Satul Socialist, februarie 1974 (Anul 6, nr. 1470-1492)
1974-02-01 / nr. 1470
• IN BAZA DOCUMENTAŢIEI elaborate de specialiştii întreprinderii mecanice Muscel din Cîmpulung, in colaborare cu cei ai Institutului de cercetări şi proiectări pentru autovehicule şi tractoare de la Braşov, la fabrica braşoveană de specialitate a fost introdus in fabricaţia de scrie un nou tip de carburator, care permite reducerea consumului de benzină la autoturismele „ARO" și autoutilitarele TV cu 2,4 litri. Toate autoturismele de teren fabricate in ultima decadă a lunii ianuarie, la întreprinderea musceieană, au fost dotate cu asemenea carburatoare, urmind ca în cursul lunii februarie ele să fie montate şi la motoarele autoutilitarelor. Specialişti ai întreprinderii mecanice Muscel şi Institutului din Braşov definitivează un alt studiu care va aduce unele modificări constructive chiulasei motorului, precum optimizarea procesului de ardere a carburantului. Prin finalizarea acestei soluţii tehnice autoturismele de teren „ARO" şi autoutilitarele TV vor economisi alţi 2 litri de benzină la fiecare 100 de kilometri parcurşi. • ÎNTREPRINDEREA DE COMERȚ EXTERIOR „ROMAGRIMEX“ a încheiat un nou contract cu firma engleză „Buckeye-Stephens Limited“ din Gloucester, in baza căruia urmează a fi realizate, prin cooperare, 130 de incubatoare cu o capacitate de 60 000 ouă fiecare. De menţionat că, încă din 1972, prin conlucrarea dintre cele două unităţi au fost construite 40 de incubatoare, partea română producind 50 la sută din instalaţiile componente. SS J | Cotidian editat de Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie | ANUL VI Nr. 1470 | ■ |Vineri 1 februarie 1974 || 4 pagini - 30 bani | încheierea vizitei în ţara noastră a Maiestăţii Sale regele Hussein Ibn Talal al Regatului Haşemit al Iordaniei v/vni vin DE DI I Dini Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi Maiestatea Sa regele Hussein Ibn Talal al Regatului Haşemit al Iordaniei au continuat, miercuri, convorbirile oficiale în probleme de interes comun privind relaţiile dintre cele două ţări şi unele aspecte ale situaţiei internaţionale actuale. Cei doi şefi de stat au încheiat apoi convorbirile în prezenţa personalităţilor române şi iordaniene care participă la tratative . Din partea română — Ilie Verdeţ, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Ion Păţan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul comerţului exterior, George Macovescu, ministrul afacerilor externe, general-colonel Ion Gheorghe, prim-adjunct al ministrului apărării naţionale şi şef al Marelui Stat Major, Vasile Pungan, consilier al preşedintelui Consiliului de Stat, Mihai Levente, ambasadorul Republicii Socialiste România în Regatul Haşemit al Iordaniei . Din partea iordaniană — Zaid Al-Rifai, prim-ministru, general Amer Khammash, consilier politic al Maiestăţii Sale Regale, Zuhair Mufti, ministru de stat pentru afacerile externe, Khalil Salem, preşedintele ConsiliuluiNaţional al Planificării, general Zaid Bin Shaker, şeful Statului Major al Forţelor Armate, brigadier Abboud Salem, comandantul Forţelor Aeriene Regale. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi Maiestatea Sa regele Hussein au examinat rezultatele discuţiilor româno-iordaniene care au avut loc marţi, în spiritul înţelegerilor stabilite de cei doi şefi de stat cu privire la căile de extindere a colaborării bilaterale economice şi în alte domenii de activitate. S-a convenit ca cele două ţări să continue promovarea pe multiple planuri a relaţiilor dintre ele să le dezvolte în interesul ambelor popoare, al înfăptuirii aspiraţiilor lor de progres şi bunăstare. în timpul convorbirilor s-a acordat o atenţie particulară situaţiei din Orientul Mijlociu,a modalităţilor de soluţionare pe cale paşnică, politică, a problemelor complexe din această zonă, în scopul instaurării unei păci juste şi trainice. A fost exprimată dorinţa comună de a continua şi amplifica conlucrarea în soluţionarea, principalelor probleme internaţionale, în construirea unei lumi drepte, a păcii şi securităţii, a înţelegerii şi cooperării între popoare. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă prietenească, de înţelegere şi caldă cordialitate. Iubirimic La plecare, pe aeroportul Otopeni PLECAREA DIN BUCUREŞTI Miercuri, 30 ianuarie, s-a încheiat vizita oficială pe care Maiestatea Sa regele Hussein Ibn Talal al Regatului Haşemit al Iordaniei a întreprins-o în România, la invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu. Eveniment politic de înaltă semnificaţie în evoluţia relaţiilor româno-iordaniene, vizita a prilejuit un rodnic dialog la nivel înalt, în cursul căruia au fost exprimate dorinţa şi voinţa comună de a se extinde şi diversifica, pe multiple planuri, colaborarea bilaterală, de a adinei prietenia dintre popoarele noastre, în interesul reciproc, al cauzei păcii şi înţelegerii în lume. Este ora 15:30. Preşedintele Nicolae Ceauşescu soseşte la reşedinţa rezervată înaltului oaspete. De aici, cei doi şefi de stat iau loc într-o maşină escortată de motociclişti, îndreptîndu-se spre Otopeni. Aerogara este împodobită sărbătoreşte. Sunt arborate drapelele de stat ale României şi Iordaniei. Deasupra salonului oficial se află portretele preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi recelui Hussein Ibn Talal. Pe mari pancarte sunt înscrise urările „Trăiască pacea şi prietenia între popoare !", „Trăiască prietenia dintre poporul român şi poporul iordanian !“. Un trompet anunţă sosirea celor doi şefi de stat. Pe aeroport se află aliniată o gardă militară, care prezintă onorul. Se intonează imnurile de stat ale României şi Iordaniei, în timp ce se trag 21 de salve de artilerie. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi regele Hussein trec în revistă garda de onoare. Maiestatea Sa regele Hussein Ibn Talal îşi ia rămas bun de la şefii de misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti, precum şi de la oficialităţile române aflate pe aeroport — membri ai guvernului, conducători de instituţii centrale, generali şi ofiţeri superiori. (Continuare în pag a 4-a) TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A PRIMIT DELEGAŢIA SOVIETULUI SUPREM AL U.R.S.S. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit la 30 ianuarie delegaţia Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice, condusă de Ivan Samoilovici Gruşeţki, vicepreşedinte al Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al R.S.S. Ucrainene, care, la invitaţia Marii Adunări Naţionale, face o vizită in tara noastră. La primire au luat parte tova«•. î î L1 vv» îl D/vrl v+'vs 1 ’rvr i^jH'Urt'WrfVl la Iaşii Llllil , UUUUUlU^, ■ Pană, Gheorghe^ Radul'escij, ' Ilie Verdeţ, Ştefan Voitec, Mihai Dalea, Ştefan Andrei, Maria Groza, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale, Corneliu Mănescu, preşedintele Grupului român din Uniunea Interparlamentară, Alexandru Sencovici, preşedintele Comisiei permanente pentru industrie, construcţii şi transporturi a M.A.N. Din delegaţia Sovietului Suprem al U.R.S.S. fac parte Konstantin Ivanovici Galansin, deputat în Sovietul Naţionalităţilor, ministrul industriei celulozei şi hîrtiei al U.R.S.S., Samama Mahmudali- Kizi Gasanova, vicepreşedinte al Sovietului Uniunii, preşedintele colhozului „1 Mai“ din Azerbaidjan, Şafet Kospanovici Kospanov, vicepreşedinte al Comisiei de propuneri legislative a Sovietului Uniunii, prim-secretar alregiunii Uralsk din Kazahstan,Vladimir Leontievici Kudriavţev, membru al Comisiei de politică externă a Sovietului Naţionalităţilor, comentator al ziarului „Izvestia“, Evgheni Ivanovici Klimcenko, membru al Comisiei pentru industrie a Sovietului Naţionalităţilor, Anatoli Mihailovici Petrov, secretarul Comisiei pentru industrie a Sovietului Uniunii. Oaspeţii au fost însoţiţi de V. I. Drozdenko, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti. Conducătorul delegaţiei Sovietului Suprem al UTI.S.S. âT ffaFi'fShiis tovarăşului. Nicolae Ceauşescu un cald ,salut din partea tovarăşilor T ^ ~ ^1 1 u. i. uljGcv, ocuci ai gonictoli ai C.C. al P.C.U.S., N. V. Podgornîi, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., şi A. N. Kosîghin, preşedintele Consiliului de Miniştri al Uniunii Sovietice, precum şi urări de noi succese poporului român în construirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat, în numele conducerii de partid şi de stat, un salut călduros tovarăşilor L. I. Brejnev, N. V. Podgornîi şi A. N. Kosîghin, Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S. şi Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., iar popoarelor Uniunii Sovietice urări de succes deplin în opera de înfăptuire a programului construcţiei comuniste, împărtăşind impresiile din vizita făcută în ţara noastră, vicepreşedintele Sovietului Suprem al U.R.S.S. a exprimat calde mulţumiri pentru ospitalitatea şi prietenia cu care au fost înconjuraţi membrii delegaţiei pretutindeni în timpul vizitei în ţara noastră şi a dat o înaltă apreciere realizărilor obţinute de poporul român sub conducerea Partidului Comunist Român. In timpul convorbirii s-a subliniat cu satisfacţie că între cele două partide, ţări şi popoare s-au statornicit şi se dezvoltă necontenit relaţii apropiate, de prietenie şi colaborare, se amplifică legăturile în toate domeniile de activitate. S-a reliefat că întîlnirile şi convorbirile prieteneşti dintre tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi L. I. Brejnev, înţelegerile realizate au constituit de fiecare dată factori de o deosebită importanţă în evoluţia mereu ascendentă a raporturilor multilaterale romăno-sovietice şi, în acelaşi timp, au servit cauzei generale a socialismului şi păcii în lume. In contextul general al evoluţiei fructuoase a colaborării dintre cele două ţări, vizitele reciproce de delegaţii parlamentare, devenite tradiţionale, reprezintă o expresie a dorinţei comune de a strînge pe mai departe prietenia ce uneşte popoarele României şi Uniunii Sovietice, constituie un prilej pentru o mai bună cunoaştere reciprocă a preocupărilor şi realizărilor în construcţia socialistă şi comunistă. întîlnirea s-a desfăşurat într-o atmosferă calda, prietenească. ÎN PAGINA A 3 A • PE CE SE BAZEAZĂ APAHIDENII CÎND SUSŢIN: „SE POATE MAI MULT!" • CUM POT FI ECONOMISIŢI 14 MILIOANE KWH ÎN SISTEMELE DE IRIGAŢII DIN COMPLEXUL CARASU • UN IZVOR DE TURI : RĂCHITA MARI VENI• RISIPA ŞI NEGLIJENŢA TREBUIE GRABNIC CURMATE MARIN OLTEANU ŞI LUCIAN ALMAŞAN — director şi, respectiv, inginer şef al întreprinderii de legume şi fructe ALBA — apreciau recent că „în condiţiile realizării planului, cerinţele de legume ale populaţiei judeţului pot fi satisfăcute din producţia locală“. Este foarte bine. Asigurarea, în fiecare judeţ, a unei baze proprii de legume se află înscrisă în înseşi documentele de partid, ca un obiectiv ce trebuie să preocupe în egală măsură atît organele agricole, unităţile productive, cît şi populaţia. Şansa dezvoltării legumiculturii în judeţul Alba este dovedită chiar de realitatea ultimilor ani, cînd, după acoperirea necesarului judeţului, o mare cantitate de legume excedentare au putut fi livrate la Cluj sau Hunedoara. „Dar se poate şi mai mult" — a mai zis Marin Olteanu. Şi astfel, pentru 1974, producţia de legume a judeţului va fi cu 4 624 tone mai mare decit cea obţinută în 1973, fără, bineînţeles, ca suprafaţa să sufere modificări. Acesta este planul. Sîntem în plină iarnă, iar realizarea planului implică nişte măsuri extrem de importante ce trebuie luate chiar acum. E bine să reţinem că o foarte mare parte a sectorului legumicol din acest judeţ se afla sub permanenta ameninţare a Mureşului, Gardei şi Geoagiului , râuri care, mai ales în anul trecut, s-au revărsat şi au făcut adevărate ravagii. Pentru prevenirea repetării unor astfel de situaţii, încă din toamnă s-au proiectat şi s-a trecut la execuţia lucrărilor de regularizare a cursurilor acestor rîuri, aşa Incit 300 hectare de grădină sunt acum în afara oricărui pericol. In cazul cooperativelor din Rădeşti şi Ciumbrud s-a mers pînă la reamplasarea sectorului legumicol, iar la Sebeş, aproximativ 60 de hectare de grădină, ameninţate de apele Secaşului, au fost mutate, dacă se poate spune aşa, pe cea de a doua terasă a rîului. Iată deci măsuri menite să asigure condiţii dezvoltării normale a legumiculturii judeţului Alba, măsuri care, extinzîndu-se în anii următori, vor determina atît creşteri considerabile ale producţiei cît şi posibilitatea diversificării sortimentelor. Dar îndepărtarea pericolului inundaţiilor nu rezolvă pînă la capăt problema legumiculturii. Mai sunt o mulţime de alte lucruri din‘ T. MUŞAT (Continuare în pag. a 3-a) • Ample acţiuni, in aproape toate unităţile • Irig. Maria Chiţu, de la cooperativa agricolă din Mirăslău: „în loc de 450 tone de gunoi, am transportat 600 tone ; continuăm". • La Castelul de Tîrnave nu s-a început fertilizarea pentru că lipseşte... greiferul • Puneţi capăt delăsării şi comodităţii ! AZI, DESPRE FERTILIZAREA OGOARELOR Pe linia de montaj a uzinei „Tractorul" din Braşov, noul tractor S. 1 800 I.F. de mare putere Foto : N. BUICA w/ w INVATAMINTUL AGROZOOTEHNIC in pas cu cerinţele producţiei Convorbire cu GH. MARINICA, şeful secţiei de propagandă a Comitetului judeţean Prahova al P.C.R. — Mai mult decit un simplu curs, cum e tratat pe alocuri în mod unilateral, învăţămîntul agrozootehnic îl ajută pe ţăran să-şi formeze gîndirea agrotehnică, să aplice ce Învaţă şi să culeagă roade mai bogate. Rezultatele se pot aprecia, desigur, după un timp oarecare de acumulare a noi cunoştinţe, ori adevăruri ale ştiinţei. Vă rugăm să ne vorbiţi despre experienţa propriului dv. judeţ în acest domeniu. — Nu putem concepe învăţămîntul agricol fără o eficienţă concretă. Organizarea temeinică a cursurilor se răsfrînge pozitiv asupra producţiei. Aşa se explică faptul că într-o serie de cooperative agricole ca Bucov, Gherghiţa, se lucrează cu bune rezultate în sere moderne că unele cadre de conducere şi ţărani cooperatori de la Ciorani, Sălciile, Balta Doamnei ş.a. au învăţat să conducă tractorul ajutînd efectiv în campaniile agricole, că la noile unităţi intercooperatiste, cea, de sere din Bărcăneşti, asociaţiile de creşterea animalelor etc. oamenii se adaptează rapid la sistemele industriale de muncă şi producţie agricolă. Mai de aproape sau mai de departe toate acestea sunt rezultate ale unui proces continuu, perseverent de instruire. — Fiindcă discuţia o purtăm in timp ce cursanţii întorc primele file de caiet, să vorbim despre esenţialul în desfăşurarea învăţămîntului agricol : participarea la cursuri, determinată, la rindul ei, de gradul de interes pe care ele îl stirnesc. întrebarea este : cum se poate menţine tot timpul trează curiozitatea săteanului ? Cum ii putem face să vină nerăbdător la lecţii, nu să absenteze ? — Unii lectori sunt prea savanţi în susţinerea lecţiei, deşi ei nu trebuie să părăsească sala de curs până nu se conving că au fost înţeleşi de toţi sătenii. Se impune, ca atare, ca predarea să se facă diferenţiat, în funcţie de gradul de cultură, de pregătire şi de informare al cursanţilor. Să nu predăm cu acelaşi limbaj şi acelaşi volum de informaţii avansaţilor şi începătorilor, pe care-i mai vedem din păcate adesea împreună în acelaşi cerc. Anul acesta am pornit cu intenţia de a nu mai repeta vechile neajunsuri. Cu prilejul investigaţiilor, tip sondaj, efectuate in 14 cooperative agricole, s-a constatat că la ediţia trecută a învăţămîn- Interviu consemnat de VIRGIL TOSO (Continuare in pag. a 7-a) • • O