Satul Socialist, octombrie 1971 (Anul 3, nr. 747-773)

1971-10-27 / nr. 769

V • Mărfi la amiază, a plecat la Varşovia o delegaţie a Uniunii Naţionale a Cooperati­velor Agricole de Producţie, condusă de Gheor­­ghe Popa, vicepreşedinte al Uniunii, care, la invitaţia Uniunii Centrale a Cooperativelor A­­gricole de Producţie, din R. P. Polonă, va face o vizită în această ţară. • Marţi dimineaţa a sosit în Capitală o de­legaţie a Direcţiei Superioare Politice a arma­tei sovietice, condusă de general colonel N. A. Nacinkin, locţiitor al şefului D.S.P.A., care va face o vizită de prietenie în ţara noastră. • Prof. dr. Traian Ionaşcu, preşedintele Co­misiei juridice, a primit la Palatul Marii Adu­nări Naţionale, delegaţia de jurişti din Repu­blica Arabă a Egiptului, condusă de prof. Mus­ SATUL SOCIALIS Cotidian editat de Uniunea Naţionala a Cooperativelor Agricole de Products ... ANUL III Nr. 769 Г 14 MERCURI 27 OCTOMBRIE 1971 4 pagini — 30 bani tata Muhammad Al-Baradai care face o vizită de prietenie în ţara noastră, la invitaţia Aso­ciaţiei juriştilor din România. • Marţi dimineaţa au început la Iaşi lucră­rile celei de-a 28-a sesiuni ştiinţifice a cadre­­lor didactice de la universitatea Al. I. Cuza, sesiune dedicată memoriei marelui istoric Ni­­colae Iorga. • La facultatea de drept a universităţii Al. I. Cuza, din Iaşi, a avut loc marţi la amiază o adunare festivă consacrată Zilei Naţiunilor Unite, manifestare organizată de Filiala Iaşi a Asociaţiei de drept internaţional şi relaţii in­ternaţionale (A.D.I.R.I.). • Continuîndu-şî vizita în ţara noastră, Ger­hard Schroder, preşedintele Comisiei pentru politică externă a Bundestagului, însoţit de Tu­dor Druganu, vicepreşedinte al Grupului ro­mân din Uniunea interparlamentară, şi de Er­win Wickert, ambasadorul R.F. a Germaniei la Bucureşti, a făcut marţi o călătorie în nor­dul Moldovei. SUCCESUL PE FRONTUL RECOLTEI IMPUNE Angajarea totală, ceas de ceas, a fiecărui cooperator şi mecanizator ÎN PAGINA A 3-A • LA ADĂPOSTUL TOLERANŢEI ORGA­NELOR AGRICOLE SE PROLIFEREAZĂ INDIS­CIPLINA UNOR SPECI­ALIŞTI (Raid-ancheta în judeţul Maramureş). • UN ULTIM EFORT — mai mare chiar decît cel de pînâ acum — Sl RECOLTA VA FI IN HAMBARE • SECVENTE ALB Sl NEGRU PE Tnsilozarea porumbului — lu­crare de prim ordin în calen­darul agricol — se află în cen­trul preocupărilor cooperatori­lor din Mlencuţi, judeţul Boto­şani » I 1 I­I­I IN ANII ПЭ71-ЯЭ75 PRODUCȚIA DE TRACTOARE-EXPRIMATA ÎN UNITĂȚI FIZICE-VA ATINGE URMĂTOARELE NIVELE CINCINAL­ arcurgi cifrele planului de dezvoltare economico-socială a ţării pe perioada 1971—1975, adoptat săptămîna tre­cută de Marea Adunare Naţională, şi desluşeşti în ele armonia de lumină şi de forţă in care se dezvoltă ţara pe coordonatele trasate de cel de-al X-lea Congres al partidu­lui nostru. Ramură de bază a economiei naţionale, agriculturii îi re­vin, stabilite realist şi mobilizator, răspunderi deosebit de mari, în cadrul unui dinamism ce ne este specific, cu care ne mîndrim. Iar înfăptuirea vastului program ce revine a­­cestei ramuri devine certitudine ţinind seama de condiţiile ce-i sint create, de eforturile pe care clasa muncitoare, ţără­nimea le depun pentru a spori rodul pămîntului, belşugul ţării. In triunghiul de forţă al dezvoltării intensive şi multila­terale a agriculturii • — mecanizare, chimizare, irigaţii —• tractorul, combina şi semănătoarea, setul bogat de alte ma­şini destinate lucrului în cimp sau in fermele zootehnice, afirmă condiţia agriculturii moderne — aşa cum a fost sta­bilită de partid — de a produce mai mult, cu cheltuială de fonduri şi de muncă omenească cit mai redusă. Prin eforturi susţinute, industria va asigura in acest cin­cinal agriculturii un ritm tot mai inait de dotare cu mijloace mecanice, cu tractoare şi combine, in primul rind. Astfel, dacă de pe banda de montaj a uzinelor constructoare por­nesc pină la sfirşitul acestui an 32 400 de tractoare fizice, ritmul de fabricaţie continuă an de an să crească — şi ci­frele din graficul alăturat sînt semnificative în această pri­vinţă — ajungîndu-se la producerea in 1975 a 37 000—37 900 de tractoare. Uriaşul parc al tractoarelor şi combinelor au­topropulsate — acestea din urmă maşini de m­alt randament — işi va mări necontenit dimensiunile. El va cuprinde la sfîrşitul acestui an 111200 tractoare şi 2 500 combine auto­propulsate, pentru a ajunge în ultimul an al cincinalului, prin creşteri anuale tot mai accentuate, la 118 000—120 000 şi respectiv, 11800—12 100 bucăţi. Se va admnei procesul de diversificare a tractoarelor şi maşinilor agricole, astfel incit un număr tot mai mare de activităţi din agricultură să folosească utilajul mecanic. De fapt, mărturiile concrete ale afirmării acestui proces sunt de pe acum vădite şi cine a vizitat recent deschisa expoziţie internaţională a „celor trei A“ — de echipamente şi utilaje pentru agricultură, industria alimentară şi industria de am­balaje — a putut remarca, cu mîndrie, multe din aceste ti­puri de utilaje noi, produse de industria noastră şi destinate agriculturii : tractorul L-445, pentru legumicultură, tractorul (Continuare în pap a 3-a) Ce probleme ridică dezvoltarea legumiculturii in bazine specializate ! Producţia legumicolă şi vitipomicolă se va dezvolta Îndeosebi In bazine specializate spre a se obţine recolte înalte, stabile şi de cali­tate superioară. Oprindu-mă la această precizare din expunerea tovarăşului Ion Gheorghe Maurer asupra proiectului planului cin­cinal supus recent aprobării Marii Adunări Naţionale, doresc să ri­dic cîteva probleme de rezolvarea cărora depinde, după părerea mea, îmbunătăţirea activităţii bazinelor legumicole specializate. Lucrez într-un astfel de bazin, poate în cel mai prielnic din cîte există în România. El s-a creat nu datorită unor măsuri administrati­ve, ci este rezultanta unui mare nu­măr de factori economici, pedocli­matici, sociali şi de alt ordin. Mă refer la bazinul legumicol Vidra, situat în luncile rîurilor Argeş şi Sabar, în imediata vecinătate a Bucureştiului, cel mai important centru de consum din ţară. Printre alţi producători de legume, bazinul cuprinde şi 32 de cooperative agri­cole. In 16 unităţi au fost create ferme, iar în celelalte 16­­ brigăzi specializate, ca formă de retribuire, se aplică, în majoritatea formaţiilor acordul global , calculat fie la tona de produs, fie la mia de lei producţie. Organizarea legumiculturii în ferme şi brigăzi specializate, cît şi perfecţionarea formelor de retri­buire constituie, indubitabil, un im­portant pas înainte în consolidarea acestui sector. Pasul respectiv nu rezolvă, însă, marile şi, după mine, foarte complexele probleme ale le­gumicultura. Însuşi faptul că C.P.V.L.F. Vidra işi realizează în acest an sarcinile de plan în pro­porţie de 65—70 la sută ne susţine afirmaţia. Pentru a explica, fie şi numai în parte, cauzele acestei nerealizări, ar trebui, cred, să narez modul cum a decurs într-o perioadă de mai mulţi ani procesul de producţie în legumicultură, ceea ce nu mi se pare cu putinţă. Cert este că legumele care utilizează ingrăşămintele în­tr-o măsură superioară celorlalte culturi sunt plantate sau semănate într-un teren tot mai puţin fertil. Cum de s-a ajuns la această si­tuaţie paradoxală? Din pricina unui alt paradox. Cultivarea porumbu­lui, a griului, a plantelor tehnice, PUNCTE DE VEDERE activităţile industriale şi prestările de servicii, in unele locuri chiar creşterea unor specii şi categorii de animale au prezentat o eficienţă economică superioară legumicultu-Ing. VLADIMIR SERDELIUC şeful Centrului de producere şi valorificare a legumelor şi fructelor—Vidra, jud. Ilfov (Continuare în pag. a 3-a) Conferirea „Ordinului Muncii11 clasa I unor cooperative agricole de producţie Pentru contribuţia adusă la înfâptuirea politicii partidului, de dezvoltare a agricultu­rii socialiste şi pentru participarea activâ a fâ­rănilor cooperatori, muncitorilor, mecanizato­rilor, tehnicienilor şi inginerilor la obţinerea, în anul 1971, a unor recolte bogate de grîu pe întreaga suprafaţâ avutâ în culturâ şi livrarea la fondul de stat a unor cantitâti sporite, prin decret al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România a fost conferit „Ordinul Muncii" clasa I următoarelor cooperative agricole de producţie : POIANA, din municipiul Turda, judeţul Cluj, care a realizat 4 480 kg grîu la hectar; „6 MARTIE" din oraşul Cîmpia Turzii, ju­deţul Cluj, care a realizat 4 424 kg grîu la hectar ; FOIENI, judeţul Satu Mare, care a reali­zat 4 272 kg grîu la hectar ; „CĂMIN" din comuna Câpleni, judeţul Satu-Mare, care a realizat 4131 kg grîu la hectar ; STOICANEŞTI, judeţul Olt, care a reali­zat 4120 kg grîu la hectar; „HO­ŞI­MIN" din comuna Dor Mărunt, judeţul Ialomiţa, care a realizat 4102 kg grîu la hectar ; „9 MAI" din comuna Căşeiu, judeţul Cluj, care a realizat 4 044 kg grîu la hectar, şi DINIAŞ, comuna Peciu Nou, judeţul Timiş, care a realizat 4 007 kg grîu la hectar. Prin acelaşi decret a fost conferit „Ordinul Muncii" clasa I următoarelor staţiuni experimentale agricole­­ TURDA, judeţul Cluj, care a realizat 5 392 kg grîu la hectar; VALUL LUI TRAIAN, judeţul Constanţa, care a realizat 4155 kg grîu la hectar şi LI­VADA, judeţul Satu-Mare, care a realizat 4 073 kg grîu la hectar. (Agerpres) Oră de laborator la liceul agricol din Dragomireşti, judeţul Ilfov Cînd copiii se întreabă „ÎNCOTRO?" Cum răspund părinţii? Orientarea profesională a elevi­lor constituie o problemă care, în ultima vreme, reţine tot mai mult atenţia factorilor angajaţi într-o a­­semenea misiune atît de impor­tantă. Aceasta este însă determi­nată de continua diversificare şi specializare a producţiei, de pro­gresul ce se înregistrează în toate domeniile ştiinţei şi tehnicii. In a­­ceastă situaţie, alegerea viitoarei profesiuni — moment la pregătirea căruia sînt chemate să conlucreze familia şi şcoala — trebuie făcută cu discernămînt şi atenţie pentru a fi evitate eventualele eşecuri. Ancheta efectuată în cîteva şcoli din judeţul Prahova ne-a demon­strat că foarte puţini sînt tinerii care îşi aleg singuri drumul în viaţă. In cele mai multe cazuri, ho­­tărîtoare este dorinţa familiei. Pe ce date reale, pe ce mobiluri se întemeiază această dorinţă ? In discuţiile avute cu părinţi, elevi, cadre didactice, am constatat că în cea mai mare parte a familiilor e­­xistă un climat favorabil dezvoltă­rii armonioase şi multilaterale a copiilor. In această ambianţă de cunoaştere a preocupărilor, aptitu­dinilor şi intereselor copiilor, în­drumarea se dovedeşte a fi avizată şi deci, eficientă. Nu întotdeauna însă lucrurile se petrec aşa. Necu­noaşterea posibilităţilor reale ale copilului, de către unii părinţi, pă­rerea prea bună (generată de un a­­num­it sentimentalism) pe care o au despre fiii lor îi face să „alea­gă" pentru aceştia forme de şcola­rizare sau meserii pentru care ori nu au disponibilităţi, ori nu simt nici o chemare. Dar, să ilustrăm a­­ceastă situaţie prin cîteva exemple. Părinţii elevei L. S. din Tîrgşoru- Nou ţineau cu tot dinadinsul ca fata lor să intre la liceul pedago­gic, cu toate că nu avea nici o în­clinaţie către această profesiune. Speranţele le-au fost spulberate a­­tunci, cînd examinată fiind nu a reuşit la examen Asemănător este cazul absolventei M. V. din Urlaţi, care de 4 ani dă examen la facul­tatea de istorie, M. V. din Valea Călugărească susţine examenul de admitere la liceul agricol, nu pen­tru că ar simţi o chemare pentru această meserie, ci pentru că fami­lia doreşte să-l vadă pur şi simplu, cu timpul, inginer agronom. Cum­ ­ AUREL GHIMPU (Continuare in pag. a 2-a) f I Ce atribute impune căminului cultural în­­ viaţa satului CONSISTENŢA ŞI BUNA ORGANIZARE A ACŢIUNILOR Recentele propuneri de măsuri şi Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu privire la continua îmbunătăţire a muncii politico-ideologice şi cultural-educative de masă subliniau pregnant rolul ce revine aşezămin­telor de cultură în educa­rea comunistă a oameni­lor muncii, în formarea conştiinţei lor socialiste. Dispunem de o bogată re­ţea de astfel de aşezămin­te, (cluburi, cămine cultu­rale, biblioteci etc.) bine dotate din punct de ve­dere material, încadrate cu personal de specialita­te. Aşadar, există toate condiţiile ca aceste insti­tuţii să-şi trăiască din plin viaţa pe măsura ce­rinţelor impuse de impe­tuoasa dezvoltare a socie­tăţii. La sate, căminul cultural este instituţia care are menirea de a po­lariza în jurul său toate forţele angrenate în acea­stă muncă, de a oglindi în permanenţă şi fidel viaţa satului, probleme­le şi preocupările de zi cu zi ale oamenilor muncii, de a fi oricînd în măsură să ofere cadrul clarifică­rii acestora. Ştiind că se­tea de cultură a maselor a crescut enorm, că pu­blicul şi-a mărit pe bună dreptate pretenţiile, aces­ta are obligaţia de a-şi orienta de aşa manieră întreaga-i activitate încît să ducă definitiv la eli­minarea formalismului­­şi a oricărui şablon, la an­gajarea fermă pe drumul unei activităţi cu nemij­locită finalitate educa­tivă. Pornind de la aceste comandamente majore ale activităţii culturale­­educative de masă, am angajat discuţia noastră cu tovarăşa Aristiţa Mo­­raru, directoarea căminu­lui cultural din Roşieşti- Vaslui. Cei de aici se pot mîndri cu un frumos lo­cal pentru cămin, dotat cu sală de spectacole, sală pentru bibliotecă, şi, deşi nici pină la data vizitei noastre reparaţiile cu­ ION IANCU LEFTER (Continuare In pag. a 2-a) integrarea Adunarea Generală a hotarit restabilirea drepturilor ■­­ / Republicii Populare Chineze la 0.11). NAŢIUNILE UNITE 26 — Corespondentul Agerpres, Con­stantin Alexandroaie, transmite : Plenara Adunării Generale a O.N.U. a aprobat luni noaptea cu mare majoritate de voturi pro­iectul de rezoluţie depus de 23 de state, printre care şi România, privind restabilirea drepturilor legitime ale Republicii Populare Chineze în Organizaţia Naţiunilor Unite şi expulzarea imediată din această organizaţie a emisarilor d­anbaisişti. Votul a fost de 76 pentru, 35 împotrivă şi 17 abţineri. In acelaşi timp, plenara Adu­nării Generale a respins cu majo­ritate de voturi proiectul de rezo­luţie depus de S.U.A. privitor la majoritatea de două treimi. Votul asupra acestui proiect de rezoluţie a fost de 59 împotrivă, 54 pentru şi 15 abţineri. Preşedintele Adunării Generale a declarat, după anunţarea rezul­tatului votului, că va informa gu­vernul R. P. Chineze asupra deci­ziei Adunării Generale a O.N.U. Delegaţia d­anbaisistă a părăsit sala Adunării Generale înainte de a se vota rezoluţia celor 23 de state. După anunţarea deciziei Adună­rii Generale privind restabilirea drepturilor legitime ale R. P. Chi­neze în Organizaţia Naţiunilor U­­nite, secretarul general al O.N.U. U Thant, a trimis o telegramă Mi­nisterului Afacerilor Externe al R. P. Chineze prin care acesta este informat asupra hotărîrii Adunării Generale, iar guvernul R. P. Chi­neze este invitat să-şi trimită re­prezentanţii la Organizaţia Naţiu­nilor Unite. »

Next