Scânteia Tineretului, decembrie 1949 (Anul 4, nr. 203-221)
1949-12-01 / nr. 204
„SCÂNTEIA TINERETULUI“ Nr. 5043 PENTRU ?! DFCFMRRIF niciun tânăr în afara întrecerii.. . ,l,k,w au & ^LVUVIUAk IHCIUN TÂNĂR SUB NORMĂ! ŞEDINŢA DE ANALIZĂ a muncii brigăzilor utepuiste IEPE CANALUL DUNĂREA - MAREA NEAGRĂ C Prin buna organizare a muncii la realizarea planurilor de producţie. ® Consfătuirile de producţie, — ajutor în îmbunătăţirea muncii. © Să popularizăm metodele fruntaşilor ! O mai strânsă colaborare cu technicienii şi inginerii! Vila bătrâneasca cu ceardac se odihneşte nu departe de malul lacului Techirghiol, întinse lacul, cu apele lui abea încreţite de vânturi, întins şi tăcut. Tăcute sunt şi aceste locuri, acum in prag de iarnă Duminică dimineaţă, sala cea mare a vilei aproape n’a putut să cuprindă pe tinerii care coborau mereu mereu din camioane. Ii recunoşteai pe constructorii Canalului, cu feţele lor înegrite de soarele de vatră, bătute de vânturile reci ale iernei dobrogene, de vânturile care suflă la fel de puternic la Poarta Albă ca şi la Năvodari, la Mircea Vodă ca şi la Medgidia. Nu erau numai muncitori tineri, cei care veniseră în această zi la Techirghiol. Erau şi muncitori vârstnici, evidenţiaţi în producţie, ingineri şi tehnicieni, veniseră cu toţi la consfătuirea de analiză a muncii brigăzilor utemiste de la Canal, consfătuire organizată de biroul organizaţiei UTM Canalul Dunărea-Marea Neagră. Se anunţă bogată în învăţăminte această constituire. Şi ghiceai atunci uşor rostul creioanelor şi a hârtiilor care îşi scoteau marginile din buzunarele hainelor. Toţi participanţii la consfătuire veniseră pregătiţi să asculte tot, să noteze tot. ' Brigăzile utemiste şi-au realizat planurile de producţie printr-o bună organizare a muncii, prin faţă obseii zări Creioaniţe au început să alunece pe foile de hârtie. Se dau rapoartele de activitate de către responsabilii brigăzilor şi se notează cifre, acţiuni, probleme. Dalaban Emil responsabilul brigăzii a IV-a de zidărie de la Poarta Albă şi tov. Antoni, responsabilul brigăzii la zidărie Năvodari, vorbesc despre realizările în producţie ale brigăzilor lor. Amândouă brigăzi lucrează după metoda sovietică a lui Orlov, introdusă pentru prima dată la noi în ţară de zidarul Luigi Strenatti. Prin folosirea acestei metode, brigăzile au obţinut numeroase succese în producţie Astfel, brigada lui Dalaban a realizat 120 m.c. zidărie faţă de 80 m. c. cu cât era programată. Ea a reuşit să-şi depăşească planul de producţie ce-i revenea, tocmai aplicând metoda sovietică de zidărie. Deasemeni, raţionalizarea muncii a fost întărită prin pregătirea din vreme a sculelor şi prin venirea regulată la lucru a membrilor brigăzii. Brigada lui Antoni, folosind deasemeni metoda sovietică de zidărie, a realizat până în ziua de 26 Noembrie aproape 66% din planul de producţie general ce-i revenea până la 21 Decembrie. Depăşirea planului de producţie l-a obţinut şi brigada de tâmplărie de la Cernavodă, al cărei responsabil e tovarăşul Dăiescu. Datorită şedinţelor de analiză zilnică, a felului cum a decurs munca, prin fixarea sarcinilor pe fiecare membru al brigăzi, brigada a reuşit să-şi îndeplinească angajamentul de construire a două barăci, depăşind norma cu 215%. Depăşirea de către majoritatea brigăzilor a planurilor lor de producţie printr-o bună organizare şi raţionalizare a muncii, a fost prima concluzie la rapoartele prezentate. Consfătuirile ele analiză factor important în buna desfăşurare a muncii din puternic sprijin în buna desfăşu- * rare a muncii brigăzilor l-a constituit ţinerea regulată a consfătuirilor de analiză a munci. In raportul său, tov. Dăiescu, a arătat că în fiecare seară, în dormitoare, membrii brigăzii discută asupra muncii depuse în timpul zilei, analizează rezultatele obţinute şi lipsurile avute. Datorită acestor discuţii, munca brigăzii se îmbunătăţeşte de la o zi la alta. Săptămânal, se ţine o şedinţă mai largă, la care participă şi tovarăşul pontator. In cadrul acestei şedinţe, se vede ce depăşire de normă a obţinut brigada pe toată săptămâna, membrii brigăzii căpătând astfel o privire de ansamblu asupra, muncii depuse de ei timp de o săptămână. Tovarăşul Avramincu, responsabilul brigăzii de fierari de la cariera Ovidiu, a arătat că în luna Noembrie, brigada sa a ţinut 5 şedinţe de analiză a a muncii. Datorită acestor şedinţe, brigada şi-a îmbunătăţit simţitor munca. Ea a reuşit ca la fabricarea colţarilor să reducă consumul de cărbuni cu 85% prin încălzirea la foc a colţarilor odată şi nu de şapte ori cum se proceda mai înainte. Tot datorită acestei raţionalizări, timpul de fabricaţie a unui colţar a fost mult redus. Aceste consfătuiri de analiză a muncii nu au fost ţinute însă cu regularitate de toate brigăzile, numai câţiva dintre responsabilii de brigadă care au dat rapoarte au vorbit despre ţinerea regulată a consfătuirilor de analiză. Necesitatea lărgirii consfătuirilor de analiză a muncii în toate brigăzile a fost a doua concluzie la rapoartele prezentate. Colaborarea cu technicienii Tov. Dalaban Emil, a subliniat în raport faptul că brigada sa a fost mult sprijinită în muncă de către tehnicieni şi în special de tovarăşul inginer Georgescu. Acesta i-a ajutat pe membrii brigăzii să introducă în munca lor, la zidărie, un nou mijloc de economisire a mortarului, prin folosirea unui şablon de lemn. Ceilalţi responsabili ai brigăzilor utemiste au arătat deasmeeni marele sprijin pe care l-au primit în muncă din partea tehnicienilor, prin sfaturi, participări la şedinţele brigăzii, etc. O colaborare cât mai strânsă cu tehnicienii pentru îmbunătăţirea muncii brigăzilor a fost a treiaconcluzie la rapoartele prezentate. Trebue să se organizeze popularizarea fruntaşilor în producia . Consfătuirea de analiză a muncii brigăzilor utemiste ţinută Duminică, a scos la iveală pe lângă numeroasele rezultate pozitive şi câteva aspecte negative ale muncii Brigăzilor. Tov. Niculae Nichifor, responsabilul brigăzii de la excavaţie IV Mircea-Vodă, a relevat ca o greşeală lipsa în brigadă a mijloacelor de urmărire a felului cum muncesc tinerii. Tov. Antoni a arătat că rezultatele muncii brigăzii sale nu au fost popularizate aproape deloc. N-a existat niciun mijloc de agitaţie vizuală, grafice sau gazete de perete. De altfel, în rapoartele prezentate s-a vorbit foarte puţin de existenţa mijloacelor de popularizare a fruntaşilor în producţie, precum şi de mijloacele de urmărire a rezultatelor muncii brigăzilor. Din lipsa acestor mijloace de agitaţie, numeroase metode noui de muncă, inovaţii şi raţionalizări nu au fost popularizate, nu au putut fi aplicate şi în alte locuri de muncă. Necesitatea introducerii în munca brigăzilor a mijloacelor de popularizare şi urmărire a muncii brigăzilor, a fost a patra concluzie la rapoartele prezentate. Organizaţiile UTM trebue să se ocupe îndeaproape de problemele brigăzilor O problemă pe care au atins-o cu toţii în rapoartele lor responsabilii brigăzilor, a fost aceia a legăturilor permanente pe care brigăzile utemiste trebue să le ţină cu birourile organizaţiilor de bază şi de sector U.T.M. Deasemeni s-a analizat felul cum organizaţiile U.T.M., se preocupă de activitatea brigăzilor, le sprijină în munca lor. In această privinţă munca trebuie întărită. Nu peste tot organizaţiile U.T.M. dau tot sprijinul necesar brigăzilor. De pildă, brigada de fierari a tov. Avramincu, are o serie de greutăţi in muncă: lipsa unor comenzi de lungă durată, lipsa încă a unui atelier de muncă corespunzător, etc. Organizaţia U. T. M. nu s-a interesat îndeaproape pentru rezolvarea acestei probleme. Necesitatea întăririi legăturilor dintre organizaţiile U.T.M. şi brigăzi a fost a cincea Concluzie la rapoartele prezentate. Chemarea la întrecere este întâmpinată cu mult entuziasm După terminarea rapoartelor, tov. Buhuţă Ion, responsabilul brigăzii a IlI-a oraşul nou Medgidia, cheamă la întrecere in cinstea aniversării zilei de naştere a tovarăşului Stalin, toate brigăzile de pe şantier, propunând următoarele obiective generale: depăşirea normelor cu 100 la sută; reducerea deşeurilor cu 20 la sută; frecvenţa regulată la lucru. Chemarea la întrecere a fost primită de tineri cu entuziasm. „In numele brigăzii îmi iau angajamentul ca în cinstea zilei de 21 Decembrie să depăşim norma cu 120 la sută, „spune tovarăşul Tomegea Mircea, din brigada de fierari — Ovidiu. Aplauzele sunt din ce în ce mai însufleţite; lozincile şi urările nu mai contenesc. Concluzii iau apoi cuvântul tov. Kainer de la serviciul reglemntarii muncii din cadrul Direcţiei Generale a Canalului şi tov. Antohi Dumitru director general adjunct al Direcţiei Generale. Luând cuvântul tov. Mihai Niculae, secretarul organizaţiei de Partid al Canalului, relevă munca brigăzilor, şi rezulttele obţinute de ele în producţie. El insistă apoi asupra sarcinilor care revin fruntaşilor în producţie: ei trebue să găsească necontenit noui metode de muncă înaintate, şi să ajute codaşilor să-şi îmbunătăţească şi ei munca. Apoi tov. Mihai Niculae arată importanţa consfătuirilor de analiză a muncii, de felul celei de Duminică, şi necesitatea lărgirilor. Concluziile la şedinţă şi sarcinile pentru viitor în activitatea brigăzilor utemiste au constituit ultimul punct al consfătuirii, la care a luat cuvântul tovarăşul Pavel Constantinescu, secretar al biroului organizaţiei U.T.M., Canalul Dunărea-Marea Neagră. Subliniind succesele în muncă ale brigăzilor, tovarăşul Pavel Constantinescu a arătat care sunt sarcinile de viitor pentru înlăturarea lipsurilor constatate până acum. Din însăşi analiza lipsurilor s-au putut reliefa aceste sarcini de viitor pentru brigăzi , în vederea realizării planului de producţie până la 21 Decembrie, în cadrul întrecerilor pornite între brigăzi, pentru întâmpinarea aniversării tovarăşului Stalin. Este necesar ca brigăzile să-şi facă um plan de muncă săptămânal şi zilnic, munca desfăşurându-se în felul acesta mult mai bine. Deasemeni, este necesar ca fiecare brigadă să aibe un grafic de producţie şi să găsească cele mai nimerite mijloace de evidenţiere şi popularizare a fruntaşilor în producţie, panouri de onoare, gazete de perete, etc. Pentru îmbunătăţirea muncii, trebuie să se dea o largă extindere consfătuirilor de producţie locale, organizânduse în acelaş timp consfătuiri la care sa participe fruntaşi în producţie, vârstnici şi tineri, care să vorbească tinerilor despre metodele lor de muncă. Disciplina în muncă şi calificarea trebuie să constituue pentru brigăzi probleme dintre cele mai de bază. In ultima vreme, pe şantiere, disciplina în muncă a fost cu mult îmbunătăţită. S’au mai întâmplat însă cazuri de indisciplină in rândurile brigăzilor de la Medgidia. Aceste cazuri de indisciplină trebuesc lichidate, şi introdusă pe şantiere o puternică disciplină. In brigăzi sunt numeroşi tineri necalificaţi. Acum câteva zile au luat fiinţă pe şantierele Poarta Albă şi Medgidia două şcoli de calificare la care s-au înscris numeroşi tineri. Este necesar însă ca munca de calificare a tinerilor să fie mai cuprinzătoare, tinerii necalificaţi să fie ajutaţi în munca lor de către cei calificaţi să primească explicaţii şi sfaturi. Tov. Pavel Constantinescu a arătat în încheere că garanţia îndeplinirii cu succes a angajamentelor luate în cinstea zilei de 21 Decembrie, o constitue numai lichidarea lipsurilor avute până acum, antrenarea tuturor tinerilor în întreceri socialiste, o colaborare permanentă şi rodnică cu organizaţiile de Partid şi sindicale, cât şi cu tehnicenii. Lozinca noastre trebuie să fie: ,,nici un tânăr în afara întrecerii pentru 21 Decembrie, nici un tânăr sub normă“, a încheiat tovarăşul Pavel Constantinescu. •ir Consfătuirea s-a terminat Tinerii au mai rămas şi după amiază’ la Techirghiol. Au lut masa împreună, apoi au asistat la un program artistic. De pe acum însă, gândurile au început să-i ducă spre locurile lor de muncă. Caeţele erau doldora de însemări. Câte învăţăminte de preţ pentru munca lor viitoare sunt cuprinse intre cele două scoarţe ale caetului. A doua zi vor fi din nou pe şantiere. Fiecare responsabil de brigadă va aduce cu el învăţămintele de la consfătuire, se va pune în practică. Munca trebue să meargă bine, planul trebue îndeplinit. Se apropie doar 21 Decembrie... I. Deleanu ESI A AVUT LOC IN SALA «PATRIA» o mmm festsa organizată cu ocazia CELEI DE I 28 a ANIVERSĂRI A R.S S. ARMENE (Urmare din pag. 1a) . isa proclamării Republicii Socialiste Sovietice Armene, zi care a însemnat renaşterea lui, sfârşitul împilării şi sălbaticei asupriri la care fusese supus până atunci, încă de la primele planuri cincinale Republica Sovietică Armeană, cu frăţescul ajutor al poporului rus, a păşit pe calea industrializării şi a transformării socialiste a agriculturii. Azi, alături de celelalte popoare ale Uniunii Sovietice, poporul armeancon-Oînar Marcarian a început prin a face un scurt istoric al luptei poporului armean pentru libertate, o luptă încununată cu succes la 29 Noembrie 1920 când muncitorii şi ţăranii armeni răsculându-se au răsturnat vechiul regim reacţionar, instaurând regimul socialist şi făurind Republica Socialistă Sovietică Armeană. Vorbitorul s-a ocupat apoi de marea desvoltare pe care a luat-o industria, agricultura şi viaţa culturală în Armenia Sovietică şi a relevat contribuţia poporului armean în Marele Război pentru Apărarea Patriei strueşte comunismul, contribuind astfel la întărirea invincibilului bastion al păcii — Uniunea Sovietică, garanţia libertăţii şi independenţei popoarelor. Poporul român, care eliberat de invincibila Armată Sovietică a putut să treacă la construirea socialismului în patria sa, urează Republicii Socialiste Sovietice Armene noul succese în sânul marei familii a popoarelor Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice, conduse de marele geniu al omenirii muncitoare, Iosif Vissarionovici Stalin. Datorită eforturilor, încununate de succes, depuse de poporul muncitor, R.S.S. Armeană a devenit una din Republicile cele mai înfloritoare ale URSS şi astăzi, laolaltă cu celelalte popoare sovietice, sub conducerea marelui Stalin, păşeşte cu hotărâre pe calea construirii comunismului. Armenii progresişti din RPR sunt hotărâţi să aducă contribuţia lor în munca şi lupta oamenilor muncii din RPR, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, pentru construirea socialismului, convinşi că astfel pot avea un trai liber şi fericit. - In cadrul luptei pentru pace şi pentru libertatea popoarelor, poporul muncitor armean din RPR, împreună cu armenii progresişti din lumea întreagă cer eliberarea teritoriilor armeneşti, cotropite şi ocupate pe nedrept de conducerea reacţionară a Turciei. Noi — a spus vorbitorul în încheere — suntem siguri că problema teritoriilor armeneşti va fi rezolvată în mod trist, iar teritoriile eliberate vor fi retrocedate R.S.S. Armene, pentru că dreptatea este de partea noastră, pentru că în fruntea luptei de eliberare a popoarelor se găsește glorioasa Uniune Sovietică, condusă de prietenul cel mai bun al tuturor oamenilor progresiști, Iosif Vissarionovici Stalin. Asistenţa a aprobat apoi, prin vii şi îndelungate aclamaţii, trimiterea unei telegrame omagiale generalissimului Stalin. O altă telegramă a fost trimisă preşedintelui Sovietului Suprem al R.S.S. Armene, Maţak Papian. A urmat un frumos festival artistic, compus din cântece şi dansuri, executate de Ansamblul „Frontul Armeniei“. Şi-a dat deasemeni concursul solista sovietică Zara Doluhanova, laureată a Concursului Festivalului de la Budapesta al Federaţiei Mondiale a Tine- tetului Democrat. Cuvântarea rostită de Dinar Marcarian, secretar general al Comitetului Central al Frontului Armeniei ERI S’A ÎNAPOIAT ! CAPITALĂ. DELEGAŢIA R.P.R. CARE A PARTICIPAT LA LUCRĂRILE CONGRESULUI F.DJ.F. DELA MOSCOVA Miercuri seara la orele 10, a sosit în Capitală delegaţia Republicii Populare Române care a participat la lucrările Consiliului FDIF dela Moscova. Delegaţia era compusă din tovarăşele: Constanţa Crăciun, membru al C.C. al P.M.R., preşedinte al U.F.D.R.; Liuba Chişinevschi, membru al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al C. G. M.; Florica Mezincescu, ministru adjunct la Ministerul învăţământului Public şi Elisabeta Lucat scriitoare. In Gara de Nord, delegaţia a fost întâmpinată de tovarăşii: Ion Vinţe, membru supleant al C.C. al P.M.R., ministrul Industriei Alimentare; Mihai Mujic, membru supleant al C.C. al P.M.R.; N. Popescu-Doreanu, ministrul învaţă-* mântului Public; Wanda Nicolschi, membru în Biroul Executiv al CGM, precum şi de numeroasei activisteale UFDR şi activişti al Confederaţiei Generale a Muncii. Numeroase buchete de flori au fost oferite membrelor delegaţiei. Tovarăşa Constanţa Crăciun, conducătoarea delegaţiei , a declarat ziariştilor că sesiunea Consiliului F.D.I.F. a fost de o importanţă deosebită şi a arătat creşterea pe care a luat-o mişcarea femeilor din limnea întreagă pentru pace şi progres. Noul orar de lucru al Ministerelor şi serviciilor Comitetului Provisors« in conformitate cu notarea Consiliului de Miniştri, prin care se reglementează consumul energiei electrice, s-a schimbat orariul de lucru al Ministerelor, care au început să funcţioneze între orele 7 şi 15. De la 1 Decembrie şi serviciile administrative ale Comitetului Provizoriu, vor avea acelaş orar de lucru. Numeroase sunt realizările regimului nostru de democraţie populară în privinţa creerii unor condiţii cât mai bune de învăţătură pentru fiii oamenilor muncii din ţara noastră aflaţi în instituţiile de învăţământ superior. Numai în Bucureşti funcţionează 15 cantine studenţeşti la care iau masa 10.200 studenţi. Dintre aceştia 5.246 sunt bursieri integrali, primind cantină şi cămin fără nici oplată. Aceste condiţiuni de existenţă ale studenţilor se îmbunătăţesc pe zi ce trece. Ele arată odată mai mult grija Partidului clasei muncitoare şi a Guvernului ţării pentru problemele şi nevoile materiale ale tineretului nostru muncitor; ele sunt rodul eforturilor uriaşe ale oamenilor muncii din ţara noastră care prin muncci lor asigură tineretului nostru studios condiţiile unei activităţi rodnice de învăţătură. Nu pretutindeni însă aceste condiţii materiale sunt folosite într’un fel potrivit. Se manifestă încă lipsa de grijă pentru aplicarea măsurilor de îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă ale studenţilor. In unele locuri există neglijenţă in această direcţie şi lipsuri grave, în alte locuri birourile organizaţiilor UTM şi utemiştii nu-şi îndeplinesc cu suficientă atenţie sarcina de a contribui la buna organizare a muncii cantinelor. Redăm mai jos câteva din constatările făcute la unele cantine studenţeşti din Capitală: Cantina Nr. 15 — O cantină bine organizată zintă un prim aspect plăcut: e vorba de curăţenia din sala de mese şi bucătărie. Interesându-te de mersul cantinei vei afla că aci au existat întreceri individuale între membrii personalului administrativ pentru organizarea în cele mai bune condiţii a muncii; au fost evidenţiaţi : Elena Antonescu-magazioneră, Oncioiu Niculae-bucătar, precum şi studentul Cornel Filoti delegat permanent pentru cantină. Acesta dovedeşte prin activitatea sa că înţelege importanţa muncii pe care o îndeplineşte. El reprezintă pe cei 800 de studenţi care iau masa aci şi se interesează amănuţit de toate problemele cantinei. EI se preocupă de cumpărăturile importante, apoi în timpul mesei cere părerile şi propunerile studenţilor pentru a putea contribiui la îndreptarea lipsurilor. Planificarea muncii, întrecerile, gazeta de perete a cantinei. — Iată rezultatele unei munci bine organizate, plină de atenţie pentru nevoile studenţilor. Tovarăşii de la această cantină, trebuie să muncească şi de aci înainte pentru îmbunătăţirea necontenită a muncii complectând succesele obţinute până acum cu altele noi. De pana acum cu artele noi. TM~ Doua metode bune de Ce se întâmplă la cantina numca la cantina Nr. 12 Mir . I? Cu toate că, şi după programul cantinei Nr. 12 din str. Dionisie Lupu Nr. 72, masa ar trebui să fie servită, între 12 jum. şi 14 jum. la prânz, iar seara între 18 % şi 20yz, ea este servită şi mai devreme în interesul studenţilor. In felul acesta, începând să se servească încă date ora 12, de cele mai multe ori studenţii nu aşteaptă rândul la masă. Acelaş procedeu este întrebuinţat şi seara. In acest fel, cu toate că sunt numai 13 mese, mâncarea poate fi servită pentru 640 Studenţii care iau masa la cantina Nr. 15 (din Strada Popa Rusu 13) sunt în general mulţumiţi de calitatea şi cantitatea mâncării ce se serveşte. Deşi sălile de mese nu sunt deajuns de încăpătoare, cuprinzând în total 13 mese studenţii nu aşteaptă mult timp până ce iau masa. Fiecare dintre cei ce lucrează la această cantină îşi face datoria în locul său de muncă. Grija pentru bunul obştesc se observă la tot pasul, şi toţi sunt preocupaţi de înlăturarea greutăţilor. îndată ce intri in cantină ţi se preCantina nr. 1, din str. Angelescu e una din cele mai mari cantine studenţeşti din Capitală, servind masa unui număr de 1.900 de studenţi. Aici lucrurile nu merg cum trebue. Unii tovarăşi din colectivul cantinei nu şi-au făcut conştiincios datoria şi nu au ştiut să înlăture până acum lipsurile numeroase care s’au manifestat în munca acestei cantine. Muncitoarele Ecaterina Poenaru şi , Anica Bădădău, au fost găsite dosind alimente luate de la cantină. Subadministratorul Cocină Niculae şi studenţii delegaţi n’au dat — aşa cum trebuia — cheia dela magazia de alimente studentului de serviciu in ziua de 20 Noembrie Din această cauză s’au scos alimente fără ca studenţii de serviciu să fie de faţă. Duminică 20 Noembrie, studenţii au arătat că felul ... dela prânz nu era deloc consistent. Studenţii delegaţi fiind întrebaţi asupra acestui lucru n’au ştiut ce să răspundă: s’au privit unul pe celălalt şi apoi au spus ca motivare: „Noi nu vă putem explica deoarece n’am mâncat decât felul II“. „Faptul că delegaţii studenţi de la această cantină nu mănâncă la fel cu toţi ceilalţi studenţi reprezintă desigur un lucru nejust şi condamnabil. Dar ce dovedesc toate aceste fapte la un loc? Ele dovedesc că tocmai la o cantină la care iau masa mulţi studenţi, organizarea muncii şi administrarea bunurilor cantinei au lipsuri grave, aci tovarăşii din administraţie, ba chiar delegaţii, nu dovedesc grijă pentru bunurile cantinei; ei nu se preocupă de organizarea muncii şi nu ţin seama de cerinţele fireşti ale studenţilor. Studenţii trebuie să dea un ajutor cât mai puternic tovarăşilor din conducerea cantinei nr. 1, pentru înlăturarea acestor grave lipsuri şi pentru asigurarea îmbunătăţirii cantitative şi calitative a mâncării. Totodată însă cei din conducerea cantinei, trebue să înlăture grabnic propriile lor lipsuri. Ei trebue să se preocupe mai intens de organizarea muncii cantinei, având mai multă iniţiativă, să vegheze la păstrarea bunurilor cantinei şi să se intereseze mereu de părerile studenţilor. Numai astfel munca de la cantina nr. 1, se va putea îmbunătăţi simţitor, de studenţi. Deasemenea dacă mai întârzie cineva, din motive serioase, i se serveşte masa. Un procedeu bun îl întrebuinţează tovarăşii de la această cantină şi la servitul pâinii. Toate cantinele servesc pâinea pe bonul din cartelă (350 gr.) la prânz iar seara suplimentul repartizat de cantină (250 gr.). Aci se procedează invers şi în felul acesta oferindu-se seara pâinea pe bon, studenţii rezervă o parte şi pentru dimineaţa următoare. La prânz, chiar dacă studenţii ar vrea să reţină pâine ar însemna s’o poarte cu dânşii pe la facultate, cei mai mulţi având ore imediat după masă. Aceste METODE de muncă dovedesc interes pentru crearea unor condiţii cât mai bune mesei studenţilor şi pot fi folosite la toate cantinele. La ce rezist,?te duc atitudinile birocratice şi munca neplanificiată de la cantina nr. 2 Studenţii cari iau masa la cantina nr. 2 (din str. Matei Voevod 77) îşi pun deseori următoarea întrebare : de ce cantina noastră mergea mai bine anul trecut şi la începutul acestui an decât acuma? Răspunsul nu e greu de aflat, e vorba despre lipsa de organizare. In această cantină lua masa 1100 studenţi, dar tovarăşii din conducerea cantinei lucrează în mod neplanificat şi mecanic. Iată câteva exemple: studenţii aşteaptă rândul la masă deşi acest lucru La cantina No. 8 pisicile se ospă tează în voe în sala de mese, ar putea fi evitat. Care este cauza? Pentru a lua masa la timp studenţii vin mai devreme de ora 13. Studentul de serviciu, chiar dacă e gata masa, închide uşa şi aşteaptă să vină ora reglementară“. Adeseori în aceste cazuri se aud bătăi în uşă. După câteva minute se deschide uşa. — Ce doriţi? — Tovarăşe, — avem ore după amiază, mai mergem pe la cămin, ar fi cazul să ne daţi drumul la masă. — Masa începe la ora 13. Uşa se închide din nou. Şi aşa se întâmplă zilnic până la ora „normală”. Seara la fel. Dacă ai întârziat peste oră, nu mai găseşti nimic. Apoi, coadă la uşă, la pâine, la mâncare, la masă, şi aşa mai departe. Majoritatea acestor lipsuri ar putea să fie evitate printr’o bună planificare şi prin lichidarea atitudinilor birocratice. De aceea conducerea cantinei trebue să ia numaidecât măsuri de îmbunătăţire a muncii în cantină. Cantina no. 8, o cantină bună Cantina nr. 8 (din str. Sf. Ion Nou nr. 33) este cunoscută drept o cantină bună. Activitatea colectivului de aci, se desfăşoară normal. Studenţii care iau masa la această cantină sunt în general mulţumiţi de cantitatea şi calitatea mâncării. Nu toţi studenţii au înţeles însă şi datoria lor. Aşa de exemplu, studenţii de serviciu din ziua de 21 Noembrie 1949, au dat bonuri de mână făcute chiar de ei pentru masă. Acest procedeu trebue înlăturat deoarece studenţii au cartele de masă şi trebue să le folosească pe acestea. Numai astfel se poate ţine o strictă evidenţă a acelora care iau masa la cantină. •*51;; ■*-ov- bucătar Cosmici Grigore de la Cantina nr. 13 (Din Str. Schitu Măgureanu) păstrează o curăţenie deplină în bucătăria în care lucrează. E „laboratorul” său de muncă — cum îl numeşte chiar dânsul. El se preocupă în acelaş timp cu multă hărnicie de gătitul şi servitul mâncării. In această muncă e sprijinit atât de colectivul de muncă de aci cât şi de tov. administrator Onica. Acesta e un exemplu care poate fi urmat şi de conducerea altor cantine. Ce concluzii putem trage? In general, este un fapt incontestabil că pe zi ce trece, condiţiile de viaţă ale studenţilor se îmbunătăţesc şi din punctul de vedere al hranei de la cantine. In sprijinul acestei concluzii vine nu numai numărul sporit de studenţi care iau masa la cantină, îmbunătăţirea calităţii mâncării, şi începutul unei bune organizări a muncii, preocupare pentru mărirea capacităţii cantinelor studenţeşti. Aşa de exemplu, la cantina Nr. 2, pe lângă cele trei săli de mese existente, se lul va mai deschide în curând încă o sală. De asemenea, cantina Buzeşti care în anul trecut servea masa unui număr de 1500 studenţi prin modificările ce i s-au adus în ultimul timp va putea oferi masa unui număr de 3.000 de studenţi. In unele locuri, totuşi, aceste condiţii noui, care sunt asigurate studenţilor, nu sunt puse în viaţă; din această cauză există situaţii când studenţii nu se pot bucura de o masă substanţială, căpătată în condiţii potrivite. De vină sunt, pe de o parte unele din organele administrative lipsite de interes şi grijă faţă de cerinţele fireşti ale studenţilor, iar pe de altă parte unii delegaţi de pe lângă cantine, care lucrează mecanic şi sectar, sau unii studenţi care nu dau ajutor conducerii cantinelor. In unele locuri lipseşte planificarea sau grija pentru nevoile studenţilor. In alte cantine,se manifestă lipsa de inițiativă şi lipsa de grijă pentru bunurile cantinei. In aceste condiţiuni, se impune înlăturarea de urgenţă a lipsurilor semnalate în planificarea, organizarea şi grija pentru bunurile cantinei; în acelaş timp este necesară promovarea unei juste atitudini faţă de propunerile studenţilor şi mobilizarea lor în sprijinul conducerii cantinelor. Se impune de asemenea, desvoltarea spiritului de iniţiativă în organizarea muncii cantinelor, in aplicarea unei serii de măsuri importante pentru îmbunătăţirea muncii. Astfel, este necesar să se organizeze consfătuiri în fiecare cantină, între conducerea cantinei şi studenţi, în care să fie analizate propunerile acestora şi lipsurile cantinei într’un spirit critic, legat de realităţi. Este necesar să se organizeze schimburi de experienţe între conducerile administraţiilor cantinelor şi delegaţi pentru a fi introduse pretutindeni metodele cele mai bune de muncă. Pe aceeaşi linie, va fi folositor să se organizeze un schimb de experienţă între bucătarii şi personalul de serviciu de la diferite cantine, pentru a găsi metodele cele mai bune de îmbunătăţire a calităţii mâncării şi serviciului. Studenţii delegaţi au datoria de a veghia la buna organizare a muncii din cantinele studenţeşti, la păstrarea bunurilor lor şi la folosirea lor în mod exclusiv pentru nevoile studenţilor. Pentru a avea siguranţa că fondurile alocate cantinelor se întrebuinţează raţional, e recomandabil să fie introdus un sistem de evidenţă zilnică a costului mâncării pentru fiecare student, specificăndu-se atât cheltuielile obişnuite (local, personal, etc.) cât şi costul mâncării din ziua respectivă repartizat pe feluri, pentru fiecare student.A1 Constatările făcute cu ocazia vizitării unor cantine studenţeşti dovedesc faptul că acolo unde există spirit de iniţiativă şi grijă faţă de nevoile studenţilor, lipsurile pot fi înlăturate şi cerinţele îndreptăţiteale studenţilor pot fi îndeplinite. Adoptându-se peste tot o cât mai bună organizare şi planificare a muncii se va obţine o temeinică îmbunătăţire a situaţiei cantinelor studenţeşti, contribuindu-se astfel la îmbunătăţirea generală a vieţii studenţilor noştri, prin folosirea condiţiilor atât de prielnice create vieţii de zi de zi a tineretului nostru studios Studentul Popa Aurel, delegat la cantina No. 1 a fost surprins semnând bonuri false pentru cantină. — Ciudată e viața, în locul atâtor bonuri de intrare o să mă pomenesc cu un ordin de caire!... Vino mai târziu că studenţii au ocupat toate locurile!... La uzina Revoluţionar Trud“ din Tambov productivitatea municii a crescut cu 75 la suta Uzina pentru construcţia de maşini electrice „Revoluţionar Trud” (Munca revoluţionară) din Tambov a îndeplinit planul cincinal în ceea ce priveşte producţia globală. Productivitatea muncii a crescut cu 75 la sută faţă de perioada antebelică. Din anul 1948 uzît,na lucrează din fondul de rulment pro priu, realizând în acest timp beneficii de multe milioane de ruble In această întreprindere lucrează 177 de brigăzi ale calităţii. Introducând metode înaintate de muncă, ele reali-* zează importante economii de mare staţiune pentru crearea de culturi [ culofvnbir/i VPVl ît.Pnt.P. la trim îdl U. R. S. S. o mare bază experimentală pentru lucrări ştiinţifice, pentru aclimatizarea de noui culturi subtropicale rezistente la frig şi pentru extinderea lor în alte regiuni ale Uniuiii Sovietice. Pe lângă filiala din Suhumi a Institutului Unional de Cercetări Ştiinţifice de ceai şi a culturilor subtropicale, ia fiinţă o staţiune de creare a cliei artificiale. Aceasta va constitui Cinematografe în regiunea de tundră din Uniunea Sovietică In cele mai îndepărtate colhozuri ale tundrei, au fost trimise noi instalaţii cinematografice, fixe şi mobile. Crescătorii de reni din peninsula Kola vizionează cu mult interes nouile filme. In regionala Saaroac şi Lozorev, numărul cinematografelor crește. Pertru crescătorii de reni din aceste icoane vor funcționa în curând patru noi cinematografe. %