Satul Socialist, septembrie 1972 (Anul 4, nr. 1032-1057)
1972-09-01 / nr. 1032
ÎN ÎNTIMPINAREA CELEI DE-A 25-a aniversari a republicii PRODUCŢII MAI MARI, MAI IEFTINE Acţionind perseverent pentru valorificarea superioară a rezervelor de sporire a producţiei şi de reducere a costurilor, colectivele de muncă ale întreprinderilor agricole de stat din judeţul Prahova îşi îndeplinesc exemplar angajamentele asumate în marea întrecere socialistă. La cereale, bunăoară, cultură care a ocupat 6 218 de hectare, producţia medie planificată a fost depăşită cu 512 kg la hectar, iar la tomatele de seră pentru export au fost obţinute venituri, peste prevederi, de 6 660 000 Iei. La producţia animalieră, realizări notabile au obţinut întreprinderile agricole de stat Albeşti, Măgurele şi Buceni care au livrat zeci de tone de carne peste pian. Se cuvine menţionat şi faptul că, prin valorificarea mai deplină a potenţialului productiv al livezilor şi grădinilor, colectivele de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la întreprinderile agricole de stat Băicoi, Măgurele, Movila Vulpii şi Dealul Mare — Urlaţi, au livrat statului, peste prevederi, 173 tone de fructe şi 30 tone de legume. Bilanţul pe primele şapte luni ale anului evidenţiază şi alte succese. In această perioadă, de exemplu, unităţile aparţinînd trustului I.A.S. Prahova au realizat economii de 10 milioane lei la cheltuielile de producţie şi venituri suplimentare de 13 600 000 lei. AMPLE ACŢIUNI DE AMELIORARE A PAJIŞTILOR In zona Oaşului, judeţul Satu Mare, se desfăşoară, sub egida întreprinderii judeţene de exploatare a pajiştilor, o amplă acţiune de ameliorare a păşunilor. Aici, prin lucrări variate — înlăturarea vegetaţiei forestiere, desţeleniri, fertilizări şi pregătirea terenului pentru organizarea pajiştilor cultivate , executate în complex, producţia de masă verde urmează să sporească de aproximativ cinci ori. Acest gen de lucrări sunt în curs în raza comunelor Călineşti- Oaş, Turulung, Livada, Halmeu şi cuprind pentru acest an o suprafaţă de 500 hectare PRODUCŢIE SUPLIMENTARĂ IN VALOARE DE 7,3 MILIOANE LEI Colectivul întreprinderii viei şi vinului din Constanţa şi-a realizat încă de la 25 august a.c. sarcinile de plan pe 8 luni. In continuare, pină la sfirşitul lunii august, s-a înregistrat o depăşire a planului valoric de 7,3 milioane lei, ceea ce înseamnă, printre altele, o producţie suplimentară de 500 tone vin pentru consum, din care 180 tone pentru export. ki SATHL SOCIALIST ANUL IV Nr. 1032 11INERI 1 SEPTEMBRIE 1972 4 pagini—30 bani Recoltatul sfeclei de zahăr constituie, în aceste zile, una din principalele activităţi ce se desfăşoară în cooperativa agricolă din Gîrbovi, judeţul Ilfov. Pentru cooperatorii din ferma condusă de Dumitru Dumitraşcu această acţiune este şi un motiv de deplină satisfacţie : producţia obţinută se ridică la 33 tone la hectar, cu peste 4 tone mai mult decit media planificată PERMANEN PROGRAMUL ZILNIC DE LUCRU studierea şi DE LA FIECARE ÎN PREMIERĂ ABSOLUTĂ FURAJE DIN TESCOVINĂ • VITICULTURA FACE CASA BUNĂ CU... CREŞTEREA OILOR Dezbaterile care au avut loc în adunarea generală a reprezentanţilor oamenilor muncii din întreprinderea agricolă de stat Cotnari, judeţul Iaşi, s-au caracterizat prin exigenţă şi propuneri judicioase. Tonul critic şi autocritic al dării de seamă a imprimat luărilor de cuvînt combativitate şi spirit analitic. Au fost puse sub lupa exigenţei deficienţele, au fost căutate căile care duc la îmbunătăţirea continuă a muncii, la producţii mari şi ieftine. După cum s-a menţionat în darea de seamă prezentată de inginerul Mihai Dincă, directorul întreprinderii, în primul semestru s-a realizat un beneficiu supli-ADUNAREA GENERALĂ A SALARIAŢILOR I. A. S. COTNARI mental de 3 934 000 lei. Ferma nr. 14 a depășit singură prevederile cu peste 2 milioane de lei prin livrarea peste plan la diverși beneficiari a 24,5 vagoane de vin de calitate superioară, din care 18 vagoane la export. Darea de seamă a trecut repede peste realizări, pentru a se opri la lipsurile din activitatea economică. Nu am fost suficient de exigenţi, nu am luat operativ măsurile ce se impuneau atunci cînd unii muncitori permanenţi au lipsit nemotivat de la lucrări de maximă urgenţă ca, de pildă, stropitul sau îngropatul viei — s-a afirmat în darea de seamă. ION SACHELARIE coresp. „Satului socialist" (Continuare in pag. a 3-a) PROPUNERE FIECĂREI PROPUNERILOCUL IN PRACTICĂ a P.C. ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ PE ŞANTIERUL DE IRIGAŢII DE LA RĂCĂCIUNI, JUDEŢUL BACĂU A RĂSPUNS PREZENT ÎNTREAGA OBŞTE nării cu materiale şi recrutării forţei de muncă. Am considerat că este de datoria noastră să dăm o mină de ajutor. în acest scop am stat de vorbă cu sătenii şi am reuşit să asigurăm cîteva atelaje care să efectueze transportul şi manipularea materialelor, precum şi un număr de oameni care să lucreze ca angajaţi, insă nu ne-am mulţumit numai cu atît. Pentru ca lucrarea să fie gata la termenul stabilit, am antrenat un număr mare de săteni la săparea canalelor secundare. Mobilizarea efectivă au făcut-o cîteva colective - repartizate pe sate ori străzi - alcătuite din deputaţi, membrii ai consiliului de conducere al cooperativei agricole etc. Aceştia au stat de vorbă cu oamenii, le-au explicat că lucrarea nu priveşte doar asociaţia intercooperatistă, ci pe noi toţi, întreaga comună. La prima ieşire pe şantier, participarea nu a fost prea mare. Am acţionat însă, în continuare, pentru mobilizarea sptecînd volumul lucrărilor efectuate a fost şi mai mare. Aşa se face că în patru duminici s-au efectuat săpături ce însumează peste 1 500 mc de pămînt, rămînerile în urmă fiind recuperate, in momentul de faţă, mai bine de jumătate din lucrare este gata. Este de la sine înţeles, că nu ne vom opri aici. După calculele noastre mai putem executa, încă, un însemnat volum de muncă. Am discutat din nou cu oamenii şi ei şi-au exprimat hotărîrea ca, pînă la jumătatea lunii septembrie, partea ce revine comunei noastre să fie terminată. Iar de va fi nevoie, vom da şi altora ajutor, astfel ca întregul sistem de irigaţii să fie gata în această toamnă, cu 2 luni înainte de termenul stabilit. Va fi, pentru noi, realizarea cea mai de seamă cu care întîmpinăm a XXV-a aniversare a zilei Republicii. O realizare la care îşi aduce contribuţia întreaga comună ! în primăvară, pe teritoriul comunei noastre s-a deschis un şantier. O lucrare a cărei valoare se ridică la peste 3 milioane lei şi anume amenajarea unui sistem pentru irigarea a 300 hectare cu lucernă, necesară complexului intercooperatist pentru creşterea şi îngrăşarea berbecuţilor. La început, treaba a mers mai anevoie. Constructorul O.I.F. Bacău — avea unele greutăţi în ce priveşte organizarea şantierului, dar mai ales în direcţia aprovizieîncă trei ieşiri, la care au participat peste 600 de locuitori. Şi, ceea ce se cuvine subliniat, prezenţa lor pe şantier nu a fost simbolică , fiecare s-a străduit să execute un volum cît mai mare de lucrări. Numai într-o singură zi, bunăoară,, Mihai Grigoraş, Maria Petroiu, loan Mican, Vasile N. Ichim, loan Turculeţ etc., au săpat cite 2—3 mc de pămînt fiecare. Cum între ei s-a iscat o adevărată întrecere, „recordul" nu a rezistat decit pînă duminica următoare. La Săcuieni — Bihor, cooperatorii au realizat, pe două hectare, o modernă seră legumicolă. încălzirea acesteia se realizează cu ajutorul apei termale care, după evacuare, este utilizată la baia populară și ștrandul din comună ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ĂL In dimineaţa aceea de august, cînd beneficiarii grădiniţei de copii din Cocora erau încă, în aşternuturi, un om se afla la bucătărie şi se interesa ce vor primi copiii la masă, i s-a răspuns : ciorbă de pui şi peşte prăjit. A plecat mulţumit. De fapt, aproape nu există zi în care să nu treacă pe la grădiniţă, să vadă cum sunt hrăniţi copiii, cum sunt educaţi, dacă au tot ce le trebuie ca să crească mari, sănătoşi. într-o altă zi, l-am văzut vinturînd griul în palme, spărgind in dinţi cîteva boabe. Producţia era bună în ambele cooperative din comună. 3 810 kg la hectar — la Colilia și 3 650 kg — la Cocora. Cu toate astea nu era mulțumit. Ne povestea cu necaz despre ziua aceea cînd o „sfoară" de grindină a distrus 30 de hectare de griu oprit pentru sămînță. — Acum, însă — ne spuneai — este tîrziu să mai vorbim despre griu, despre ce-a fost. In privința griului, conturile cu natura au fost încheiate. Mai rămîne de spus un cuvînt la floarea-soarelui, unde se aşteaptă o recoltă de peste 2 000 kg la hectar; mai e un cuvint de spus şi la porumb care anunţă de pe acum 5 000 kg la hectar, în condiţii de neirigare. Dar cel mai greu cuvint va fi spus la sfecla de zahăr. Atît de bine a fost îngrijită cultura, incit planul de 28 000 kg la hectar va fi mult depăşit. Acest om care nu are decit 37 de ani, nu stă în birou decit citeva minute, ori nu-i deschide uşa zile întregi. Acolo unde sint oameni, este şi el. Deci, pe cimp, la grajduri. Acest om neastîmpărat, este născut şi crescut aici, în inima Bărăganului. In 1969 a terminat, la fără frecvenţă facultatea de filologie şi i s-a propus un post în invăţămînt, mai aproape de oraş. A refuzat categoric şi a rămas la Cocora. Mergînd pe stradă, o femeie l-a oprit să-i spună că bărbatul o bate, face mereu scandal. Un om infirm i-a spus că ar vrea să-şi facă şi el o căsuţă. Omul căruia i s-au adresat a notat în carneţel. Scurtă vreme apoi, cel care îşi bătea nevasta s-a cuminţit, a devenit om adevărat. Celălalt are o casă nouă, îl respectă toţi localnicii, îi ascultă cu o răbdare rar intilnită şi după ce discuţia s-a terminat, fiecăruia îi este clar ce are de făcut, l-am răsfoit puţin carneţelul. Pe o filă am citit următoarea însemnare : „Asist la meciul, de fotbal dintre „Avîntul" Cocora şi fotbaliştii din Căzăneşti". — De ce era nevoie să mergeţi la meci ? — l-am întrebat Şi răspunsul a fost: „Pentru că acolo sunt majoritatea tinerilor, a sătenilor şi acolo trebuie să fiu şi eu !“. Acest om al Bărăganului, care se ocupă neobosit de toate problemele satului, este CornelElefterescu — secretarul comitetului comunal de partid din Cocora, județul Ialomița. GH. NEAGU SE DEZVOLTĂ PUTERNIC ACTIVITĂŢILE INDUSTRIALE — Biroul executiv, întregul aparat al acordă un sprijin susţinut consiliilor de locale de materii prime şi materiale — Uniunii cooperatiste judeţene Argeş conducere în valorificarea resurselor Urmărind atragerea în circuitul economic a unor noi surse de materii prime şi materiale existente pe plan local, în vederea satisfacerii tot mai depline a nevoilor de consum crescinde ale populaţiei rurale şi utilizării uniforme şi eficiente a forţei de muncă, Consiliul Uniunii judeţene Argeş a cooperativelor agricole a luat o serie de măsuri concrete pentru organizarea şi dezvoltarea activităţilor industriale şi a prestărilor de servicii în cadrul cooperativelor şi asociaţiilor intercooperatiste. Ca prim pas pentru aplicarea Legii nr. 7 din 1971 privitoare la acest domeniu şi a indicaţiilor Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, Biroul executiv al uniunii a întocmit un program de lucru detaliat, cuprinzător, care a fost dezbătut cu cadrele de conducere din toate unităţile agricole cooperatiste. în baza acestuia, membrii Biroului executiv şi întregul aparat au fost repartizaţi pe cooperative agricole şi au sprijinit consiliile de conducere la depistarea resurselor de materii prime, materiale şi de forţă de muncă disponibilă şi la punerea în valoare a acestora potrivit tradiţiei existente în fiecare localitate şi posibilităţilor de desfacere a producţiei realizate. Pe primul plan al preocupărilor unităţilor a stat şi stă creşterea ponderii materialelor de construcţii şi a prestărilor de servicii necesare populaţiei de la sate în vasta acţiune de dezvoltare şi sistematizare a localităţilor rurale, înfăptuirea întocmai a obiectivelor cuprinse în programele de lucru a constituit obiectul a numeroase analize şi dezbateri în Biroul executiv, în plenarele uniunii judeţene şi în mod deosebit în consiliile de conducere şi în adunările generale ale cooperatorilor, stabilindu-se soluţii concrete de accelerare a ritmului dezvoltării activităţilor industriale şi prestărilor de servicii, de eliminare a unor deficienţe apărute pe parcurs. Urmarea firească a preocupărilor permanente pentru aplicarea şi îndeplinirea măsurilor stabilite, a sprijinului acordat unităţilor sunt rezultatele dobîndite. în primul semestru al anului în curs, valoarea producţiei globale obţinute de cooperativele agricole din activităţile industriale şi prestările de servicii a fost cu şapte la sută peste prevederile perioadei şi cu 73 la sută mai mare decit realizările din aceeaşi perioadă a anului trecut. Pînă la sfirşitul anului, obiectivul privind realizarea, în medie, de către fiecare cooperativă agricolă argeşeană, a unei producţii globale din acest sector de 1 240 000 de lei, faţă de 890 000 de lei în 1971, la NICOLAE MOCIOIU şeful grupului de instructori ai Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie din pag. a 3-a • VENITURILE PE MĂSURA REZULTATELOR ÎN PRODUCŢIE • URGENTAT! PREGĂTIRILE PENTRU VINIFICAŢIE • în dezbatere publică : PROIECTUL CODULUI MUNCII