Scânteia Tineretului, decembrie 1949 (Anul 4, nr. 203-221)

1949-12-01 / nr. 204

„SCÂNTEIA TINERETULUI“ Nr. 5043 PENTRU ?! DFCFMRRIF niciun tânăr în afara întrecerii.. . ,l,k,w au & ^LVUVIUAk IHCIUN TÂNĂR SUB NORMĂ! ŞEDINŢA DE ANALIZĂ a muncii brigăzilor utepuiste IEPE CANALU­­L DUNĂREA - MAREA NEAGRĂ C Prin buna organizare a muncii la realizarea planurilor de producţie. ® Consfătuirile de producţie, — ajutor în îmbunătăţirea muncii. © Să popularizăm metodele fruntaşilor !­­ O mai strânsă colaborare cu technicienii şi inginerii! Vila bătrâneasca cu ceardac se odihneşte nu departe de malul lacu­­lui Techirghiol, întins­e lacul, cu apele lui abea încreţite de vânturi, întins şi tăcut. Tăcute sunt şi aceste locuri, acum in prag de iarnă Duminică dimineaţă, sala cea mare a vilei aproape n’a putut să cuprindă pe tinerii care coborau me­reu­ mereu din camioane. Ii recunoş­teai pe constructorii Canalului, cu feţele lor înegrite de soarele de vat­ră, bătute de vânturile reci ale ier­nei dobrogene, de vânturile care suflă la fel de puternic la Poarta Albă ca şi la Năvodari, la Mircea Vodă ca şi la Medgidia. Nu erau numai muncitori tineri, cei care veniseră în această zi la Techirghiol. Erau şi muncitori vârst­nici, evidenţiaţi în producţie, ingi­neri şi tehnicieni, veniseră cu toţi la consfătuirea de analiză a muncii brigăzilor utemiste de la Canal, con­sfătuire organizată de biroul orga­nizaţiei UTM Canalul Dunărea-Ma­rea Neagră. Se anunţă bogată în în­văţăminte această constituire. Şi ghiceai atunci uşor rostul creioa­nelor şi a hârtiilor care îşi scoteau marginile din buzunarele hainelor. Toţi participanţii la consfătuire ven­iseră pregătiţi să asculte tot, să noteze tot.­­ '­­ Brigăzile utemiste şi-au realizat planurile de producţie printr-o bună organizare a muncii, prin faţă obs­eii zări Creioaniţe au început să alunece pe foile­­ de hârtie. Se dau rapoartele de activitate de către responsabilii brigă­zilor şi se notează cifre, acţiuni, pro­bleme. Dalaban Emil responsabilul brigăzii a IV-a de zidărie de la Poarta Albă şi tov. Antoni, responsabilul brigăzii l­a zidărie Năvodari, vorbesc despre reali­zările în producţie ale brigăzilor lor. Amândouă brigăzi lucrează după me­toda sovietică a lui Orlov, introdusă pentru prima dată la noi în ţară d­e zi­darul Luigi Strenatti. Prin folosirea acestei metode, brigăzile au obţinut nu­meroase succese în producţie Astfel, brigada lui Dalaban a realizat 120 m.c. zidărie faţă de 80 m. c. cu cât era pro­gramată. Ea a reuşit să-şi depăşească planul de producţie ce-i revenea, toc­mai aplicând metoda sovietică d­e zidă­rie. Deasemeni, raţionalizarea muncii a fost întărită prin pregătirea din vreme a sculelor şi prin venirea regulată la lucru a membrilor brigăzii. Brigada lui Antoni, folosind deasemeni metoda so­vietică de zidărie, a realizat până în ziua de 26 Noembrie aproape 66% din planul de producţie general ce-i reve­nea până la 21 De­cembrie. Depăşirea planului de producţie l-a obţinut şi brigada de tâmplărie de la Cernavodă, al cărei responsabil e tova­răşul Dăiescu. Datorită şedinţelor de analiză zilnică, a felului cum a decurs munca, prin fixarea sarcinilor pe fie­care membru al brigăzi, brigada a reu­şit să-şi îndeplinească angajamentul d­e construire a două barăci, depăşind nor­ma cu 215%. Depăşirea de către majoritatea bri­găzilor a planurilor lor de producţie printr-o bună organizare şi raţionalizare a muncii, a fost prima concluzie la ra­poartele prezentate.­ ­Consfătuirile ele analiză factor important în buna desfăşurare a muncii din puternic sprijin în buna desfăşu- * rare a muncii brigăzilor l-a constituit ţinerea regulată a consfătuirilor de ana­liză a munci. In raportul său, tov. Dăiescu, a­ ară­tat că în fiecare seară, în dormitoare, membrii brigăzii discută asupra muncii depuse în timpul zilei, analizează rezul­tatele obţinute şi lipsurile avute. Dato­rită acestor discuţii, munca brigăzii se îmbunătăţeşte de la o zi la alta. Săptă­mânal, se ţine o şedinţă mai largă, la care participă şi tovarăşul pontator. In cadrul acestei şedinţe, se vede ce depă­şire de normă a obţinut brigada pe toată săptămâna, membrii brigăzii căpătând astfel o privire de ansamblu asupra, muncii depuse de ei timp de o săptă­mână. Tovarăşul Avramincu, responsa­bilul brigăzii de fierari de la cariera Ovidiu, a arătat că în luna Noembrie, brigada sa a ţinut 5 şedinţe de anali­­ză a a muncii. Datorită acestor şedin­ţe, brigada şi-a îmbunătăţit simţitor munca. Ea a reuşit ca la fabricarea col­­ţarilor să reducă consumul de cărbuni cu 85% prin încălzirea la foc a colţa­­rilor odată şi nu de şapte ori cum se proceda mai înainte. Tot datorită ace­­stei raţionalizări, timpul de fabricaţie a unui colţar a fost mult redus. Aceste consfătuiri de analiză a mun­cii nu au fost ţinute însă cu regularitate de toate brigăzile, numai câţiva dintre responsabilii de brigadă care au dat ra­poarte au vorbit despre ţinerea regu­lată a consfătuirilor de analiză. Necesitatea lărgirii consfătuirilor de analiză a muncii în toate brigăzile a fost a doua concluzie la rapoartele prezentate. Colaborarea cu techni­­cienii Tov. Dalaban Emil, a subliniat în raport faptul că brigada sa a fost mult sprijinită în muncă de către tehnicieni şi în special de tovarăşul inginer Georgescu. Acesta i-a ajutat pe membrii brigăzii să introducă în munca lor, la zidărie, un nou mijloc de economisire a mortarului, prin folosirea unui şablon de lemn. Ceilalţi responsabili ai brigăzilor utemiste au arătat deasmeeni ma­rele sprijin pe care l-au primit în muncă din partea tehnicienilor, prin sfaturi, participări la şedinţele bri­­găzii, etc. O colaborare cât mai strânsă cu tehnicienii pentru îmbunătăţirea muncii brigăzilor a fost a treia­­con­cluzie la rapoartele prezentate.­­ Trebue să se organizeze popularizarea fruntaşi­lor în produ­cia . Consfătuirea de analiză a muncii bri­găzilor utemiste ţinută Duminică, a­ scos la iveală pe lângă numeroasele rezultate pozitive şi câteva aspecte ne­gative ale muncii Brigăzilor. Tov. Niculae Nichifor, responsabilul brigăzii de la excavaţie IV Mircea-Vodă, a relevat ca o greşeală lipsa în brigadă a mijloacelor de urmărire a felului cum muncesc tinerii. Tov. Antoni a arătat că rezultatele muncii brigăzii sale nu au fost popu­larizate aproape deloc. N-a existat niciun mijloc de agitaţie vizuală, gra­fice sau gazete de perete. De altfel, în rapoartele prezentate s-a vorbit foarte puţin de existenţa mij­loacelor de popularizare a fruntaşilor în producţie, precum şi de mijloacele de urmărire a rezultatelor muncii bri­găzilor. Din lipsa acestor mijloace de agitaţie, numeroase metode noui de muncă, inovaţii şi raţionalizări nu au fost popularizate, nu au putut fi aplicate şi în alte locuri de muncă. Necesitatea introducerii în munca brigăzilor a mijloacelor de popularizare şi urmărire a muncii brigăzilor, a fost a patra concluzie la rapoartele prezen­tate. Organizaţiile UTM tre­­bue să se ocupe îndea­proape de problemele brigăzilor O problemă pe care au atins-o cu toţii în rapoartele lor responsabilii bri­găzilor, a fost aceia a legăturilor per­manente pe care brigăzile utemiste tre­bue să le ţină cu birourile organizaţiilor de bază şi de sector U.T.M. Deasemeni s-a analizat felul cum organizaţiile U.T.M., se preocupă de activitatea bri­găzilor, le sprijină în munca lor. In a­­ceastă privinţă munca trebuie întărită. Nu peste tot organizaţiile U.T.M. dau tot sprijinul necesar brigăzilor. De pildă, brigada de fierari a tov. Avra­­mincu, are o serie de greutăţi in muncă: lipsa unor comenzi de lungă durată, lipsa încă a unui atelier de muncă corespunzător, etc. Organizaţia U. T. M. nu s-a interesat în­deaproape pentru rezolvarea acestei probleme. Necesitatea întăririi legăturilor din­tre organizaţiile U.T.M. şi brigăzi a fost a cincea Concluzie la rapoartele prezentate. Chemarea la întrecere este întâmpinată cu mult entuziasm După terminarea rapoartelor, tov.­ Buhuţă Ion, responsabilul brigăzii a IlI-a oraşul nou Medgidia, cheamă la întrecere in cinstea aniversării zilei de naştere a tovarăşului Sta­­lin, toate brigăzile de pe şantier, propunând următoarele obiective generale: depăşirea normelor cu 100 la sută; reducerea deşeurilor cu 20 la sută; frecvenţa regulată la lucru. Chemare­a la întrecere a fost pri­mită de tineri cu entuziasm. „In numele brigăzii îmi iau angajamen­tul­ ca în cinstea zilei de 21 Decem­brie să depăşim norma cu 120 la sută, „spune tovarăşul Tomegea Mircea, din brigada de fierari — Ovidiu. Aplauzele sunt din ce în ce mai însufleţite; lozincile şi urările nu mai contenesc. Concluzii iau apoi cuvântul tov. Kainer de la serviciul reglemnta­rii muncii din ca­drul Direcţiei Generale a Canalului şi tov. Antoh­i Dumitru director general adjunct al Direcţiei Generale. Luând cuvântul tov. Mihai Niculae, secretarul organizaţiei de Partid al Ca­nalului, relevă munca brigăzilor, şi re­­zulttele obţinute de ele în producţie. El insistă apoi asupra sarcinilor care revin fruntaşilor în producţie: ei trebue să găsească necontenit noui metode de muncă înaintate, şi să ajute codaşilor să-şi îmbunătăţească şi ei munca. Apoi tov. Mihai­ Niculae arată impor­tanţa consfătuirilor de analiză a muncii, de felul celei de Duminică, şi necesi­tatea lărgiri­lor. Concluziile la şedinţă şi sarcinile pentru viitor în activitatea brigăzilor utemiste au constituit ultimul punct al consfătuirii, la care a luat cuvântul tovarăşul Pavel Constantinescu, secre­tar al biroului organizaţiei U.T.M., Canalul Dun­ărea-Marea Neagră. Subliniind succesele în muncă ale bri­găzilor, tovarăşul Pavel Constanti­nescu a arătat care sunt sarcinile de viitor pentru înlăturarea lipsurilor con­statate până acum. Din însăşi analiza lipsurilor s-au putut reliefa aceste sar­cini de viitor pentru brigăzi , în vede­rea realizării planului de producţie până la 21 Decembrie, în cadrul între­cerilor pornite între brigăzi, pentru întâmpinarea aniversării tovarăşului Stalin. Este necesar ca brigăzile să-şi facă um plan de muncă săptămânal şi­ zilnic, munca desfăşurându-se în felul acesta mult mai bine. Deasemeni, este nece­sar ca fiecare brigadă să aibe un grafic de producţie şi să găsească cele mai nimerite mijloace de evidenţiere şi popu­larizare a fruntaşilor în producţie, pa­nouri de onoare, gazete de perete, etc. Pentru îmbunătăţirea muncii, trebuie să se dea o largă extindere consfătui­rilor de producţie locale, organizându­­se în acelaş timp consfătuiri la care sa participe fruntaşi în producţie, vârst­nici şi tineri, care să vorbească tineri­lor despre metodele lor de muncă. Disciplina în muncă şi calificarea trebuie să constituue pentru brigăzi probleme dintre cele mai de bază. In ultima vreme, pe şantiere, disciplina în muncă a fost cu mult îmbunătăţită. S’au mai întâmplat însă cazuri de in­disciplină in rândurile brigăzilor de la Medgidia. Aceste cazuri de indisciplină trebuesc lichidate, şi introdusă pe şan­tiere o puternică disciplină. In brigăzi sunt numeroşi tineri ne­calificaţi. Acum câteva zile au luat fi­inţă pe şantierele Poarta Albă şi Med­gidia două şcoli de calificare la care s-au înscris numeroşi tineri. Este ne­cesar însă ca munca de calificare a tinerilor să fie mai cuprinzătoare, tine­rii necalificaţi să fie ajutaţi în munca lor de către cei calificaţi să primească explicaţii şi sfaturi. Tov. Pavel Constantinescu a arătat în încheere că garanţia îndeplinirii cu succes a angajamentelor luate în cin­stea zilei de 21 Decembrie, o consti­­tue numai lichidarea lipsurilor avute până acum, antrenarea tuturor tinerilor în întreceri socialiste, o colaborare permanentă şi rodnică cu organizaţiile de Partid şi sindicale, cât şi cu tehni­­cenii. Lozinca noastre trebuie să fie: ,,nici un tânăr în afara întrecerii pen­tru 21 Decembrie, nici un tânăr sub normă“, a încheiat tovarăşul Pavel Constantinescu. •ir Consfătuirea s-a terminat Tinerii au mai rămas şi după amiază’ la Techir­ghiol. Au lut masa împreună, apoi au asistat la un program artistic. De pe acum însă, gândurile au început să-i ducă spre locurile lor de muncă. Cae­­ţele­ erau doldora de însemări. Câte învăţăminte de preţ pentru munca lor viitoare sunt cuprinse intre cele două scoarţe ale caetului. A doua zi vor fi din nou pe şantiere. Fiecare responsa­bil de brigadă va aduce cu el învăţă­mintele de la consfătuire, se va pune în practică. Munca trebue să meargă bine, planul trebue îndeplinit. Se apro­pie doar 21 Decembrie... I. Deleanu ­­ESI A AVUT LOC IN SALA «PATRIA» o mmm festsa organizată cu ocazia CELEI DE I 28 a ANIVERSĂRI A R.S­ S. ARMENE (Urmare din pag. 1­a) . isa proclamării Republicii Socialiste Sovietice Armene, zi care a însemnat renaşterea lui, sfârşitul împilării şi săl­baticei asupriri la care fusese supus până atunci, încă de la primele planuri cincinale Republica Sovietică Armeană, cu fră­ţescul ajutor al poporului rus, a păşit pe calea industrializării şi a transfor­mării socialiste a agriculturii. Azi, alături de celelalte popoare ale Uniunii Sovietice, poporul armean­con-Oînar Marc­arian a început prin a face un scurt istoric al luptei poporului ar­mean pentru libertate, o luptă încunu­nată cu succes la 29 Noembrie 1920 când muncitorii şi ţăranii armeni răs­­culându-se au răsturnat vechiul regim reacţionar, instaurând regimul socialist şi făurind Republica Socialistă Sovie­tică Armeană. Vorbitorul s-a ocupat apoi de marea desvoltare pe care a luat-o industria, a­­gricultura şi viaţa culturală în Arme­nia Sovietică şi a relevat contribuţia poporului armean în Marele Război pentru Apărarea Patriei strueşte comunismul, contribuind ast­fel la întărirea invincibilului bastion al păcii — Uniunea Sovietică, garanţia li­bertăţii şi independenţei popoarelor. Poporul român, care eliberat de in­vincibila Armată Sovietică a putut să treacă la construirea socialismului în pa­tria sa, urează Republicii Socialiste So­vietice Armene noul succese în sânul marei familii a popoarelor Uniunii Re­publicilor Socialiste Sovietice, conduse de marele geniu al omenirii muncitoare, Iosif Vissarionovici Stalin. Datorită eforturilor, încununate de succes, depuse de poporul muncitor, R.S.S. Armeană a devenit una din Re­publicile cele mai înfloritoare ale URSS şi astăzi, laolaltă cu celelalte popoare sovietice, sub conducerea marelui Stalin, păşeşte cu hotărâre pe calea construirii comunismului. Armenii progresişti din RPR sunt ho­tărâţi să aducă contribuţia lor în munca şi lupta oamenilor muncii din RPR, sub conducerea Partidului Muncitoresc Ro­mân, pentru construirea socialismului, convinşi că astfel pot avea un trai liber şi fericit. -­ In cadrul luptei pentru pace şi pen­­­tru libertatea popoarelor, poporul mun­citor armean din RPR, împreună cu ar­menii progresişti din lumea întreagă cer eliberarea teritoriilor armeneşti, cotro­pite şi ocupate pe nedrept de conduce­rea reacţionară a Turciei. Noi — a spus vorbitorul în încheere — suntem siguri că problema teritorii­lor armeneşti va fi rezolvată în mod trist, iar teritoriile eliberate vor fi re­trocedate R.S.S. Armene, pentru că dreptatea este de partea noastră, pentru că în fruntea luptei de eliberare a po­poarelor se găsește glorioasa Uniune Sovietică, condusă de prietenul cel mai bun al tuturor oamenilor progresiști, Iosif Vissarionovici Stalin. Asistenţa a aprobat apoi, prin vii şi îndelungate aclamaţii, trimiterea unei telegrame omagiale generalissimului Stalin. O altă telegramă a fost trimisă pre­şedintelui Sovietului Suprem al R.S.S. Armene, Maţak Papian. A urmat un frumos festival artistic, compus din cântece şi dansuri, execu­tate de Ansamblul „Frontul Armeniei“. Şi-a dat deasemeni concursul solista sovietică Zara Doluhanova, laureată a Concursului Festivalului de la Buda­pesta al Federaţiei Mondiale a Tine-­­ tetului Democrat. Cuvântarea rostită de Dinar Marcarian, secretar general al Comitetului Central al Frontului­­ Armeniei ERI S’A ÎNAPOIAT ! CAPITALĂ. DELEGAŢIA R.P.R. CARE A PARTICIPAT LA LUCRĂRILE CONGRESULUI F.DJ.F. DELA MOSCOVA Miercuri seara la orele 10, a so­sit în Capitală delegaţia Republicii Populare Române care a partici­pat la lucrările Consiliului FDIF dela Moscova. Delegaţia era compusă din tova­răşele: Constanţa Crăciun, membru al C.C. al P.M.R., preşedinte al U.F.D.R.; Liuba Chişinevsc­hi, membru al C.C. al P.M.R., vicepre­şedinte al C. G. M.; Florica Me­­zincescu, ministru adjunct la Mi­nisterul învăţământului Public şi Elisabeta Lucat scriitoare. In Gara de Nord, delegaţia a fost întâmpinată de tovarăşii: Ion Vinţe, membru supleant al C.C. al P.M.R., ministrul Industriei Alimentare; Mihai Mujic, membru supleant al C.C. al P.M.R.; N. Po­­pescu-Doreanu, ministrul învaţă-* mântului Public; Wanda Nicols­chi, membru în Biroul Executiv al CGM, precum şi de numeroasei activiste­­ale UFDR şi activişti al Confederaţiei Generale a Muncii. Numeroase buchete de flori au fost oferite membrelor delegaţiei. Tovarăşa Constanţa Crăc­iun, conducătoarea delegaţiei , a decla­rat ziariştilor că sesiunea Consiliu­­lui F.D.I.F. a fost de o importanţă deosebită şi a arătat creşterea pe care a luat-o mişcarea femeilor din limnea întreagă pentru pace şi progres. Noul orar de lucru al Ministerelor şi serviciilor Comitetului Provisors« in conformitate cu nota­rea Consiliului de Miniştri, prin care se reglementează consumul ener­giei electrice, s-a schimbat ora­­riul de lucru al Ministerelor, care au început să funcţioneze între orele 7 şi 15. De la 1 Decembrie şi ser­viciile administrative ale Comitetului Provizoriu, vor avea acelaş orar de lucru. Numeroase sunt realizările regimului nostru de democraţie populară în privinţa creerii unor condiţii cât mai bune de învăţă­­tură­ pentru fiii oamenilor mun­cii din ţara noastră aflaţi în insti­tuţiile de învăţământ superior. Numai în Bucureşti funcţionează 15 cantine studenţeşti la care iau masa 10.200 studenţi. Dintre a­­ceştia 5.246 sunt bursieri integrali, primind cantină şi cămin fără nici o­­plată. Aceste condiţi­uni de existenţă ale studenţilor se îmbunătăţesc pe zi ce trece. Ele arată odată mai mult grija Partidu­lui clasei muncitoare şi a Guvernului ţării pentru problemele şi nevoile materiale ale tineretului nostru muncitor; ele sunt rodul e­­forturilor uriaşe ale oamenilor muncii din ţara noastră care prin muncci­ lor­­ asigură tineretului nostru studios condiţiile unei ac­tivităţi rodnice de învăţătură. Nu pretutindeni însă aceste condiţii materiale sunt folosite într’un fel potrivit. Se manifestă încă lipsa de grijă pentru aplicarea măsurilor de îmbunătăţire a con­­diţiilor de viaţă ale studenţilor. In unele locuri există neglijenţă in această direcţie şi lipsuri grave, în alte locuri birourile orga­­nizaţiilor UTM şi utemiştii nu-şi îndeplinesc cu suficientă atenţie sarcina de a contribui la buna organizare a muncii cantinelor. Redăm mai jos câteva din constatările făcute la unele cantine studenţeşti din Capitală: Cantina Nr. 15 — O cantină bine organizată zintă un prim aspect plăcut: e vorba de curăţenia din sala de mese şi bucă­tărie. Interesându-te de mersul cantinei vei afla că aci au existat întreceri individuale între membrii personalu­lui administrativ pentru organizarea în cele mai bune condiţii a muncii; au fost evidenţiaţi : Elena Antonescu-ma­­gazioneră, Oncioiu Niculae-bucătar, precum şi studentul Cornel Filoti de­legat permanent pentru cantină. Acesta dovedeşte prin activitatea sa că înţelege importanţa muncii pe care o îndeplineşte. El reprezintă pe cei 800 de studenţi care iau masa aci şi se in­teresează amănuţit de toate proble­mele cantinei. EI se preocupă de cumpărăturile im­portante, apoi în timpul mesei cere pă­rerile şi propunerile studenţilor pen­tru a putea contribiui la îndreptarea lipsurilor. Planificarea muncii, între­cerile, gazeta de perete a cantinei. — Iată rezultatele unei munci bine orga­nizate, plină de atenţie pentru nevoile studenţilor. Tovarăşii de la această cantină, tre­buie să muncească şi de aci înainte pentru îmbunătăţirea necontenită a muncii complectând succesele obţinu­te până acum cu altele noi. De pana acum cu artele noi. TM~ Doua metode bune de Ce se întâmplă la cantina numca la cantina Nr. 12 Mir . I? Cu toate că, şi după programul cantinei Nr. 12 din str. Dionisie Lupu Nr. 72, masa ar trebui să fie servită, între 12 jum. şi 14 jum. la prânz, iar seara între 18 % şi 20yz, ea este servită şi mai devreme în interesul studenţilor. In felul ace­sta, începând să se servească încă date ora 12, de cele mai multe ori studenţii nu aşteaptă rândul la masă. Acelaş procedeu este între­buinţat şi seara. In acest fel, cu toate că sunt numai 13 mese, mân­carea poate fi servită pentru 640 Studenţii care iau masa la cantina Nr. 15 (din Strada Popa Rusu 13) sunt în general mulţumiţi de calitatea şi cantitatea mâncării ce se serveşte. Deşi sălile de mese nu sunt deajuns de încăpătoare, cuprinzând în total 13 mese studenţii nu aşteaptă mult timp până ce iau masa. Fiecare dintre cei ce lucrează la a­­ceastă cantină îşi face datoria în locul său de muncă. Grija pentru bunul ob­ştesc se observă la tot pasul, şi toţi sunt preocupaţi de înlăturarea greută­ţilor. îndată ce intri in cantină ţi se pre­Cantina nr. 1, din str. Angelescu e una din cele mai mari cantine studen­ţeşti din Capitală, servind masa unui număr de 1.900 de studenţi. Aici lucru­rile nu merg cum trebue. Unii tovarăşi din colectivul canti­nei nu şi-au făcut conştiincios datoria şi nu au ştiut să înlăture până acum lipsurile numeroase care s’au manifes­tat în munca acestei cantine. Muncitoarele Ecaterina Poenaru şi , Anica Bădădău, au fost găsite dosind alimente luate de la cantină. Subadmi­­nistratorul Cocină Niculae şi studenţii delegaţi n’au dat — aşa cum trebuia — cheia dela magazia de alimente stu­dentului de serviciu in ziua de 20 No­embrie Din această cauză s’au scos alimente fără ca studenţii de ser­viciu să fie de faţă. Duminică 20 Noembrie, studenţii au arătat că felul ... dela prânz nu era deloc consistent. Studenţii delegaţi fi­ind întrebaţi asupra acestui lucru n’au ştiut ce să răspundă: s’au privit unul pe celălalt şi apoi au spus ca motiva­re: „Noi nu vă putem explica deoarece n’am mâncat decât felul II“. „Faptul că delegaţii studenţi de la această cantină nu mănâncă la fel cu toţi ceilalţi stu­denţi reprezintă desigur un lucru ne­­just şi condamnabil. Dar ce dovedesc toate aceste fapte la un loc? Ele dovedesc că tocmai la o cantină la care iau masa mulţi stu­denţi, organizarea muncii şi adminis­trarea bunurilor cantinei au lipsuri grave, aci tovarăşii din administraţie, ba chiar delegaţii, nu dovedesc grijă pentru bunurile cantinei; ei nu se pre­ocupă de organizarea muncii şi nu ţin seama de cerinţele fireşti ale studen­ţilor. Studenţii trebuie să dea un ajutor cât mai puternic tovarăşilor din con­ducerea cantinei nr. 1, pentru înlătu­rarea acestor grave lipsuri şi pentru asigurarea îmbunătăţirii cantitative şi calitative a mâncării. Totodată însă cei din conducerea cantinei, trebue să în­lăture grabnic propriile lor lipsuri. Ei trebue să se preocupe mai intens de organizarea muncii cantinei, având mai multă iniţiativă, să vegheze la păstrarea bunurilor cantinei şi să se intereseze mereu de părerile studenţi­lor. Numai astfel munca de la cantina nr. 1, se va putea îmbunătăţi simţitor, de studenţi. Deasemenea dacă mai întârzie cineva, din motive serioa­se, i se serveşte masa. Un procedeu bun îl întrebuinţea­ză tovarăşii de la această cantină şi la servitul pâinii. Toate cantinele servesc pâinea pe bonul din car­­telă (350 gr.) la prânz iar seara su­plimentul repartizat de cantină (250 gr.). Aci se procedează invers şi în felul acesta oferindu-se seara pâinea pe bon, studenţii rezervă o parte şi pentru dimineaţa urmă­toare. La prânz, chiar dacă studen­ţii ar vrea să reţină pâine ar în­semna s’o poarte cu dânşii pe la facultate, cei mai mulţi având ore imediat după masă. Aceste METODE de muncă dove­desc interes pentru crearea unor condiţii cât mai bune mesei stu­denţilor şi pot fi folosite la toate cantinele. La ce rezis­t,?te duc ati­tudinile birocratice şi munca neplanificiată de la cantina nr. 2 Studenţii cari iau masa la cantina nr. 2 (din str. Matei Voevod 77) îşi pun deseori următoarea întrebare : de ce cantina noastră mergea mai bine anul trecut şi la începutul acestui an decât acuma? Răspunsul nu e greu de aflat, e vorba despre lipsa de organizare. In această cantină lua masa 1100 studenţi, dar tovarăşii din conducerea cantinei lucrează în mod neplanificat şi meca­nic. Iată câteva exemple: studenţii aş­teaptă rândul la masă deşi acest lucru La cantina No. 8 pisicile se ospă­ tează în voe în sala de mese, ar putea fi evitat. Care este cauza? Pentru a lua masa la timp studenţii vin mai devreme de ora 13. Studentul de serviciu, chiar dacă e gata masa, închide uşa şi aşteaptă să vină ora reglementară“. Adeseori în aceste ca­zuri se aud bătăi în uşă. După câteva minute se deschide uşa. — Ce doriţi? — Tovarăşe, — avem ore după a­­miază, mai mergem pe la cămin, ar fi cazul să ne daţi drumul la masă. — Masa începe la ora 13. Uşa se în­chide din nou. Şi aşa se întâmplă zil­nic până la ora „normală”. Seara la fel. Dacă ai întârziat peste oră, nu mai găseşti nimic. Apoi, coadă la uşă, la pâine, la mân­care, la masă, şi aşa mai departe. Ma­joritatea acestor lipsuri ar putea să fie evitate printr’o bună planificare şi prin lichidarea atitudinilor birocra­tice. De aceea conducerea cantinei tre­bue să ia numaidecât măsuri de îmbu­nătăţire a muncii în cantină. Cantina no. 8, o cantină bună Cantina nr. 8 (din str. Sf. Ion Nou nr. 33) este cunoscută drept o cantină bună. Activitatea colectivului de aci, se desfăşoară normal. Studenţii care iau masa la această cantină sunt în general mulţumiţi de cantitatea şi ca­litatea mâncării. Nu toţi studenţii au înţeles însă şi datoria lor. Aşa de exemplu, studenţii de serviciu din ziua de 21 Noembrie 1949, au dat bonuri de mână făcute chiar de ei pentru masă. Acest proce­deu trebue înlăturat deoarece studen­ţii au cartele de masă şi trebue să le folosească pe acestea. Numai astfel se poate ţine o strictă evidenţă a acelora care iau masa la cantină. •*51;; ■*-ov- bucătar Cosmici Grigore de la Cantina nr. 13 (Din Str. Schitu Măgu­­reanu) păstrează o curăţenie deplină în bucătăria în care lucrează. E „la­boratorul” său de muncă — cum îl nu­­meşte chiar dânsul. El se preocupă în acelaş timp cu multă hărnicie de gătitul şi servitul mâncării. In această muncă e spriji­nit atât de colectivul de muncă de aci cât şi de tov. administrator Onica. A­­cesta e un exemplu care poate fi ur­mat şi de conducerea altor cantine. Ce concluzii putem trage? In general, este un fapt incontes­tabil că pe zi ce trece, condiţiile de viaţă ale studenţilor se îmbu­nătăţesc şi din punctul de vedere al hranei de la cantine. In sprijinul acestei concluzii vine nu numai nu­­mărul sporit de studenţi care iau masa la cantină, îmbunătăţirea ca­lităţii mâncării, şi începutul unei bune organizări a muncii, preocu­pare pentru mărirea capacităţii cantinelor studenţeşti. Aşa de ex­emplu, la cantina Nr. 2, pe lângă cele trei săli de mese existente, se lul va mai deschide în curând încă o sală. De asemenea, cantina Bu­­zeşti care în anul trecut servea masa unui număr de 1500 studenţi prin modificările ce i s-au adus în ultimul timp va putea oferi masa unui număr de 3.000 de studenţi. In unele locuri, totuşi, aceste condiţii noui, care sunt asigurate studenţilor, nu sunt puse în viaţă; din această cauză există situaţii când studenţii nu se pot bucura de o masă substanţială, căpătată în condiţii potrivite. De vină sunt, pe de o parte unele din organele administrative lipsite de interes şi grijă faţă de cerinţele fireşti ale studenţilor, iar pe de altă parte unii delegaţi de pe lângă cantine, care lucrează mecanic şi sectar, sau unii studenţi care nu dau ajutor c­onducerii cantinelor. In unele locuri lipseşte planificarea sau grija pentru nevoile studenţilor. In alte cantine,­se manifestă lipsa de inițiativă şi lipsa de grijă pentru bunurile cantinei. In aceste condiţiuni, se impune înlăturarea de urgenţă a lipsurilor semnalate în planificarea, organi­zarea şi grija pentru bunurile can­tinei; în acelaş timp este necesară promovarea unei juste atitudini faţă de propunerile studenţilor şi mobilizarea lor în sprijinul condu­cerii cantinelor. Se impune de ase­menea, desvoltarea spiritului de iniţiativă în organizarea muncii cantinelor, in aplicarea unei serii de măsuri importante pentru îm­bunătăţirea muncii. Astfel, este necesar să se organizeze consfătuiri în fiecare cantină, între conduce­rea cantinei şi studenţi, în care să fie analizate propunerile acestora şi lipsurile cantinei într’un spirit critic, legat de realităţi. Este nece­sar să se organizeze schimburi de experienţe între conducerile admi­nistraţiilor cantinelor şi delegaţi pentru a fi introduse pretutindeni metodele cele mai bune de muncă. Pe aceeaşi linie, va fi folositor să se organizeze un schimb de expe­rienţă între bucătarii şi personalul de serviciu de la diferite cantine, pentru a găsi metodele cele mai bune de îmbunătăţire a calităţii mâncării şi serviciului. Studenţii delegaţi au datoria de a veghia la buna organizare a muncii din cantinele studenţeşti, la păstra­rea bunurilor lor şi la folosirea lor în mod exclusiv pentru nevoile stu­­denţilor. Pentru a avea siguranţa că fon­durile alocate cantinelor se între­buinţează raţional, e recomanda­bil să fie introdus un sistem de evidenţă zilnică a costului mâncă­rii pentru fiecare student, specifi­­căndu-se atât cheltuielile obişnui­te (local, personal, etc.) cât şi co­stul mâncării din ziua respectivă repartizat pe feluri, pentru fiecare student.­­A1 Constatările făcute cu ocazia vi­zitării unor cantine studenţeşti do­vedesc faptul că acolo unde exi­stă spirit de iniţiativă şi grijă faţă de nevoile studenţilor, lipsurile pot fi înlăturate şi cerinţele îndreptă­ţite­­ale studenţilor pot fi îndepli­nite. Adoptându-se peste tot o cât mai bună organizare şi planificare a muncii se va obţine o temeinică îmbunătăţire a situaţiei cantinelor studenţeşti, contribuindu-se ast­fel la îmbunătăţirea generală a vieţii studenţilor noştri, prin folo­­sirea condiţiilor atât de prielnice create vieţii de zi de zi a tineretu­lui nostru studios Studentul Popa Aurel, delegat la cantina No. 1 a fost surprins sem­nând bonuri false pentru cantină. — Ciudată e viața, în locul atâtor bonuri de intrare o să mă pomenesc cu un ordin de caire!... Vino mai târziu că studenţii au ocupat toate locurile!... La uzina Revoluţionar Trud“ din Tambov productivitatea mu­nicii a crescut cu 75 la suta Uzina pentru construcţia de maşini electrice „Revoluţionar Trud” (Munca revoluţionară) din Tambov a îndepli­nit planul cincinal în ceea ce priveşte producţia globală. Productivitatea muncii a crescut cu 75 la sută faţă de­ perioada antebelică. Din anul 1948 uzît,­na lucrează din fondul de rulment pro­ priu, realizând în acest timp beneficii de multe milioane de ruble In această întreprindere lucrează 177 de brigăzi ale calităţii. Introducând metode înaintate de muncă, ele reali-* zează importante economii de mare­­ staţiune pentru crearea de culturi [ culofvnbir/i VPVl ît.Pnt.P. la tri­m îdl U. R. S. S. o mare bază experimentală pentru lu­crări ştiinţifice, pentru aclimatizarea de noui culturi subtropicale rezistente la frig şi pentru extinderea lor în alte regiuni ale Uniui­ii Sovietice. Pe lângă filiala din Suhumi a In­stitutului Unional de Cercetări Ştiin­­ţifice de ceai şi a culturilor subtropi­cale, ia fiinţă o staţiune de creare a cl­iei artificiale. Aceasta va constitui Cinematografe în regiunea de tundră din Uniunea Sovietică In cele mai îndepărtate colhozuri ale tundrei, au fost trimise noi instala­ţii cinematografice, fixe şi mobile. Crescătorii de reni din peninsula Kola vizionează cu mult interes nouile fil­me. In regionala Saaroac şi Lozorev, nu­mărul cinematografelor crește. Per­­tru crescătorii de reni din ace­ste i­coane vor funcționa în curând patru noi cinematografe. %

Next