Satul Socialist, iulie 1971 (Anul 3, nr. 668-694)
1971-07-24 / nr. 688
2^ SUIASICIUISI ANUL III Nr. 688 SIMBATA 24 IULIE 1971 6 pagini — 30 bani otidian editat de Uniuttet .. . ■. ..• Mmm——n—'z;—m—m Naționala a Cooperativelor Agricole de Producție ............................ ............................. • La 22 iulie, ministrul comerțului exterior al Republicii Socialiste România, Cornel Burtică, s-a întîlnit cu ministrul comerțului exterior al U.R.S.S., Nikolai Patolicev. Cu acest prilej, au fost examinate mersul realizării protocolului comercial pe anul în curs, cît și unele probleme privind posibilitățile de lărgire a schimburilor comerciale pe perioada 1971—1975. • La „Accademia di Romania" din Roma a avut loc o manifestare consacrată aniversării a 100 de ani de la naşterea marelui pictor român Theodor Pallady.n sala „Reforma" din Santiago de Chile s-a deschis o expoziţie închinată semicentenarului Partidului Comunist Român. Organizată sub auspiciile Partidului Comunist din Chile, expoziţia — intitulată „Omagiu Partidului Comunist Român" — înfăţişează, prin imagini fotografice, facsimile, texte în limba spaniolă, momente ale luptei duse de P.C.R. pentru eliberarea naţională şi socială a poporului român, pentru construirea societâtii socialiste. O delegaţie economică, condusă de Nicolas Nicolae, prim-adjunct al ministrului comerţului exterior, a plecat vineri la amiază în India şi Pakistan, pentru a purta convorbiri cu privire la dezvoltarea relaţiilor economice cu ţările respective. Printre persoanele prezente la plecare, pe aeroportul Otopeni, se aflau şi S. Than, ambasadorul Indiei, şi Raziur Rahman Noore, ambasadorul Pakistanului la Bucureşti. Din cea de-a patra zi a Festivalului filmului de la Moscova a fost prezentat în Sala Congreselor din Kremlin filmul românesc „Mihai Viteazul", care s-a bucurat de un frumos succes. CAMPANIA AGRICOLA In judeţele neamţ şi bacău vremea se anunţă In CONTINUARE NEPRIELNICĂ. ACEASTA IMPUNE: IMOBILIZAREA TUTUROR COOPERATORILOR LA STRÎNGEREA RECOLTEI • FOLOSIREA MAŞINILOR LA ÎNTREAGA CAPACITATE Dacă în ultimii ani recoltatul griului viza, mai ales, utilizarea la maximum a maşinilor şi mecanizatorilor şi în mai mică măsură mobilizarea cooperatorilor, antrenaţi, în cea mai mare parte, la proşitul porumbului, cartofului şi sfeclei de zahăr, anul acesta lucrurile sînt mult mai complexe. Vîntul puternic care a bătut zile de-a rîndul a culcat cultura pe mari suprafeţe, aceasta nemaiputînd fi recoltată cu combinele. In mod cu totul special, secerişul şi cositul care altădată se practicau numai pe pante ori în lanurile prea îmburuienate, unde nu putea intra combina, se cer reconsiderate. La strînsul cerealelor păioase trebuie antrenaţi mii şi mii de secerători şi cosaşi. Această împrejurare care verifică capacitatea consiliilor de conducere, şefilor de fermă şi brigadierilor de a organiza activitatea şi de a-i mobiliza pe cooperatori la lucru implică, din partea tuturor, dăruire în muncă deoarece fiecare oră de întârziere înseamnă pierderea unei însemnate părţi din recoltă. Cum se achită conducerile cooperativelor din judeţele Neamţ şi Bacău de dificila sarcină a organizării cît mai judicioase a recoltării, ce măsuri politice şi organizatorice întreprind pentru a grăbi strînsul cerealelor păioase ? Un prim răspuns ni-l oferă cooperativa agricolă Moldoveni, unitate fruntaşă pe judeţul Neamţ, iar la sfecla de zahăr, prima şi pe ţară. Ion Dănceanu, preşedintele cooperativei, deputat în Marea Adunare Naţională şi tînărul şi priceputul Inginer şef de aici, Vasile Melinte, se arătau mulţumiţi de participarea oamenilor la lucru. în ziua raidului nostru erau la seceriş 500 de cooperatori, cifră care spune mult, dacă avem in vedere şi faptul că în aceeaşi zi, cooperativa fusese obligată să antreneze la alte lucrări de sezon in grădina de legume, in vie etc. alte sute de oameni. MIOARA MATEESCU TRAIAN DUMITRESCU (СопНпчаге în pag. a 6-a) * Pe „cartea de vizită" a cooperativei agricole"! NANA stă, azi, scris: ! MUNCA —ORDINE —CINSTE! ! (Citifi in pag. a lll-a, reportajul nostru) ! Ing. ALEXANDRU SAVU, preşedintele unităţii ne declară: Imagina din interiorul fabricii de blocuri ceramice Pantelimon—Brâneşti Străbătînd Bărăganul ...Iată marea de aur^ a holdei, şopteşte din cîmpie în deal, unduieşte, neobosită, ca marea de ape — val după val... De la ţărmul ei s-au desprins lebedele de argint, cu gîtul lung — combinele. A început marea bătălie a piinii... nici-un bob de griu pierdut. 400 de hectare intr-un schimb și se lucrează intens, pe fronturi largi, fără zăbavă, în două schimburi... La Сига Vodă, campania e în plin avînt, spicele mari, grele de rod, întinderile sunt convertite in cifre... Se raportează : 3 800 kg boabe la hectar, mii de hectare treierate, sute de hectare arate, discuite, semănate..Dinspre acest hotar de belşug pornim călări, un pas egal, pe un pămînt arid acum, nisipos, pe care îl străbatem. Mercurul urcă, pe treptele de febră ale zilei de vară. Treizeci, treizeci şi două de grade. Ierburile troznesc sub paşii cailor înălţindu-şi fruntea să ne privească. Venim de ore, venim demult, venim de departe. Să ajungem acolo, unde în faţa noastră cerul se uneşte cu pămîntul, la margine de cîmpie. Din cină in cînd la umbra cite unui arbore răzleţ oprim caii să mai odihnească un pic, discutăm, făurim planuri, consemnăm în carnete nume de pămînturi și cifre, mereu cifre. Totul se concretizează în cifre... Cîteva GEORGE ARADEANU BERA (Continuare în pag. a 2-a) • •• Citit în pag. a 5-a: TINERETUL ȘI PROBLEMELE SATULUI (III) VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU în unităţi industriale ale Municipiului Constanţa In cursul dimineţii de vineri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, a vizitat unele din cele mai reprezentative unităţi industriale ale municipiului Constanţa — portul maritim şi şantierul naval. Pe întregul traseu străbătut, de la Mangalia Nord la Constanţa, ca şi pe străzile municipiului, secretarul general al partidului împreună cu tovarăşii Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ şi Ion Stănescu au fost salutaţi de un mare număr de cetăţeni veniţi în întîmpinare. In port, în faţa gării maritime este aliniată o companie de onoare formată din militari şi membri ai gărzilor patriotice, care prezintă onorul secretarului general al partidului, comandantul suprem al forţelor noastre armate. Se intonează imnul de stat al Republicii Socialiste România. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu trece în revistă garda de onoare, în holul gării maritime, tovarăşul Nicolae Ceauşescu ia cunoştinţă, prin intermediul unor schiţe, grafice şi fotografii, de stadiul actual şi de perspectivă al dezvoltării portului şi şantierului naval. Secretarul general al partidului împreună cu ceilalţi conducători de partid şi de stat urcă la bordul cargoului „Tîrgovişte" de 4 500 tdw, construit la Galaţi, al cărui comandant este Eroul Muncii Socialiste Ştefan Vasiliu. Se vizitează apoi principalele sectoare de activitate ale portului. Vorbind despre stadiul actual al lucrărilor şi programul eşalonat al acestora, directorul C.N.M. „Navrom“ Constanţa, ing. Nicolae Zeicu, arată, printre altele, că în cincinalul care a trecut s-au efectuat ample lucrări de extindere spre sud a bazinului portuar şi de modernizare a instalaţiilor portuare. Au fost construite diguri în lungime de peste 5 300 metri, platforme portuare, dane de diferite adîncimi, magazii, căi de rulare pentru macarale. Efectuarea unor asemenea lucrări a creat posibilitatea ca la danele portului să poată acosta, pentru încărcaredescărcare, nave cu capacităţi de pînă la 60 000 tdw şi a asigurat ca în perioada cincinalului precedent traficul portuar să crească la peste 6,5 milioane tone. Călătoria în bazinul portuar continuă spre șantierul naval, la bordul navei „Lancea". în drum se face un scurt popas la dana nr. 63, unde este acostat mineralierul „Dunărea" de 25 000 tdw. La şantierul naval, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt întîmpinaţi cu furtunoase aplauze şi urale de un mare număr de constructori navali. Este de faţă Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini. Ing. Dumitru Fuiorea, directorul şantierului, salută pe oaspeţi şi-i invită să viziteze această unitate de seamă a industriei româneşti constructoare de maşini care, recent, a aniversat 75 de ani de existenţă, în ansamblul industriei judeţului, şantierul naval îşi afirmă pregnant personalitatea. El dispune azi de instalaţii şi utilaje moderne. De altfel, în actualul cincinal el va fi profilat, într-o primă etapă, pentru producţia navelor maritime cu capacităţi de pînă la 60 000 tdw, iar în perspectivă pentru nave de 150 000 tdw. Se vizitează principalele sectoare de producţie ale şantierului. Atit în port cît şi la şantierul naval au fost purtate discuţii în jurul unor probleme legate de eficienţa economică a producţiei şi investiţiilor, de calificarea cadrelor. Secretarul general al partidului recomandă specialiştilor măsuri concrete pentru îmbunătăţirea activităţii lor. Pretutindeni, pe docuri, pe nave, în timpul vizitei sute şi sute de muncitori salută cu entuziasm, îşi manifestă puternic dragostea şi încrederea lor în partid şi în conducerea sa. ...Din nou pe străzile Constanţei. Aceeaşi mulţime de oameni aplaudă, scandează „P.C.R.Ceauşescu", „Ceauşescu şi poporul". Tovarăşul Nicolae Ceauşescu răspunde prieteneşte populaţiei pentru caldele manifestări de stimă şi preţuire. Coloana de maşini se îndreaptă apoi spre sala sporturilor din Constanţa, unde a avut loc o adunare cu activul de partid din județ. Un destin numit DEMNITATE Un om, un bărbat in puterea vîrstei, cu autoritate, cu prestigiu printre semenii săi, se destăinuie. Un univers pasionant se deschide, îi urmăresc privirea ageră și gesturile, îi ascult comentariul, un comentariu limpede, pe alocuri avîntat precum o apă de munte. E atit adevăr, atîta sinceritate în tot ce-mi spune. Mi se relevă din nou lumina acestui colţ de pămînt romănesc pe care cei de demult ni l-au lăsat sub denumirea de Ţara Birsei. Astă iarnă, am văzut-o la Feldioara şi la Şercaia, acum, în vară, o privesc la Cristian. Dintr-un pridvor o privesc. Un pridvor de casă ţărănească aşa cum sînt în Transilvania. O privesc prin ochii albaştri ai acestui bărbat cu fire aprigă, cu sufletul generos ca şi pridvorul casei sale. Urmăresc o istorie, o scurtă şi semnificativă istorie. Nu putem să nu ne raportăm gîndul şi simţirea la tot ceea ce ne înconjoară, la acest pămînt al ţării, la oraşul ori la satul în care trăim, la părinţi. Aparţinem acestui pămînt, sîntem definitiv contopiţi cu vatra obîrşiei noastre. Nu putem să nu ne raportăm conştiinţa la vatra muncii noastre. Oţelarul visează oţel, cărturarul — cărţi, ţăranul visează ţarina încărcată de roade. Nu putem să nu ne raportăm fiinţa spirituala la timpul pe care îl parcurgem şi căruia Ii dăm sens. Un om aparţine unui anumit loc, unui anumit timp, şi cu cît apartenenţa sa la pămîntul şi epoca lui e mai fierbinte cu atit personalitatea sa e mai puternică. La acestea mă gîndeam, adică s-au ivit din nou aceste gînduri, asculţindu-l. Urmăresc o scurtă istorie, un portret, o viaţă în datele ei esenţiale, un destin. îmi înfăţişează tabloul familiei : părinţii, fraţii şi surorile, apoi copiii săi. Nemurirea lui, cum atit de frumos se exprimă cineva despre neamul din care te tragi, e în Cristian. Aici s-au născut străbunii cu nume foşnind de vegetaţie. Cîmpeanu, în Cristian au văzut lumina zilei părinţii, el şi copiii lui. AU fost la PETRE DÍNCU (Continuare în pag a 2-a) Incursiuni in universul relaţiilor dintre oamenii satelor Satul prezintă nenumărate subiecte pentru cineaştii noştri MERGEŢI IN SAT PENTRU A LE CUNOAŞTE, PENTRU A LE INFAŢIŞA PE ECRAN! Cînd s-a Intîmplat primul spectacol cinematografic în comuna Cosvana, judeţul Botoşani, Ilie Handrea avea numai 38 de ani, era tînăr cum s-ar zice şi mai văzuse un film în armată, un film „de război", întîmplarea a făcut ca la primul spectacol cinematografic, în 1952, Ilie Handrea să privească cu o uimire anume un film întreg despre viaţa oamenilor de la oraşe şi sate în plin efort de reconstrucţie a ţării. Era un documentar, i se pare şi, dacă-şi aduce bine aminte, un documentar care l-a emoţionat, care i-a plăcut şi pe care nu poate să-l uite. Se pare că încă de pe atunci Ilie Handrea a devenit un spectator pasionat de film. Şi satul şi oamenii s-au schimbat. Există în Cosvana un cămin cultural cu o sală de spectacole de peste 350 de locuri şi unul dintre aceste locuri este ocupat la fiecare spectacol de Ilie Handrea. Şi numele lui este cunoscut în întreaga comună fiind socotit unul dintre brigadierii fruntaşi la cultura mare ai cooperativei agricole de producţie. L-am întrebat ce spectacol a văzut în ultima vreme şi mi-a răspuns : „Mihai Viteazul. Mi-a plăcut. Este un film de la care nu pot să uit nici un amănunt. L-am văzut la cinematograful din Cîmpulung Moldovenesc. Dacă ar veni şi la cinematograful nostru sătesc l-aş revedea cu acelaşi interes şi cu aceeaşi plăcere. De fapt, filmul istoric este cel care mă pasionează cel mai mult, nu numai pentru faptul că descopăr în el un trecut de vitejie şi glorie ci, mai cu seamă, pentru motivul că, de fiecare dată, mă emoţionează în mod deosebit. Eu am văzut şi „Neamul Şoimăreştilor" şi „Tudor" şi „Dacii" şi mă întreb, puţin mîhnit, de ce nu se face tot posibilul să ajungă mai repede şi la cinematografele de la căminul cultural filmele noastre istorice. Mai am o mîhnire pe care v-o spun. Mă refer la calitatea tehnică a prezentării filmului şi aş vrea să menţionez că nu întotdeauna, chiar astăzi după atîţia ani, noi spectatorii, putem fi mulţumiţi pe deplin de felul în care atit operatorul cît şi aparatura aflată în dotaţia căminului nostru cultural favorizează vizionarea în cele mai bune condiţii a filmului. Dar nu asta este problema cea mai importantă, socotesc eu, ci felul in care ni se repartizează filmele. La noi umblă o vorbă : „ăsta e film pentru bani şi ăsta e film ca să fie". E drept, de la o vreme sosesc în comuna noastră din ce în ce mai puţine filme pentru bani şi tot mai multe film V. M. BASARAB (Continuare in pag. a 2-a) SAPTAHINA Perioada de timp la care se referă această cronică, respectiv ultimele 7 zile, a fost destul de bogată in evenimente politice. Majoritatea acestora atestă preocuparea opiniei publice mondiale, a popoarelor lumii pentru apărarea păcii şi securităţii pe glob. Multitudinea şi amploarea acţiunilor, reuniunilor şi întîlnirilor politice, îndreptate spre găsirea soluţiilor în vederea înfăptuirii acestor deziderate ale umanităţii, demonstrează faptul, subliniat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, că „niciodată în istorie lupta omenirii pentru progres, democraţie şi pace nu a cunoscut o asemenea intensitate, dimensiuni de o asemenea amploare". Dintre numeroasele acţiuni care stau sub semnul acestei preocupări, evidenţiem mai întîi conferinţa de la Belgrad privind „pacea mondială prin drept", conferinţă care, date fiind problemele în dezbatere şi amploarea participării — 2000 de delegaţi din 80 de ţări — se înscrie ca un eveniment deosebit de important. Scopul conferinţei este de a contribui la definirea aspectelor juridice ale efortului general al omenirii pentru pace şi securitate internaţională, de a determina o creştere a aportului juriştilor în promovarea legalităţii internaţionale. Ţara noastră, care prin întreaga ei activitate externă militează pentru triumful, în relaţiile dintre state, al principiilor dreptului internaţional, este reprezentată la această reuniune de o delegaţie şi a salutat deschiderea conferinţei printr-un mesaj adresat întâlnirii de către preşedintele Nicolae Ceauşescu. în acest mesaj, şeful statului nostru, arătând că respectarea legalităţii internaţionale, a dreptului inalienabil şi egal al fiecărui popor la existenţă liberă, la o viaţă demnă, la suveranitate şi independenţă, la afirmarea fiinţei sale naţionale reprezintă o condiţie necesară pentru asigurarea păcii, reafirmă încă o dată hotărîrea ţării CEAÎBARĂU (Continuare în pag. a 6-a) i