Satul Socialist, iulie 1972 (Anul 4, nr. 979-1005)
1972-07-01 / nr. 979
ÎN ÎNTÎMPINAREA CONFERINŢEI NAŢIONALE A P.C.R. ŞI A CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII Lucrătorii ogoarelor işi intensifică eforturile PENTRU OBŢINEREA UNOR PRODUCŢII MARI ŞI IEFTINE La fondul de stat — CANTITĂŢI SPORITE DE CARNE T DE LA PRIMELE CICLURI DE PRODUCŢIE, INVESTIŢILE ŞI-AU DOVEDIT EFICIENŢA * PRINTR-O FURAJARE ŞI ÎNGRIJIRE CORESPUNZĂTOARE, REUŞIM SĂ LIVRĂM PUII LA GREUTATEA MEDIE DE 1,450 KG, FAŢA DE 1,2 KG PLANIFICAT • VOM LIVRA, PESTE PLAN, 150 TONE DE CARNE Constituit cu participarea a nouă cooperative agricole, Complexul avicol intercooperatist Şimnicu de Sus, judeţul Dolj, a devenit un important furnizor de carne de pasăre pentru aprovizionarea populaţiei din judeţ, activitatea sa soldîndu-se încă de laprimele cicluri de producţie cu însemnate beneficii. Halele complexului au fost proiectate şi construite pentru o capacitate anuală de 600 000 de pui, afluiţi în 4—5 serii. Prima serie de 120 000 de pui a fost introdusă în jurul datei de 25 martie. Conform tehnologiei, livrarea urma să înceapă după 63 de zile, perioadă corespunzătoare realizării greutăţii medii de 1,2 kg. Acordînd însă o atenţie deosebită îngrijirii şi furajării, respectind cu stricteţe tehnologia de creştere, normele de igienă — fapt ce a avut ca urmare reducerea mortalităţilor, de la 10 la sută, cit prevăd normativele în vigoare, la numai 6 la sută — lucrătorii complexului nostru au reuşit să livreze puii din prima serie la greutatea medie de 1,375 kg, realizînd un beneficiu de 325 000 MIHAIL TITESCOJ- economist-şef al Complexului avicol intercooperatist Şimnicu de Sus, judeţul Dolj (Continuare in pag. o 3-a) • întreprinderea pentru desfacerea şi valorificarea fructelor şi legumelor din judeţul Satu-Mare urma să pună in funcţiune in 1973 la Cărei o seră înmulţitor de 1 hectar, precum şi 15 hectare de solarii, din care 5 hectare încălzite. Lucrările au început cu avans considerabil, incit, in momentul de faţă, toate cele 15 hectare de solarii produc tomate şi castraveţi a căror primă producţie este evaluată la peste 750 000 lei. • Pe malul sting al rîului Lapuş se lucrează intens la cel mai mare sistem de hidroamelioraţii din judeţul Maramureş. Lucrarea constă in înălţarea unui dig pe o lungime de 17 kilometri de-a lungul riului şi dezvoltarea unei reţele de canale de desecare pe o lungime totală de 53 km. Colectivul de muncă al şantierului a hotârât ca în cinstea Conferinţei Naţionale a partidului şi a celei de a 25-a aniversări a Republicii să încheie lucrările cu o lună înainte de termen, iar staţia de pompare să fie pusă în funcţiune cu un devans de două luni. AUREL PERIDE coresp. „Satului socialist'' • Cooperativa agricolă din Sînpetru — Braşov, a livrat in perioada care a trecut din acest an peste prevederile de contract aproape 630 hl lapte. Participanţi la marea Întrecere, îngrijitorii de animale de la fermele zootehnice ale cooperativei a gricole din Feldioara, unde producţia medie de lapte a ajuns in aceste zile la 11,3 litri pe vacă furajată, şi-au depăşit şi ei planul la zi cu 580 hl de lapte. Şi la cooperativele agricole de producţie din Beia şi Grinari, unde în ultimii ani producţia de lapte nu s-a ridicat la nivelul posibilităţilor, datorită bunei organizări a muncii în fermele zootehnice, obligaţiile contractuale s-au îndeplinit şi depăşit lună de lună. Cooperatorii din Beia, de exemplu, au livrat peste prevederile contractelor încheiate 240 hl lapte, iar cei din Grinari, care şi-au îndeplinit în 22 de zile sarcinile de plan stabilite pentru întreaga lună iunie, au livrat în plus 152 hl lapte. Rezultate deosebit de bune au obţinut şi crescătorii de animale din cooperativele agricole din Drâuşeni, Veneţia şi Viseri, care □u livrat peste prevederile de plan între 60 şi 200 hl de lapte. GH. VINŢI coresp. „Satului socialist" 1 În pag. c 5-a COMORI ALE CULTURII MEDIEVALE TREI MONUMENT OARBA DE MURE: • VEȘNICIA LUMII - O REALITATE DE NECONTESTAT LA ! CULTURI DUBLE ŞI SUCCESIVE PE SUPRAFEŢE CÎT MAI MARI După cerealele păioase, pe toate terenurile eliberate MÂNĂM PORUMB . De ciţiva ani, de cmd terenul cooperativei noastre este amenajat , pentru irigaţii, obţinerea din culturi duble a furajelor a devenit un obişnuit. La noi, în inima Dobrogei’ Pă5uni*e sînt rare. Dispuneml' 'ns;i- de o mare fermă zootehnic-V.cuAP^te; 800 de vaci cu 5 ... \2 100 de oi. Pentru ca acestea o--, „Viducă cit mai mult, trebuie să lA “ranim corespunzător ; avem nevoie de furaje multe, de cea mai buVî5, calitate' Rezolvarea -.restei nrrobleme am gasit-o în extinderea cV^rilor succesive pe suprafețe cit ’ mal. TMri; p ractl5, anul acesta, STM hotarît sa însamînțăm cu cultV' succesive fiecare hectar de \pe care recoltam cerealele păioase. \ altminteri, 60 ha de pe care .^p1 posit secara ma. '-verde au fost 'ipsămîntate de mult cu culturi dubl. Acestea au răsărit, s-au dezvolta. Şi au fost irigate de do uă ori. Intre porumbul şi fasolea pastei asemănate în cultură dublă şi culorile de bază nu xistă nici o di*ere,va ca stadiu de vegetaţie. La seceriş lucrăm în fiu continuu. Cele şapte maşini : comorna, presa de balotat, maşina de împrăştiat îngrăşăminte, plugul, discul, semănătoarea şi aspersorul se succed, în aceeaşi zi, pe tarlale. Pentru aceasta ne-am pregătit temeinic. In campania de vară, pe care luptăm să o scurtăm la maximum, nu există noapte. Aratul şi discuitul sunt programate să se execute, în cea mai mare parte, la lumina farurilor. 15 cooperatori au urcat la volanul tractorului : mecanicii motopompişti Petre Buzea, Ion Prisadă, Vasile Perju, fraţii Ilie şi Dumitru Voinescu şi alţii. Ei pot executa lucrări de bună calitate. Ne-au demonstrat-o şi în primăvară, cînd au lucrat la pregătirea terenului. Locul lor la motopompe, întrucît acestea vor trebui să funcţioneze mai intens DUMITRU ENE preşedintele cooperativei agricole Cuza-Vodă, judeţul Constanţa (Continuare în pag. a 3-a) . Pe 300 ha vom pro- \ duce anul acesta în \ culturi succesive \ 15 000 tone de po- \ rumb siloz \ • în campania de vară, \ fluxul continuu începe S cu combina şi sfîrşeş- ; te cu aspersorul S • 15 cooperatori, me- \ canici - motopompişti, \ vor urca la volanul \ ,tractorului, iar alţi 15 judători, instruiţi în j ) unitate, le vor lua Io-cui la agregatele dea pompare. Cooperatorii din Căteasca, judeţul Argeş, folosesc metoda de însilozare la suprafaţă, sub folii de polietilenă a furajelor. Pînă acum, nu mai puţin de 900 de tone de ierburi de pe păşuni şi fineţe au fost supuse acestui procedeu. ---------- __________,______| Foto: EMANUEL TÎNTFALA 5WWWWWWWWW,SAIQL SOCIALIST Cotidian editat de Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie ANUL IV Nr. 979 SIMBĂTĂ 1 IULIE 1972 6 pagini—30 bani De aproximativ patru ani, după o viaţă de muncă, la cei 66 de mi ai săi, Stan Ştefan , cooperator din Olteni, judeţul Teleorman, este pensionar. Nu l-am găsit însă acasă, îngrijindu-şi nepoţii, ci la cîmp, unde se ocupa cu bunul mers al treburilor la arie. Muncă de loc uşoară, DELEGAŢI LA CONFERINŢA NAŢIONALĂ A PARTIDULUI Cooperatorul pensionar, comunistul STAN ŞTEFAN susţine: De soarta recoltelor RĂSPUNDEM TONI - 1360 DE FAMILII dacă ţinem seama de faptul că aici sunt aduse grinele recoltate de 10 combine. Pe arie, din zori şi pînă ce se lasă întunericul nopţii, vîrf şi pleacăzeci de căruţe şi camioane. Stan Ştefan cîntăreşte atent, contabilizează. Griul de sămînţă de-o parte, griul contractat cu statul, cel pentru hambarele cooperativei. El este cel care-i spune seara preşedintelui : „premiul i se cuvine azi lui Tudor sau Iui Marin, el a recoltat cel mai mult cu combina". A fost ales ca delegat la Conferinţa Naţională a partidului în calitatea sa de secretar al organizaţiei P.C.R. din ferma Perii — Broşteni. — Comunistul Stan Ştefan — ne spunea preşedintele cooperativei — se bucură de multă stimă, de preţuire. Cit a fost la putere a îndeplinit sarcini de mare răspundere : a fost preşedinte, secretar al comitetului de partid pe cooperativă, pe comună. Să nu se creadă însă că învestitura de delegat la Conferinţa Naţională a partidului i s-a acordat numai pentru meritele lui din trecut, ci mai ales pentru ceea ce face acum pentru sat, pentru cooperativă. ION ȘERBU (Continuare in pag. a 2-a) INTRÂND IN IULIE, NEVOIA DE APĂ A PLANTELOR CREŞTE CONSIDERABIL IN FIECARE SISTEM DE IRIGAȚII UDĂRILE SĂ SE FACĂ LA VREME! Ing. ION TOMA director general al Centralei de exploatare şi întreţinere a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi gospodărirea apelor Exploatarea eficientă a sistemelor de irigaţii — sarcină de mare răspundere ce revine unităţilor beneficiare, cit şi întreprinderilor specializate — presupune folosirea judicioasă a apei, în concordanţă cu cerinţele plantelor. Aplicarea corectă a udărilor, precum şi a întregului complex de lucrări pe terenurile irigate reprezintă condiţii de bază pentru obţinerea unor producţii mari şi sigure , scopul marilor investiţii făcute de stat pentru amenajarea sistemelor de irigaţii. Anul acesta, datorită unui întreg complex de măsuri stabilite în vederea exploatării corespunzătoare a amenajărilor pentru irigaţii, a interesului şi responsabilităţii sporite a unităţilor de producţie, activitatea în acest domeniu s-a îmbunătăţit simţitor. Iată cum se prezenta, la 24 iunie, situaţia udărilor, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut : In săptămîna 28 mai—3 iunie s-a irigat 76 la sută din suprafaţa planificată ; între 4—10 iunie — 56 la sută ; între 11—17 iunie — 75 la sută ; între 18—24 iunie — 64 la sută. Evidenţiem eforturile unităţilor agricole din judeţele Constanţa, Brăila, Arad şi Olt, care au irigat cea mai mare parte din suprafeţele prevăzute. Bunăoară, la Constanţa udarea I s-a aplicat în proporţie de 78 la sută, iar a II-a pe 32 la sută din suprafeţe ; la Brăila, 70 la sută la udarea I şi 52 la sută la cea de-a II-a. La Arad şi Olt, udarea I a fost aplicată pe mai bine de 80 la sută din suprafaţă, iar a II-a pe 52 şi, respectiv, 41 la sută. Consemnînd aceste aspecte pozitive, trebuie totuşi să arătăm că, ţinînd seama de condiţiile climatice, de starea de vegetaţie a culturilor, de capacitatea sistemului şi a utilajelor de udare existente (Continuare în pag a 3-a) *#^^AAAAAAA^^AAAAAAAAAAA/ AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA; Şi în „linia a doua", la balotatul paielor, munca se desfăşoară cu aceeaşi însufleţire. Nicolae Plaga este unul dintre mecanizatorii care asigură la cooperativa agricolă din Şagu-Arad continuitate fluxului stabilit, recoltat, eliberat terenul, arat, însămîntatul celei de a doua culturi. Foto: N. BUICA N Fără suportul faptelor vorba nu în rîndurile ce urmează mă voi opri asupra cîtorva modalităţi prin care am urmărit ca principiile ce stau la baza democraţiei noastre să fie respectate în întregime, în aşa fel incit ele să devină o forţă dinamizatoare a producţiei. Mă voi referi, în primul rînd, la cadrul organizatoric adecvat afirmării şi dezvoltării democraţiei cooperatiste. Şi în acest sens, putem spune că s-a generalizat practica analizelor lunare pe ferme şi brigăzi privind felul în care îşi îndeplinesc sarcinile cooperatorii. Pe de altă parte, membrii consiliilor de conducere — fiecare cu responsabilităţi precise — prezintă trimestrial rapoarte despre activitatea lor. Nu de mult, în toate cooperativele agricole au avut loc adunări generale în cadrul cărora s-a făcut o analiză realistă a întregii activităţi desfăşurate în ultima perioadă de timp. Discuţiile au fost vii, au reliefat experienţe şi s-au referit concret la cei care nu şi-au îndeplinit angajamentele. Mulţi au sugerat măsuri practice pentru înlăturarea excesului de umiditate. In legătură cu această acţiune au fost făcute circa 200 de propuneri care au fost, apoi, aplicate în viață. Cooperatorii din Ciorani, Fulga, A. COSMINEANU secretar al Comisiei organizatorice U.J.C.A.P. Prahova (Continuate in pag a 2-a) t • e § 9 o#