Satul Socialist, octombrie 1971 (Anul 3, nr. 747-773)
1971-10-27 / nr. 769
V • Mărfi la amiază, a plecat la Varşovia o delegaţie a Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, condusă de Gheorghe Popa, vicepreşedinte al Uniunii, care, la invitaţia Uniunii Centrale a Cooperativelor Agricole de Producţie, din R. P. Polonă, va face o vizită în această ţară. • Marţi dimineaţa a sosit în Capitală o delegaţie a Direcţiei Superioare Politice a armatei sovietice, condusă de general colonel N. A. Nacinkin, locţiitor al şefului D.S.P.A., care va face o vizită de prietenie în ţara noastră. • Prof. dr. Traian Ionaşcu, preşedintele Comisiei juridice, a primit la Palatul Marii Adunări Naţionale, delegaţia de jurişti din Republica Arabă a Egiptului, condusă de prof. Mus SATUL SOCIALIS Cotidian editat de Uniunea Naţionala a Cooperativelor Agricole de Products ... ANUL III Nr. 769 Г 14 MERCURI 27 OCTOMBRIE 1971 4 pagini — 30 bani tata Muhammad Al-Baradai care face o vizită de prietenie în ţara noastră, la invitaţia Asociaţiei juriştilor din România. • Marţi dimineaţa au început la Iaşi lucrările celei de-a 28-a sesiuni ştiinţifice a cadrelor didactice de la universitatea Al. I. Cuza, sesiune dedicată memoriei marelui istoric Nicolae Iorga. • La facultatea de drept a universităţii Al. I. Cuza, din Iaşi, a avut loc marţi la amiază o adunare festivă consacrată Zilei Naţiunilor Unite, manifestare organizată de Filiala Iaşi a Asociaţiei de drept internaţional şi relaţii internaţionale (A.D.I.R.I.). • Continuîndu-şî vizita în ţara noastră, Gerhard Schroder, preşedintele Comisiei pentru politică externă a Bundestagului, însoţit de Tudor Druganu, vicepreşedinte al Grupului român din Uniunea interparlamentară, şi de Erwin Wickert, ambasadorul R.F. a Germaniei la Bucureşti, a făcut marţi o călătorie în nordul Moldovei. SUCCESUL PE FRONTUL RECOLTEI IMPUNE Angajarea totală, ceas de ceas, a fiecărui cooperator şi mecanizator ÎN PAGINA A 3-A • LA ADĂPOSTUL TOLERANŢEI ORGANELOR AGRICOLE SE PROLIFEREAZĂ INDISCIPLINA UNOR SPECIALIŞTI (Raid-ancheta în judeţul Maramureş). • UN ULTIM EFORT — mai mare chiar decît cel de pînâ acum — Sl RECOLTA VA FI IN HAMBARE • SECVENTE ALB Sl NEGRU PE Tnsilozarea porumbului — lucrare de prim ordin în calendarul agricol — se află în centrul preocupărilor cooperatorilor din Mlencuţi, judeţul Botoşani » I 1 III IN ANII ПЭ71-ЯЭ75 PRODUCȚIA DE TRACTOARE-EXPRIMATA ÎN UNITĂȚI FIZICE-VA ATINGE URMĂTOARELE NIVELE CINCINAL arcurgi cifrele planului de dezvoltare economico-socială a ţării pe perioada 1971—1975, adoptat săptămîna trecută de Marea Adunare Naţională, şi desluşeşti în ele armonia de lumină şi de forţă in care se dezvoltă ţara pe coordonatele trasate de cel de-al X-lea Congres al partidului nostru. Ramură de bază a economiei naţionale, agriculturii îi revin, stabilite realist şi mobilizator, răspunderi deosebit de mari, în cadrul unui dinamism ce ne este specific, cu care ne mîndrim. Iar înfăptuirea vastului program ce revine acestei ramuri devine certitudine ţinind seama de condiţiile ce-i sint create, de eforturile pe care clasa muncitoare, ţărănimea le depun pentru a spori rodul pămîntului, belşugul ţării. In triunghiul de forţă al dezvoltării intensive şi multilaterale a agriculturii • — mecanizare, chimizare, irigaţii —• tractorul, combina şi semănătoarea, setul bogat de alte maşini destinate lucrului în cimp sau in fermele zootehnice, afirmă condiţia agriculturii moderne — aşa cum a fost stabilită de partid — de a produce mai mult, cu cheltuială de fonduri şi de muncă omenească cit mai redusă. Prin eforturi susţinute, industria va asigura in acest cincinal agriculturii un ritm tot mai inait de dotare cu mijloace mecanice, cu tractoare şi combine, in primul rind. Astfel, dacă de pe banda de montaj a uzinelor constructoare pornesc pină la sfirşitul acestui an 32 400 de tractoare fizice, ritmul de fabricaţie continuă an de an să crească — şi cifrele din graficul alăturat sînt semnificative în această privinţă — ajungîndu-se la producerea in 1975 a 37 000—37 900 de tractoare. Uriaşul parc al tractoarelor şi combinelor autopropulsate — acestea din urmă maşini de malt randament — işi va mări necontenit dimensiunile. El va cuprinde la sfîrşitul acestui an 111200 tractoare şi 2 500 combine autopropulsate, pentru a ajunge în ultimul an al cincinalului, prin creşteri anuale tot mai accentuate, la 118 000—120 000 şi respectiv, 11800—12 100 bucăţi. Se va admnei procesul de diversificare a tractoarelor şi maşinilor agricole, astfel incit un număr tot mai mare de activităţi din agricultură să folosească utilajul mecanic. De fapt, mărturiile concrete ale afirmării acestui proces sunt de pe acum vădite şi cine a vizitat recent deschisa expoziţie internaţională a „celor trei A“ — de echipamente şi utilaje pentru agricultură, industria alimentară şi industria de ambalaje — a putut remarca, cu mîndrie, multe din aceste tipuri de utilaje noi, produse de industria noastră şi destinate agriculturii : tractorul L-445, pentru legumicultură, tractorul (Continuare în pap a 3-a) Ce probleme ridică dezvoltarea legumiculturii in bazine specializate ! Producţia legumicolă şi vitipomicolă se va dezvolta Îndeosebi In bazine specializate spre a se obţine recolte înalte, stabile şi de calitate superioară. Oprindu-mă la această precizare din expunerea tovarăşului Ion Gheorghe Maurer asupra proiectului planului cincinal supus recent aprobării Marii Adunări Naţionale, doresc să ridic cîteva probleme de rezolvarea cărora depinde, după părerea mea, îmbunătăţirea activităţii bazinelor legumicole specializate. Lucrez într-un astfel de bazin, poate în cel mai prielnic din cîte există în România. El s-a creat nu datorită unor măsuri administrative, ci este rezultanta unui mare număr de factori economici, pedoclimatici, sociali şi de alt ordin. Mă refer la bazinul legumicol Vidra, situat în luncile rîurilor Argeş şi Sabar, în imediata vecinătate a Bucureştiului, cel mai important centru de consum din ţară. Printre alţi producători de legume, bazinul cuprinde şi 32 de cooperative agricole. In 16 unităţi au fost create ferme, iar în celelalte 16 brigăzi specializate, ca formă de retribuire, se aplică, în majoritatea formaţiilor acordul global , calculat fie la tona de produs, fie la mia de lei producţie. Organizarea legumiculturii în ferme şi brigăzi specializate, cît şi perfecţionarea formelor de retribuire constituie, indubitabil, un important pas înainte în consolidarea acestui sector. Pasul respectiv nu rezolvă, însă, marile şi, după mine, foarte complexele probleme ale legumicultura. Însuşi faptul că C.P.V.L.F. Vidra işi realizează în acest an sarcinile de plan în proporţie de 65—70 la sută ne susţine afirmaţia. Pentru a explica, fie şi numai în parte, cauzele acestei nerealizări, ar trebui, cred, să narez modul cum a decurs într-o perioadă de mai mulţi ani procesul de producţie în legumicultură, ceea ce nu mi se pare cu putinţă. Cert este că legumele care utilizează ingrăşămintele într-o măsură superioară celorlalte culturi sunt plantate sau semănate într-un teren tot mai puţin fertil. Cum de s-a ajuns la această situaţie paradoxală? Din pricina unui alt paradox. Cultivarea porumbului, a griului, a plantelor tehnice, PUNCTE DE VEDERE activităţile industriale şi prestările de servicii, in unele locuri chiar creşterea unor specii şi categorii de animale au prezentat o eficienţă economică superioară legumicultu-Ing. VLADIMIR SERDELIUC şeful Centrului de producere şi valorificare a legumelor şi fructelor—Vidra, jud. Ilfov (Continuare în pag. a 3-a) Conferirea „Ordinului Muncii11 clasa I unor cooperative agricole de producţie Pentru contribuţia adusă la înfâptuirea politicii partidului, de dezvoltare a agriculturii socialiste şi pentru participarea activâ a fârănilor cooperatori, muncitorilor, mecanizatorilor, tehnicienilor şi inginerilor la obţinerea, în anul 1971, a unor recolte bogate de grîu pe întreaga suprafaţâ avutâ în culturâ şi livrarea la fondul de stat a unor cantitâti sporite, prin decret al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România a fost conferit „Ordinul Muncii" clasa I următoarelor cooperative agricole de producţie : POIANA, din municipiul Turda, judeţul Cluj, care a realizat 4 480 kg grîu la hectar; „6 MARTIE" din oraşul Cîmpia Turzii, judeţul Cluj, care a realizat 4 424 kg grîu la hectar ; FOIENI, judeţul Satu Mare, care a realizat 4 272 kg grîu la hectar ; „CĂMIN" din comuna Câpleni, judeţul Satu-Mare, care a realizat 4131 kg grîu la hectar ; STOICANEŞTI, judeţul Olt, care a realizat 4120 kg grîu la hectar; „HOŞIMIN" din comuna Dor Mărunt, judeţul Ialomiţa, care a realizat 4102 kg grîu la hectar ; „9 MAI" din comuna Căşeiu, judeţul Cluj, care a realizat 4 044 kg grîu la hectar, şi DINIAŞ, comuna Peciu Nou, judeţul Timiş, care a realizat 4 007 kg grîu la hectar. Prin acelaşi decret a fost conferit „Ordinul Muncii" clasa I următoarelor staţiuni experimentale agricole TURDA, judeţul Cluj, care a realizat 5 392 kg grîu la hectar; VALUL LUI TRAIAN, judeţul Constanţa, care a realizat 4155 kg grîu la hectar şi LIVADA, judeţul Satu-Mare, care a realizat 4 073 kg grîu la hectar. (Agerpres) Oră de laborator la liceul agricol din Dragomireşti, judeţul Ilfov Cînd copiii se întreabă „ÎNCOTRO?" Cum răspund părinţii? Orientarea profesională a elevilor constituie o problemă care, în ultima vreme, reţine tot mai mult atenţia factorilor angajaţi într-o asemenea misiune atît de importantă. Aceasta este însă determinată de continua diversificare şi specializare a producţiei, de progresul ce se înregistrează în toate domeniile ştiinţei şi tehnicii. In această situaţie, alegerea viitoarei profesiuni — moment la pregătirea căruia sînt chemate să conlucreze familia şi şcoala — trebuie făcută cu discernămînt şi atenţie pentru a fi evitate eventualele eşecuri. Ancheta efectuată în cîteva şcoli din judeţul Prahova ne-a demonstrat că foarte puţini sînt tinerii care îşi aleg singuri drumul în viaţă. In cele mai multe cazuri, hotărîtoare este dorinţa familiei. Pe ce date reale, pe ce mobiluri se întemeiază această dorinţă ? In discuţiile avute cu părinţi, elevi, cadre didactice, am constatat că în cea mai mare parte a familiilor există un climat favorabil dezvoltării armonioase şi multilaterale a copiilor. In această ambianţă de cunoaştere a preocupărilor, aptitudinilor şi intereselor copiilor, îndrumarea se dovedeşte a fi avizată şi deci, eficientă. Nu întotdeauna însă lucrurile se petrec aşa. Necunoaşterea posibilităţilor reale ale copilului, de către unii părinţi, părerea prea bună (generată de un anumit sentimentalism) pe care o au despre fiii lor îi face să „aleagă" pentru aceştia forme de şcolarizare sau meserii pentru care ori nu au disponibilităţi, ori nu simt nici o chemare. Dar, să ilustrăm această situaţie prin cîteva exemple. Părinţii elevei L. S. din Tîrgşoru- Nou ţineau cu tot dinadinsul ca fata lor să intre la liceul pedagogic, cu toate că nu avea nici o înclinaţie către această profesiune. Speranţele le-au fost spulberate atunci, cînd examinată fiind nu a reuşit la examen Asemănător este cazul absolventei M. V. din Urlaţi, care de 4 ani dă examen la facultatea de istorie, M. V. din Valea Călugărească susţine examenul de admitere la liceul agricol, nu pentru că ar simţi o chemare pentru această meserie, ci pentru că familia doreşte să-l vadă pur şi simplu, cu timpul, inginer agronom. Cum AUREL GHIMPU (Continuare in pag. a 2-a) f I Ce atribute impune căminului cultural în viaţa satului CONSISTENŢA ŞI BUNA ORGANIZARE A ACŢIUNILOR Recentele propuneri de măsuri şi Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu privire la continua îmbunătăţire a muncii politico-ideologice şi cultural-educative de masă subliniau pregnant rolul ce revine aşezămintelor de cultură în educarea comunistă a oamenilor muncii, în formarea conştiinţei lor socialiste. Dispunem de o bogată reţea de astfel de aşezăminte, (cluburi, cămine culturale, biblioteci etc.) bine dotate din punct de vedere material, încadrate cu personal de specialitate. Aşadar, există toate condiţiile ca aceste instituţii să-şi trăiască din plin viaţa pe măsura cerinţelor impuse de impetuoasa dezvoltare a societăţii. La sate, căminul cultural este instituţia care are menirea de a polariza în jurul său toate forţele angrenate în această muncă, de a oglindi în permanenţă şi fidel viaţa satului, problemele şi preocupările de zi cu zi ale oamenilor muncii, de a fi oricînd în măsură să ofere cadrul clarificării acestora. Ştiind că setea de cultură a maselor a crescut enorm, că publicul şi-a mărit pe bună dreptate pretenţiile, acesta are obligaţia de a-şi orienta de aşa manieră întreaga-i activitate încît să ducă definitiv la eliminarea formalismuluişi a oricărui şablon, la angajarea fermă pe drumul unei activităţi cu nemijlocită finalitate educativă. Pornind de la aceste comandamente majore ale activităţii culturaleeducative de masă, am angajat discuţia noastră cu tovarăşa Aristiţa Moraru, directoarea căminului cultural din Roşieşti- Vaslui. Cei de aici se pot mîndri cu un frumos local pentru cămin, dotat cu sală de spectacole, sală pentru bibliotecă, şi, deşi nici pină la data vizitei noastre reparaţiile cu ION IANCU LEFTER (Continuare In pag. a 2-a) integrarea Adunarea Generală a hotarit restabilirea drepturilor ■ / Republicii Populare Chineze la 0.11). NAŢIUNILE UNITE 26 — Corespondentul Agerpres, Constantin Alexandroaie, transmite : Plenara Adunării Generale a O.N.U. a aprobat luni noaptea cu mare majoritate de voturi proiectul de rezoluţie depus de 23 de state, printre care şi România, privind restabilirea drepturilor legitime ale Republicii Populare Chineze în Organizaţia Naţiunilor Unite şi expulzarea imediată din această organizaţie a emisarilor danbaisişti. Votul a fost de 76 pentru, 35 împotrivă şi 17 abţineri. In acelaşi timp, plenara Adunării Generale a respins cu majoritate de voturi proiectul de rezoluţie depus de S.U.A. privitor la majoritatea de două treimi. Votul asupra acestui proiect de rezoluţie a fost de 59 împotrivă, 54 pentru şi 15 abţineri. Preşedintele Adunării Generale a declarat, după anunţarea rezultatului votului, că va informa guvernul R. P. Chineze asupra deciziei Adunării Generale a O.N.U. Delegaţia danbaisistă a părăsit sala Adunării Generale înainte de a se vota rezoluţia celor 23 de state. După anunţarea deciziei Adunării Generale privind restabilirea drepturilor legitime ale R. P. Chineze în Organizaţia Naţiunilor Unite, secretarul general al O.N.U. U Thant, a trimis o telegramă Ministerului Afacerilor Externe al R. P. Chineze prin care acesta este informat asupra hotărîrii Adunării Generale, iar guvernul R. P. Chineze este invitat să-şi trimită reprezentanţii la Organizaţia Naţiunilor Unite. »