Satul Socialist, octombrie 1971 (Anul 3, nr. 747-773)
1971-10-14 / nr. 758
Still sntilist Cotidian editat din Uniunea Naţionala a Coopersitivelor Agricole de Producţie ANUL III Nr. 758 JOI 14 OCTOMBRIE 1974 pagini — 30 bani ! Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la plenara lărgită a Comitetului municipal Bucureşti al Partidului Comunist Român Stimaţi tovarăşi, Plenara Comitetului municipal şi a activului de partid din Bucureşti a dezbătut măsurile necesare în vederea îmbunătăţirii activităţii politico-ideologice, a ridicării nivelului conştiinţei partinice a comuniştilor, pentru formarea conştiinţei socialiste a tuturor oamenilor muncii din Capitală. Consider că dezbaterea acestor probleme — şi măsurile care vor fi adoptate — vor avea rezultate pozitive în activitatea viitoare a comitetului municipal de partid, a activului, a tuturor comuniştilor, se vor reflecta în îmbunătăţirea întregii activităţi a organizaţiei de partid din Bucureşti. (Aplauze puternice). In timpul discuţiilor au fost evidenţiate realizările însemnate obţinute de oamenii muncii din Capitală, sub conducerea organizaţiei de partid. Fără îndoială, îndeplinirea cu succes a planurilor economice, dezvoltarea învăţămîntului, ştiinţei, culturii sunt fapte care vădesc capacitatea şi forţa de care dispune organizaţia de partid din Capitală. Ne bucură că, pe primele 9 luni ale anului, oamenii muncii din Capitală au depăşit sarcinile prevăzute pentru această perioadă în planul pe 1971. De altfel, după cum ştiţi, în întreaga ţară, pe primele trei trimestre ale acestui an, ale actualului cincinal, s-au realizat cu succes sarcinile privind dezvoltarea producţiei industriale, s-au obţinut rezultate de seamă în agricultură, în toate domeniile de activitate. Putem spune că prin munca eroică a clasei muncitoare, a ţărănimii, a intelectualităţii, a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, prind viaţă hotărîrile Congresului al X-lea al partidului privind făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în România, ridicarea patriei noastre pe noi culmi de civilizaţie şi progres. (Aplauze îndelungate). Pe această bază, sîntem într-adevăr îndreptăţiţi să ne punem întrebarea : ce demonstrează realizările din primele 9 luni ale cincinalului 1971—1975 ? In primul rînd, putem afirma că ele evidenţiază justeţea liniei generale elaborate de Congresul al X-lea al partidului, a hotărîrilor Comitetului Central al partidului, care — călăuzindu-se după concepţia materialist-dialectică şi istorică despre lume şi aplicînd în mod creator adevărurile generale ale marxism-leninismului la condiţiile concrete ale României — au trasat orientările pentru mersul înainte al poporului nostru pe calea făuririi noii orînduiri socialiste şi comuniste. In al doilea rînd, putem afirma că aceste realizări demonstrează capacitatea organizaţiilor de partid, faptul că ele îşi îndeplinesc cu cinste rolul de forţă conducătoare în toate sectoarele de activitate. Și tocmai datorită acestui fapt, poporul nostru realizează cu succes orientările și programul stabilit de Congresul al X-lea al partidului. (Vii aplauze). In al treilea rînd, toate aceste înfăptuiri subliniază încă o dată capacitatea creatoare a clasei muncitoare — clasă conducătoare a societăţii socialiste româneşti — a ţărănimii şi intelectualităţii, demonstrează unitatea de nezdruncinat a acestor clase şi forţe sociale, a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, care înfăptuiesc neabătut politica Partidului Comunist Român, văzînd în ea o politică ce corespunde pe deplin năzuinţelor vitale ale întregii noastre naţiuni socialiste. (Aplauze puternice). Subliniez acest lucru pentru că, dezbătînd problema activităţii politico-ideologice, trebuie să pornim de la felul în care partidul nostru, conducerea sa rezolvă sarcinile de bază ale dezvoltării societăţii noastre, în care elaborează politica internă şi externă a ţării. Putem aprecia că faptele, viaţa, desfăşurarea evenimentelor — atît interne cit şi internaţionale — demonstrează în mod pregnant justeţea liniei generale marxist-leniniste a partidului nostru, ceea ce înseamnă că avem într-adevăr o bună bază ideologică şi politică. (Aplauze prelungite). Pornind de la aceste constatări, putem aprecia că avem toate condițiile pentru a realiza cu succes hotărîrile Congresului al X-lea, pentru a parcurge în acest cincinal o etapă importantă pe calea construirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate, a creării condiţiilor necesare pentru trecerea la făurirea treptată a comunismului în România. Stimaţi tovarăşi, Organizaţia de partid a Capitalei,cu cei peste 211 000 de membri ai săi, constituie o forţă furiaşă. In cadrul acest еГоrganifaţiia îşi desfăşoară activitatea mii, aş putea spune zeci de mii de activişti de bază ai partidului nostru. Aici, în Bucureşti, se află atît organele centrale de partid, cit şi conducerile organizaţiilor obşteşti, guvernul, ministerele — deci forţa politică principală a societăţii noastre socialiste. De aceea, Comitetul Central acordă o atenţie deosebită muncii organizaţiei şi activului de partid din Bucureşti ; de aceea şi pretenţiile Comitetului Central faţă de organizaţia de partid, de comitetul municipal de partid sunt mult mai mari. In cadrul acestei şedinţe trebuie să ne punem întrebarea : cum răspund comitetul municipal, activul său, organizaţiile de partid din Capitală sarcinilor mari care le revin ? Desigur, nu este acum cazul să facem o analiză multilaterală a întregii activități a comitetului municipal, avînd în vedere că ordinea de zi definește precis că ne ocupăm îndeosebi de activitatea politico-ideologică , dar, analizînd felul în care sunt realizate prevederile de plan în toate domeniile de activitate, nu putem să nu apreciem că organizaţia de partid a Capitalei îşi îndeplineşte în bune condiţii sarcinile, că ea constituie una din cele mai puternice organizaţii, o forţă de bază a partidului nostru. (Aplauze puternice). In acest cadru, putem, fără nici o îndoială, aprecia că şi în ce priveşte activitatea de educare ideologică, de dezvoltare a conştiinţei socialiste a oamenilor muncii există o serie de rezultate. De altfel, aceste aprecieri sunt valabile pentru activitatea întregului partid, a tuturor organizaţiilor de partid din ţara noastră. Menţionez acest lucru pentru că trebuie să privim lucrurile într-o strîinsă interdependenţă , dacă constatăm cu toţii că avem realizări însemnate în toate domeniile, că politica internă şi externă a partidului şi statului nostru duce la dezvoltarea cu succes a socialismului în România, la întărirea colaborării şi prieteniei cu ţările socialiste, cu partidele comuniste, cu forţele antiimperialiste, cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială — şi dăm o apreciere corespunzătoare acestor rezultate — apoi nu putem să nu menţionăm că toate aceste înfăptuiri sunt strîns legate şi de faptul că am obţinut succese de seamă în ridicarea nivelului politicoideologic, a conştiinţei socialiste a oamenilor muncii. Pentru că, fără aceasta, nu ar fi fost şi nu ar fi posibile rezultatele pe care le avem în toate domeniile de activitate. (Vii aplauze). Poate, însă, unii tovarăși vor pune întrebarea : dacă avem asemenea realizări, inclusiv în domeniul muncii ideologico-politice, atunci de ce mai criticăm o serie de neajunsuri, de ce a mai fost necesar să se ia, de către Comitetul nostru Executiv, măsurile cunoscute ? Pentru a răspunde la această întrebare, ar trebui să ne referim mai pe larg la o serie de caracteristici ale comuniştilor, ale partidului nostru, care întotdeauna a acţionat împotriva a tot ceea ce este vechi, perimat, a supus permanent criticii şi autocriticii activitatea sa, a făcut şi face din critică şi autocritică o lege a propriei sale dezvoltări, a însăşi dezvoltării societăţii româneşti. Fără nici o îndoială, dacă nu am proceda astfel, n-am fi comunişti ; ar însemna să dăm dovadă de automulţumire, de îngîmfare, să considerăm că nu mai avem nimic de făcut ; or, atunci am înceta de a mai fi comunişti, partidul nu şi-ar mai putea îndeplini rolul de forţă conducătoare a societăţii, rol care impune a promova permanent noul, a asigura dezvoltarea continuă a societăţii româneşti, a tuturor laturilor activităţii sociale. (Aplauze puternice). Tocmai de la aceste, considererw te principiale arh pînlît iitunci rînd, am supus uner-"analize "critice stările de lucruri din domeniul activităţii politico-ideologice. Faţă de dezvoltarea generală a tuturor sectoarelor de activitate şi, mai cu seamă, faţă de creşterea uriaşă a forţelor de producţie ale societăţii noastre, se observă o anumită rămînere în urmă în ce priveşte munca politico-ideologică, de formare a conştiinţei socialiste ; în fapt, începuse să se manifeste tendinţe de automulţumire, de îngîmfare, de a considera că putem face totul — şi că este suficient să avem o hotărîre, pentru ca ea să se realizeze de la sine. Trebuie arătat că asemenea stări negative de lucruri şi-au făcut loc chiar la o serie de cadre şi activişti de partid şi de stat. Există, de asemenea, anumite rămîneri în urmă şi în ce priveşte formarea cadrelor noastre pentru diferite sectoare de activitate, în felul în care aceste cadre înţeleg să-şi îndeplinească în cele mai bune condiţii răspunderile încredinţate de partid şi de stat ; sunt manifestări negative, legate de o anumită slăbire a spiritului de răspundere, de combativitate în diferite domenii de activitate. Putem spune că şi-a făcut loc şi o anumită subapreciere a importanţei activităţii politico-educative, de formare a omului nou — constructor al socialismului. Pornind de la faptul că, într-adevăr, marea majoritate sau cvasi unanimitatea oamenilor muncii înfăptuiesc neabătut politica internă şi externă a partidului nostru, unii tovarăşi au început să spună : „Ce mai vrem, în definitiv ? Oamenii înţeleg lucrurile ; de ce trebuie să mai desfăşurăm o activitate atît de intensă de partid, politico-educativă ?“ Am arătat mai înainte că hotărîrea cu care întregul nostru popor înfăptuieşte politica partidului este tocmai rezultatul activităţii politico-ideologice, de educare a oamenilor, este urmarea realizărilor obţinute în acest domeniu , iar a admite să se dezvolte stările de lucruri negative la care m-am referit ar însemna ca, treptat-treptat, să asistăm la o gravă rămînere în urmă a activităţii politico-ideologice, a ridicării nivelului general al cadrelor noastre de partid şi de stat, a conştiinţei socialiste a oamenilor muncii — ceea ce ar avea implicaţii negative asupra întregii activităţi de construcţie socialistă din ţara noastră. Noi ne propunem să făurim o societate în care clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, întregul popor participă în mod conştient la făurirea propriei istorii, a propriului viitor. Or, a crea condiţii pentru o participare reală — şi nu fictivă — la conducerea societăţii presupune a făuri oameni cu o înaltă conştiinţă politică, în stare să înţeleagă toate problemele care apar în dezvoltarea economico-socială, naţională şi internaţională, să contribuie la găsirea căilor pentru a asigura mersul ascendent al societăţii noastre, la elaborarea unei politici corespunzătoare, a unei linii generale care să ţină seama de condiţiile în continuă schimbare. Iată de ce a fost şi este necesar să supunem unei analize critice temeinice activitatea noastră în acest domeniu şi să stabilim măsuri corespunzătoare pentru a preveni o rămînere în urmă, pentru a asigura un avînt general în domeniul muncii politico-educative, al formării conştiinţei socialiste, unind în acest scop, sub conducerea partidului nostru comunist, toate mijloacele şi forţele de care dispune societatea noastră socialistă. Este adevărat că aprobăm cu toţii — şi recunoaştem în toate împrejurările — rolul partidului ca forţă conducătoare ; dar, de la acest adevăr general şi pînă la practică există totuşi o distanţă. Mă refer acum la domeniile muncii politico-ideologice. Mai găsim însă oameni care spun : „Da, înţelegem acest rol, dar de ce trebuie oarem s«»amestece partidul şi în domeniul rateu de activitate ? în definitiv — zic unii — nu este suficient că accept şi recunosc rolul conducător al partidului ?“ Ridic această problemă pentru că sunt chiar în sală comunişti care-şi pun asemenea întrebări — şi vrem să le clarificăm bine. De fapt, am mai avut prilejul să discutăm despre aceasta cu unii dintre ei. A accepta să fi comunist înseamnă mai mult decît a recunoaşte rolul conducător al partidului, pentru că acest rol îl recunoaşte astăzi fiecare cetăţean al patriei noastre — şi nu numai că-l recunoaşte, dar înţelege că fără partid nu este posibilă dezvoltarea societăţii româneşti, înţelege că numai pe baza conducerii de către partid a tuturor laturilor activităţii economico-sociale România poate merge înainte pe calea socialismului şi comunismului, se poate dezvolta ca stat independent şi suveran ! (Aplauze puternice). A fi comunist înseamnă mult mai mult, înseamnă că te-ai angajat în mod benevol, conştient, să lupţi împreună cu ceilalţi membri ai partidului pentru înfăptuirea liniei partidului, a principiilor comuniste despre viaţă. Aceasta presupune că în întreaga ta activitate, oriunde acţionezi, trebuie să promovezi şi să înfăptuieşti în practică aceste principii. Aceasta este o problemă — ca să spun aşa — a „A.B.C.“-ului comunismului. A înţelege şi a aplica linia partidului este o condiţie elementară ce se cere oricărui om al muncii, oricărui cetăţean al ţării noastre care vrea să fie membru al partidului comunist. Iată de ce trebuie să înţeleagă toţi tovarăşii din toate sectoarele de activitate că a fi comunist înseamnă a lupta pentru cauza partidului acolo unde lucrează — în fabrică, în cooperativă, în sat, în institut, în universitate, în şcoală, iar pentru cei din teatru prin piesele pe care le interpretează, pentru scriitori prin cărţile lor, pentru artiştii plastici prin operele lor. Nu este o pretenţie prea mare, ci minimă, dar fără de care nu poţi fi membru al Partidului Comunist Român. Şi acest lucru trebuie înţeles de toţi tovarăşii ! (Aplauze prelungite). In informarea prezentată de tovarăşul Dumitru Popa şi în cadrul discuţiilor au fost relevate o serie de lipsuri. Nu aş putea însă să spun că s-a mers într-adevăr în profunzime în ce priveşte analiza unor mari neajunsuri care s-au manifestat în Capitală , nu pot spune că s-a pornit tocmai de la ceea ce am arătat mai înainte, de la faptul că aici îşi desfăşoară activitatea aproape totalitatea organismelor centrale care au rolul de a îndruma şi conduce activitatea pe întreaga ţară ; or, pretenţiile noastre faţă de munca organizaţiei din Capitală sunt la nivelul acestei situaţii. Dacă privim ceva mai îndeaproape felul în care îşi îndeplineşte organizaţia de partid a Capitalei sarcinile în diferite sectoare de muncă, am putea constata — de altfel în ce(Continuare în pag. a 3-a) ISUCCESUL PE FRONTUL RECOLTEHEI ANGAJAREA TOTALĂ, CEAS DE CEAS, A FIECĂRUI COOPERATOR Şl MECANIZATOR Citiţi în. рад. а 2 а • RECOLTAREA CARTOFILOR TREBUIE GRABNIC ÎNCHEIATĂ ! • T—_______________________ ^ III VIUUIIIIIC iiiuiiwm cooperative agricole din judeţele Teleorman şi Olt, NEGLIJENŢA PIŞCĂ LEGUMELE MAI TARE DECÎT BRUMA • Prin Neamţ şi Bacău cîmpul „spune" : CULEGĂTORI Şl SEMĂNĂTORI, GRABIŢI-VĂ ! • SECVENŢE PE ALB Şl NEGRU Cooperatorii şi mecanizatorii din Oreavu, judeţul Buzău, acţionează energic pentru recoltarea porumbului de pe ul timele suprafeţe Foto : C. STOICESCU PROMOVAREA SPIRITULUI COOPERATIST condiţie a dezvoltării unei inalte conştiinţe socialiste Acţiunea conştientă a oamenilor muncii în făurirea destinului lor, constituie un obiectiv de bază al muncii politico-educative desfăşurate de partid. Cu cît oamenii muncii vor avea un nivel ridicat de conştiinţă socialistă cu atît ei vor acţiona mai ferm în îndeplinirea, răspunderilor lor, cu atît progresele în producţie şi în ridicarea nivelului de trai material şi spiritual vor fi mai mari. Conştiinţa socialistă reprezintă deci o forţă activă atît pentru sporirea valorilor societăţii noastre cît şi pentru afirmarea personalităţii fiecărui om. Se ştie faptul că dezvoltarea conştiinţei socialiste este un rezultat al transformărilor sociale, economice şi a muncii politice şi educative. Pentru ţărănimea cooperatistă o importanţă hotărîtoare în dezvoltarea conştiinţei socialiste o reprezintă noile relaţii sociale, munca eliberată de exploatare, accesul la binefacerile culturii, participarea efectivă la conducerea GH. BERESCU activităţii economice şi sociale a cooperativelor agricole de producţie şi al obştii săteşti. In cadrul valorilor politice, ştiinţifice, morale, juridice, artistice pe care le sintetizează conştiinţa socialistă ne vom referi la spiritul cooperatist al ţărănimii ca produs al vieţii şi muncii în comun. Spiritul cooperatist, colectiv, exprimă o cerinţă de bază a activităţii comune a cooperatorilor şi reprezintă interesul lor atît în desfăşurarea muncii, în repartiţia echitabilă a produselor muncii cît şi în atitudinea lor ca oameni ai societăţii socialiste, ca participanţi la organizarea şi conducerea treburilor cooperativei, şi ale vieţii sociale a satului. Cu cît spiritul cooperatist este mai dezvoltat cu atît munca este mai spornică, relaţiile între cooperatori mai bune, activitatea este eficientă, iniţiativele sînt mai valoroase. Nivelul spiritului colectiv se exprimă în participarea la muncă, în răspunderea pentru calitatea muncii, în grija faţă de averea obştească, în participarea la buna gospodărire a avutului obştesc, în relaţiile de colaborare şi întrajutorare în muncă. Procesul de dezvoltare a conştiinţei socialiste a ţărănimii cooperatiste este un proces complex de luptă între nou şi vechi. Afirmarea a ceea ce este nou se produce ,în luptă cu mentalităţile egoiste, cu spiritul individualist care a dominat în trecut Viaţa satelor şi care se mai manifestă în conştiinţa şi comportarea unor oameni şi care îi împiedică să participe la muncă, să manifeste grijă faţă de bunul obştesc. De aceea munca educativă pentru triumful noului, pentru creşterea responsabilităţii oamenilor, pentru asimilarea metodelor moderne de muncă, pentru combaterea mentalităţilor retrograde înseamnă luptă pentru triumful principiilor nobile ale socialismului. „O însemnătate deosebită —arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu — are dezvoltarea spiritului cooperatist, de muncă în comun, întărirea disciplinei şi ordinii în cooperative, creşterea conştiinţei socialiste a fiecărui ţăran cooperator şi a răspunderii lui faţă de averea obştească, faţă de interesele generale ale societăţii noastre11. Complexitatea procesului de formare a conştiinţei socialiste a ţărănimii impune conjugarea tuturor mijloacelor muncii educative, acţiunea lor unitară. La baza acestor (Continuare în pag. a 4-a) Toamna cu aromele și deliciile sale... Foto : C DUMITRU EXPOZIŢIA INTERNAŢIONALĂ DE ECHIPAMENTE Şl UTILAJE PENTRU AGRICULTURĂ, INDUSTRIA ALIMENTARĂ ŞI INDUSTRIA DE AMBALAJE O PRESTIGIOASĂ MANIFESTARE ECONOMICĂ La complexul expoziţional din Piaţa Scînteii a fost inaugurată o nouă manifestare economică de prestigiu : Expoziţia internaţională de echipamente şi utilaje pentru agricultură, industria alimentară şi industria de ambalaje. In limbajul specialiştilor, ea este denumită, ţinînd seama de iniţiale, Expoziţia celor trei „A". Expoziţia se înscrie pe coordonatele consecvenţei cu care ţara noastră organizează variate manifestări menite să contribuie la continua dezvoltare a schimburilor de mărfuri dintre întreprinderile noastre de specialitate şi diferite firme similare de peste hotare. Pe o suprafaţă de 5 300 m.p. expun, intr-o gamă variată de produse, întreprinderi româneşti, aparţinînd de opt ministere şi organizaţii centrale. Cărţile de vizită ale respectivelor produse poartă semnătura prestigioasă a centralelor şi grupurilor industriale, întreprinderilor de comerţ exterior, a căror activitate se circumscrie în sfera de pro(Continuare în pag. a 4-a)