Satul Socialist, iunie 1972 (Anul 4, nr. 953-978)
1972-06-23 / nr. 972
Cotidian editat de Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie ANUL IV Nr. 972 1INERI 23 IUNIE 1972 4 pagini — 30 bani în întreprinderile agricole de stat ...... ~ _ siwSiî din judeţul Dolj DUPĂ ORI GRIU Șl LEGUME, PRODUSE IN VALOARE DE 17 MILIOANE LEI • Pe 6 000 hectare eliberate de recolta de orz, grîu şi legume, se vor produce, în acest an, 100 000 tone de porumb pentru siloz şi masă verde , 4 000 tone de porumb boabe şi 3 000 tone de legume. • Asigurînd animalelor o furajare corespunzătoare, de-a lungul întregului an, vom obţine şi livra statului 246 000 hl de lapte şi 17 800 tone de carne. In întreprinderile noastre, zootehnia are o pondere însemnată. Faptul că efectivele se cifrează la 30 000 de taurine, 26 000 de oi şi 118 000 de porci, pe de o parte, iar producţia marfă, pe care trebuie s-o livrăm statului, la 246 000 hl lapte şi 17 800 tone de carne, pe de altă parte, constituie cel mai convingător argument. Pornind de la această situaţie şi de la necesitatea de a furaja cit mai bine animalele, ştiut fiind că furajul, hrana determină, în ultimă instanţă, nivelul producţiei de lapte şi carne, am hotărît, încă de la începutul anului să nu ne rezumăm doar la cele 11 400 hectare de teren cultivat cu plante furajere anuale, 1 500 ha de lucernă şi 6 000 ha de păşune şi fineţe naturale de care dispunem. Pe baza experienţei acumulate, a condiţiilor existente şi a necesităţilor, am stabilit să semănăm în cultură succesivă, după orz şi grîu, 3 400 ha cu porumb masă verde şi siloz, de pe care vom obţine o producţie de furaje de 85 000 tone. NICOLAE FOPESCU inginerul șef al Trustului întreprinderilor agricole de stat — Dolj (Continuare Cn pag- a 2-a) PE SUPRAFEȚE mmmm Ca răspuns la chemarea locuitorilor comunei Unirea, gospodăriile populaţiei din judeţul Braşov In staţia de autobuze din centrul comunei Bran, judeţul Braşov, în faţa „Gazetei obştii" erau adunaţi mai mulţi bărbaţi şi femei. — Ia te uită — zise cineva — cei de la primărie au afişat o listă cu fruntaşii la contractări. — Cine sînt ? — întreabă un bătrîn. Citeşte dumneata, Ioane ; citeşte să aud şi eu, că mi-am lăsat ochelarii acasă. Ion începu să citească : Gheorghe Voinescu, din Bran — doi viţei, patru porci, patru miei şi patru oi; Simion Duicu, din satul Simon — trei viţei, trei miei şi trei oi; Dumitru Ivănoiu, din Sohodol — doi viţei, doi porci, două oi şi trei miei; Maria Bucşă, din Predeluţ — un viţel şi doi miei; Gheorghe Rădulescu, din Bran — un viţel, un bivol şi zece oi... Lista fruntaşilor se continuă cu Ion Pedestru, Miron Buccuş, Iosif Florescu, Ion Gonţea, Aron Bariu, Ion Puşcaru şi , Ion Chiţu, fiecare s-a angajat să livreze anul acesta, pe bază de contract, între cinci şi cincisprezece animale. „Folosind metoda popularizării prin gazeta de stradă şi în discuţii cu oamenii a avantajelor oferite de stat contractanţilor de animale, am obţinut rezultate bune — spunea Ion Moianu, primarul comunei Aflind despre cineva că a încheiat contract pentru a vinde încă un a-AUREL IVAN (Continuare în pag. a 2-a) AWVWWW * 1 200 de familii din Bran au semnat contracte * Cînd conducătorii obştii dau exemplu * îngrijiţi păşunile, ca să aveţi vite multe ! vvwvwwwwvwv Cresc, îngraşă şi vînd statului mii de animale în plus PRINTR-O LARGĂ OBILIZARE DE FORŢE, PRIN INIŢIATIVĂ ŞI SPIRIT DE RĂSPUNDERE LUCRATORII OGOARELOR VOR DA ŢĂRII MAI MULTE PRODUSE UN ANGAJAMENT, O CHEMARE, o înaltă Îndatorire patriotică: SĂ SCURTĂM LA PERIOADA SECERIŞULUI, SĂ NU IROSIM NICI UN BOB! A început secerişul ! Mai întii, undeva la o fermă in Cimpia Olteniei, apoi în cîteva cooperative din Bărăgan, pentru ca, în numai cîteva zile, frontul de lucru să se lărgească, cuprinzînd aproape toate marile zone cerealiere- Și chiar dacă valul de ploi care traversează de cîteva zile ţara a oprit înaintarea în lan a combinelor, marea bătălie a strîngerii orzului şi chiar a grînelor este, de acum, o acţiune la ordinea zilei. Avem de secerat griul, care promite o recoltă bună, superioară celei realizate anul trecut, de pe cîteva milioane de hectare. Cu cit vom executa mai repede această lucrare cu atît cîştigul ţării, al fiecăruia dintre noi va fi mai mare. Vom evita pierderile de boabe, deci irosirea unei anumite părţi a strădaniilor şi eforturilor materiale făcute de-a lungul unui an, vom elibera mai rapid terenul pentru a putea însămînţa, în cultură dublă, cu furaje şi alte plante, milionul de hectare prevăzut, in sfirşit vom executa la timp arăturile de vară — baza recoltei viitoare. Pornind de la asemenea considerente, lucrătorii din agricultură s-au angajat, în cinstea Conferinţei Naţionale a partidului şi a celei de-a 25-a aniversări a Republicii, să scurteze la maximum perioada strîngerii grînelor, astfel ca recolta bună a anului să ajungă cit mai repede în hambare, integral. Pe ce se bizuie angajamentele ? Cum şi-au propus să lucreze în această scurtă dar atît de importantă campanie organizaţiile de partid, organele agricole judeţene, mecanizatorii, muncitorii din I.A.S. şi specialiştii ? Ce iniţiative — demne de a fi cunoscute — au apărut în unele unităţi ? In sfirşit, ce-ar mai fi de făcut, ce probleme se cer urmărite cu şi mai mare atenţie pentru atingerea scopului propus ? CITIŢI A III-A. RĂSPUNSURILE IN PAGINA Rodul lanului de griu adunat cu grijâ si transportat in magazie —iata principala preocupare a cooperatorilor din Mâcin, judeţul Tulcea IERI A PĂRĂSIT CAPITALA ŞEFUL STATULUI CAMBODGIA PRINŢUL NORODOM SIANUK Joi dimineaţa, Alteţa Sa Regală, prinţul Norodom Sianuk, şeful statului Cambodgia, preşedintele Frontului Unit Naţional al Cambodgiei, şi Alteţa Sa Regală, prinţesa Monique Sianuk, şi-au încheiat vizita oficială de prietenie făcută în ţara noastră la invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, secretar general al Partidului Comunist Român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu. De la reşedinţa oaspeţilor, Alteţele lor Regale, prinţul Norodom Sianuk şi prinţesa Monique Sianuk, au venit pînă la Aeroportul Internaţional Bucureşti-Otopeni, împreună cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer şi soţia sa, Elena Maurer, Janos Fazekas, Ştefan Andrei, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Marin Alexie, ambasadorul Republicii Socialiste România acreditat pe lingă şeful statului Cambodgia, întregul traseu străbătut, ca şi aeroportul erau împodobite cu drapelele de stat ale României şi Cambodgiei. Pe frontispiciul pavilionului central al aerogării se aflau portretele tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi prinţului Norodom Stank. Urarea „Trăiască prietenia ★ In după-amiaza zilei de 21 iunie, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, secretar general al Partidului Comunist Român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi şeful statului Cambodgia, preşedintele Frontului Unit Naţional al Cambodgiei, Alteţa Sa Regală, prinţul Norodom Sianuk, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu şi Alteţa Sa Regală, prinţesa Monique Sianuk, au făcut şi solidaritatea militantă dintre poporul român şi poporul cambodgian “ se putea citi pe o mare pancartă înălţată pe platoul central, al aeroportului. La aeroport au venit, de asemenea, să-i salute pe solii poporului cambodgian tovarăşii: Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeţ, Gheorghe Cioară, Mihai Gere, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, vicepreşedinţi ai Marii Adunări Naţionale, conducători ai unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, generali. Erau de faţă şefi de misiuni diplomatice acreditaţi în ţara noastră şi alţi membri ai corpului diplomatic. O gardă militară aliniată pe aeroport prezintă onorul. In timp ce sunt intonate imnurile de stat ale celor două ţări, în semn de salut se trag 21 de salve de artileria. Prinţul Norodom Stanik şi preşedintele Nicolae Ceauşescu trec în revistă garda de onoare. Solii poporului cambodgian îşi iau rămas bun de la şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, de la persoanele oficiale române prezente pe aeroport. Oaspeţii răspund îndelung aclamaţiilor prieteneşti adresate de mii de oameni ai muncii aflaţi pe aeroport, îşi iau rămas bun de la conducătorii partidului şi statului nostru. La despărţire, prinţul Norodom o vizită la Fabrica de confecţii şi tricotaje Bucureşti, importantă unitate a industriei noastre uşoare. Cei doi şefi de stat au fost însoţiţi de tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, cu soţia, Elena Maurer, Janos Fazekas, Ştefan Andrei, Constantin Stătescu, Corneliu Mănescu, Marin Alexie, precum şi de persoanele oficiale care însoţesc pe şeful statului Cambodgia — domnii Ieng Sary, Sarin Chhak, cu soţia, Hyot Sambath, cu soţia, Thiounn Prasith Sianuk şi preşedintele Nicolae Ceauşescu îşi string călduros miinile, se îmbrăţişează. Tovarăşa Elena Ceauşescu şi prinţesa Monique Siamk îşi iau rămas bun cu cordialitate. Un grup de pionieri oferă oaspeţilor buchete de flori. Alteţele lor Regale au fost însoţite în vizita oficială de prietenie în ţara noastră de domnii Ieng Sary, trimis special al părţii din interior a Frontului Unit Naţional al Cambodgiei (F.U.N.C.) şi a Guvernului Regal de Uniune Naţională al Cambodgiei (G.R.U.N.C.), Sarin Chirak, membru al Biroului Politic al C.C. al F.U.N.C. şi ministrul afacerilor externe al G.R.U.N.C., cu soţia, Huot Sambath, membru al Biroului Politic al C.C. al F.U.N.C. şi ambasador al Regatului Cambodgia în Republica Socialistă România, cu soţia, Thiounn Prasith, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al F.U.N.C. şi ministru însărcinat cu coordonarea eforturilor luptei pentru eliberarea naţională, Alteţa Sa prinţul Sisowath Methawi, director de cabinet al şefului statului. Avionul special cu care călătoresc înalţii oaspeţi cambodgieni decolează, îndreptîndu-se spre R. P. Albania. Pînă la frontiera ţării noastre, nava aeriană este escortată de avioane cu reacţie ale forţelor armate române. (Agerpres) şi Alteţa Sa prinţul Sisowath Methawi. Pe o mare pancartă aflată la intrare se află urarea: „Bun venit solului poporului cambodgian, Samdech Norodom Sianik11. Urări călduroase adresează şi muncitorii, tehnicienii şi inginerii, care au venit în mare număr să salute din toată inima pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi pe prinţul Norodom (Continuare in pag. a 4-a) Tineretul în primele rînduri pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen De curind, a apărut în presă angajamentul tinerilor din judeţul Iaşi care in întîmpinarea Conferinţei Naţionale a partidului şi a celei de a 25-a aniversări a Republicii îşi propun să participe efectiv la munca cimpului, să acorde un sprijin susţinut agriculturii. Sensul acestui angajament a fost preluat şi de tinerii din judeţul Vrancea, de elevii şcolilor noastre, aportul lor pe ogoare la lucrările de întreţinere crescînd mult în ultima vreme. Organizaţiile tineretului comunist care activează în mediul rural, sprijinite de şcoală şi căminul cultural, educă noua generaţie în spiritul dragostei de muncă, faţă de profesiile satului, sădesc în conştiinţa tinerilor stima şi respectul pentru harnicul cooperator, capabil să smulgă pămîntului roade din ce în ce mai bogate. Astfel, la Homocea, Băleşti, Bordeşti, Năneşti, Ciorăşti, Măicăneşti Suraia şi în alte localităţi ale judeţului, ele-ALEXANDRU MOCANU prim-secretar al Comitetului judeţean Vrancea al U.T.C. (Continuare in pag. a 4-a) FAPTE PILDUITOARE IN PLUS DE 18 500 TONE DE FURAJE IN „CAMARA“ ZOOTEHNIEI Consemnăm o iniţiativă meritorie a lucrătorilor întreprinderilor agricole de stat din judeţul Timiş , menită să contribuie la folosirea raţională a pămîntului şi sporirea resurselor de nutreţuri. Este vorba de însămînţarea unor culturi furajere intercalate prin livezi, cu deosebire în plantaţiile tinere de pomi. Pînă acum s-au semănat 1 637 hectare cu morcovi furajeri, sfeclă furajeră, dovleci şi alte plante cu talia mică. Cele mai mari suprafeţe cu asemenea culturi intercalate le deţin întreprinderile agricole de stat din Lugoj — peste 416 hectare, Sinnicolaul Mare — 236 hectare, Periam — 220 hectare şi Giarmata — 188 hectare. Totodată, în incinta fermelor, printre construcţii, s-au însămînţat cu asemenea culturi şi cu leguminoase anuale încă 233 hectare. Pe această cale, întreprinderile agricole de stat din judeţ vor adăuga la producţia planificată de furaje încă 18 700 tone de nutreţuri valoroase. PESTE 1000 HL LAPTE FATA DE PLAN Specializată în creşterea vacilor de lapte, ferma Dancu a I. A. S. Iaşi şi-a suplimentat angajamentul iniţial cu 1 500 hl lapte. Medicul veterinar Valentina Hriţcu, specialista fermei în selecţia animalelor, ne-a declarat : „ Oamenii noştri investesc un mare volum de energie şi inteligenţă. Prin munca plină de abnegaţie a unor îngrijitori excepţionali ca Gheorghe Lungu, Erou al Muncii Socialiste, Ion Costan şi alţii, ferma va obţine în 1972 o producţie medie pe cap de vacă furajată de peste 6 000 litri de lapte. Un sprijin deosebit ne acordă în acest sens oamenii de ştiinţă de la facultăţile de zootehnie şi medicină veterinară din Iaşi. Pînă în prezent, producţia planificată a fost depăşită cu peste 1 000 hl de lapte, iar preţul de cost a fost redus cu 25 procente faţă de plan. CONSTRUCTORII ŞI-AU RESPECTAT CUVINTUL Deşi, conform proiectului, primele capacităţi ale complexului avicol intercooperatist, situat în apropierea oraşului Vaslui, urmau să intre în funcţiune la începutul anului 1973, lucrătorii întreprinderii judeţene de construcţii şi-au suplimentat angajamentele în cinstea Conferinţei Naţionale a partidului, reuşind să termine 4 din cele II hale, care au fost populate cu 32 000 pui ; pînă la sfîrşitul acestei luni incă două hale vor intra în producţie. Creşterea păsărilor în sistem industrial va îmbunătăţi aprovizionarea populaţiei din oraşele judeţului cu ouă şi carne de pasăre şi va aduce cooperativelor agricole asociate însemnate venituri.