie ve­che individualistă, le cea nouă socialistă de răspundere ob­ştească. Agronomul a asemuit această trecere cu un prag și cuvînt mai potrivit nu s-ar putea găsi. Pragul acesta a fost trecut de mult, dar iată că se ivesc mereu alte pra­guri spre alte împliniri pen­tru că este vorba de o ascen­siune permanentă, de noi probleme, de noi răspunderi. Cînd s-a pus chestiunea con­struirii unor sere — îşi amintea oaspetele nostru — unii au tă­cut, au dat din umeri, parcă in­diferenţi. In zile şi nopţi lungi, agronomul şi-a expus argu­mentele, a pledat pentru se­rele lui, îndrăznind să avanse­ze chiar asupra veniturilor probabile. Ideea a prins şi de cîţiva ani, pe întreg cuprinsul anului sînt trimise spre oraş şi chiar în străinătate, legume­­de tot soiul. Aşa s-a intîmplat şi cu irigaţiile, şi cu livada de piersici. Tot atîtea praguri tre­cute, tot atîtea succese. Am fost tot timpul atent la vorbele, la gîndurile, la reacţiile tată­lui meu. Intr-un sfirşit, el a spus : „Da, erau praguri şi pe vremea mea. Nu l-am trecut nici măcar pe cel al sărăciei. Ei asta nu pentru că am fi fost leneşi sau nepricepuţi sau re­trograzi, ci pentru că lipsea climatul necesar. Nu numai plantele au nevoie de un teren pregătit, ci mai ales conştiin­ţele oamenilor. Să vii într-o zi cu maşinuţa ta, să mă iei acolo, să văd, să aud, să mă bucur." NICOLAE JIANU Peisaj industrial la Ţicleni : insta­laţia de captare şi dezbenzinare a gazelor Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale conduse de tovarăşul Nicolae Ceauşescu in Republica Populară Chineză OASPEŢII ROMÂNI AU FOST PRIMIŢI LA PEKIN CU DEOSEBITA CĂLDURĂ Capitala Republicii Populare Chi­neze a întîmpinat marţi 1 iunie în mod sărbătoresc, cu manifestări de caldă prietenie şi entuziasm popu­lar delegaţia de partid şi guverna­mentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, care, la invitaţia Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Chinez şi a guvernului Republicii Popu­lare Chineze, face o vizită de prie­tenie în această ţară. Prin ospitalitatea şi bucuria cu care au primit pe solii poporului român, sute de mii de oameni au dat expresie sentimentelor de trai­nică prietenie ce unesc partidele, popoarele şi ţările noastre. Ora 15:30, ora locală, în timp ce la Bucureşti sunt încă ceasurile di­mineţii, avionul oficial cu insem­­nele tricolorului românesc ateri­zează. In întîmpinarea delegaţiei de partid şi guvernamentale române, pe aeroport au venit tovarăşii : Ciu En-lai, membru al Comitetului Per­manent al Biroului Politic al C.C. al P.C. Chinez, premierul Consi­liului de Stat, Cian Cin, membru al Biroului Politic, Huan Jun-sen, membru al Biroului Politic, șeful Marelui Stat Major al Armatei populare chineze de eliberare, Cian Ciun-ciao, membru al Biroului Po­litic, prim-secretar al Comitetului de partid al oraşului Sanhai, Iao Ven-juan, membru al Biroului Po­litic, Li Sien-nien, membru al Bi­roului Politic, vicepremier al Con­siliului de Stat, Ie Cien-in, mem­bru al Biroului Politic, vicepreșe­dinte al Comisiei militare din ca­drul C.C. al P.C. Chinez, Ie Ciun, membru al Biroului Politic, soţia vicepreşedintelui Lin Biao, U Fa­­sien, membru al Biroului Politic, adjunct al şefului Marelui Stat Major al Armatei populare chineze de eliberare, Li Tso-pen, mem­bru al Biroului Politic, adjunct al şefului Marelui Stat Major, Ciu Yi-tso, membru al Biroului Po­litic, adjunct al şefului Marelui Stat Major, Ci Den-kuei, membru supleant al Biroului Politic, Li Te­­sen, membru supleant al Biroului Politic, Go Mo-jo, membru al C.C. al P.C. Chinez, vicepreşedinte al Comitetului Permanent al Adunării reprezentanţilor populari pe în­treaga Chină, U De, membru al C.C. al P.C. Chinez, al doilea secre­tar al Comitetului municipal de partid Pekin, Ken Biao, mem­bru al C.C. al P. C. Chinez, şeful secţiei relaţii externe din cadrul C.C. al P.C. Chinez, Ci Pîn-fei, ministru ad-interim al a­­facerilor externe, Lin Cia-mei, soţia vicepremierului Li Sien-nien, şi alte persoane oficiale. Conducătorii de partid şi de stat chinezi adresează, în numele pre­şedintelui Мао Tzedun şi al vice­preşedintelui Lin Biao, al partidu­lui, guvernului, al marelui popor chinez, calde urări de bun venit to­varăşului Nicolae Ceauşescu şi so­ţiei sale, Elena Ceauşescu, precum şi membrilor delegaţiei române ■ Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Mi­niştri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliu­lui de Stat, Dumitru Popa, mem­bru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Co­mitetului municipal de partid București, primarul general al Ca­(Continuare în pag. a 4~a) Fiecare om al muncii de la sate, cooperator sau mecanic agricol, participă în aceste zile la efortul pentru recolte bogate. La Poroschia, în Teleorman, porumbul este de acum mare, dar mecanizatorii reu­șesc sâ-i aplice încă o praşilă mecanică. O dovadă în plus că a fost bine semănat în rînduri drepte, că mecanicii folosesc cu pricepere tehnica cu care a fost dotată secţia de mecanizare. Tarlaua de pe care cooperatorii din Clondiru, judeţul Buzău, string lucerna se numeşte „La şosea". Cei care lucrează aici au mai des ocazia să fie foto­grafiaţi. Cu tot atîta sîrguinţâ muncesc însă şi ceilalţi membri ai cooperativei. Unitatea este cu lucrările la zi, iar în parcul de furaje au apărut primele clăi de fîn de lucerna.­ Щ 4MR4M­M / GR/СОХЛ O invitaţie adresata unor legumicultori constănţeni ADUNAŢI DOUA FIRE DE TOMATE CU TREI FIRE DE BURUIENI ŞI VOEU DE GHIVECI IESE ! In aprovizionarea litoralului cu legume proaspete un loc im­portant îl ocupă cooperativele agricole situate în bazinul legumicol al Constanţei. Ţinind seama de acest considerent, în unităţile men­ţionate au fost organizate puternice ferme legumicole, care dispun de o dotare tehnică corespunzătoare, de un număr suficient de braţe de muncă, de cadre de conducere cu înaltă calificare. Cum îşi desfăşoară activitatea aceste formaţiuni, acum, cînd în legu­micultura trebuie depus un mare volum de muncă ? Ce măsuri au fost întreprinse pentru ca ele să-şi îndeplinească exemplar sarci­nile de producţie ? Iată obiectul unui raid întreprins recent in mai multe ferme legumicole din judeţul Constanţa. De la început, trebuie arătat că, în general, în judeţ, au fost create premise favorabile pentru realiza­rea integrală şi în sortimentul pre­văzut a legumelor necesare. Ast­fel, întreaga suprafaţă de 28,5 hec­tare­ de solarii a fost plantată la timp cu tomate, ardei şi vinete, iar în cîmp din cele 5730 hectare pla­nificate au fost plantate aproape 4 900 de hectare. O dată plantate sau însămînţate, insă, culturile necesită lucrări de întreţinere, a căror însemnătate pentru realizarea recoltelor prevă­zute este bine cunoscută, în pri­vinţa modului în care se desfăşoa­ră aceste lucrări în solarii, consta­tările noastre sunt îmbucurătoare , culturile au fost prăşite, stropirile contra bolilor şi dăunătorilor s-au efectuat la timp etc. Este cazul ce­lor cinci hectare de solarii ale fer­mei legumicole din Agigea, unde culturile de tomate, vinete şi ar­dei sunt întreţinute exemplar. „Lu­crăm în acord global — ne spune şeful de echipă Vali Munterem — şi avem tot interesul să îngrijim bine culturile. Oamenii din echipa mea au fost repartizaţi cite doi la 4000 m.p. de solarii, răspunzînd de e­­xecutarea lucrărilor de la planta­ Ing. MARIA MIHAESCU (Continuare in pag a 3-a) Prin grădiniţele sezoniere din cîteva cooperative agricole din judeţele Argeş, Vîlcea şi Covasna NICI COPIII SE MULŢUMESC NU JUMĂTAŢI DE Considerăm util să reamintim rostul gră­diniţelor pentru copii, pentru că, după cît se pare, în unele locuri, el a fost uitat : grădiniţele sezoniere trebuie să suplinească în condiţii corespunză­toare supravegherea părinţilor, atunci cînd aceştia se află la locu­rile de muncă şi, bine­înţeles, să ofere preşco­larilor — în forme an­trenante, distractive — unele noţiuni şi de­prinderi, utile mai tir­­ziu. Prima cerinţă este condiţionată, înainte de toate, de programul de funcţionare. Evi­dent, mai ales acum, în sezonul de vîrf pen­tru activităţile agrico­ CU MĂSURĂ le, ziua de muncă a părinţilor implică o du­rată mai mare a pre­zenţei copiilor în gră­diniţe ; a doua cerin­ţă, în afara priceperii educatoarelor — şi precizăm din capul lo­cului că cele pe care le-am întîlnit în cursul vizitelor făcute ne-au lăsat impresia unor profesioniste bine pre­gătite — presupune dotarea cu material distractiv şi, in aceeaşi măsură, instructiv. Cele mai multe gră­diniţe dintre cele vizi­tate au program Cu­­prins între orele 7 și 12. La amiază, ușile se închid, iar copiii se duc acasă, unde vor sta singuri sau la ve­cini, de regulă oameni vîrstnici, a căror capa­citate de supraveghere este redusă. Dezavan­tajele unei asemenea stări de fapt nu sunt neglijabile. Un asemenea pro­gram redus are gră­diniţa din comuna Mi­­ceşti, judeţul Argeş. E­­ducatoarea Ileana Va­­silescu justifică cele numai cinci ore de funcţionare, prin aceea că părinţii nu vădesc interes pentru extin­derea programului şi, totodată, nu are cine T. LOVINESCU AL. SOLOMONESCU (Continuare in pag. a 2-a) PASIUNEA în confruntare cu inerţia înţelepciunea populară s-a cristalizat în limpezi­mea de izvor a unui pro­verb : „omul sfinţeşte Io­nul". Dar, completăm noi, numai acel loc care-i este pe măsură şi îi permite să lupte şi să iasă victorios. Cînd a venit la cooperativa agricolă din Cochirleanca — judeţul Buzău, inginerul zootehnist Nicolae Cărbu­­neanu a găsit­­ în sec­torul zootehnic o stare de lucruri nu prea îmbu­curătoare. De la bun în­ceput a introdus o furajare raţională, care va per­mite sporirea producţiei de lapte şi carne. A stimu­lat în acelaşi timp şi oa­menii cu care lucra, de­­monstrîndu-le în mod con­vingător importanţa in­troducerii acordului glo­bal. „Cu doi ani în urmă, ne spunea comunistul Sava Putincă, îngrijitor în fer­mă, cîştigam între 700—800 lei pe lună. Acum venitul nostru este incomparabil mai mare". Inginerul şi-a dat seama că era necesară o îmbună­tăţire a modului de folo­sinţă al fondului funciar. în acest scop a fost luată mă­sura de a se cultiva cu furaje terenurile din apropierea fermei zoo­tehnice pentru că numai astfel se puteau obţine cu cheltuieli de transport mi­nime cantităţi mai mari de furaje. în locul borceagului de primăvară s-a cultivat mazăre ICA 53—54 care a­sigură o producţie de ma­să verde de 25—30 tone la hectar şi conţine, totodată, o cantitate sporită de al­­bumină digestibilă atit de necesară hranei taurinelor. MIRON ŞTEFANESCU coresp. „Satului socialist" (Continuare în pag. a 2-a) ­

Next