Scînteia Tineretului, iulie 1955 (Anul 10, nr. 1919-1945)
1955-07-22 / nr. 1937
fctru utemist Ide recoltare Bpodărie există combine, prafaţa de păioase va fi re- Bsecerătorile-legători, urmînd Igrîu să fie transportaţi la Ri. In programul postului ute■-»! s-a prevăzut urmărirea în- Rsului la cel mult cinci zile le şi a organizării muncii în le condiţii, pentru ca treieri- Icutat cit mai repede. De ase- Bevăzuți să fie urmărit felul în lanizat transportul. ■te suferi pierderi și în tern- Inării — dadă magaziile și lipozitare nu sunt bine pregă- Itemist de control și-a prevătcmul său și sarcina de a Icolta dă fie depozitată numai line pregătite. I U.T.M. mobilizează pe tine- Rdărie să ajute, prin muncă I terminarea grabnică a stnîn-I Uneori însă, forţele tinerilor Ite în locuri unde n-au ceea ce alte sectoare duc lipsa Inuncă. Ca să preîntimpinăm lurcături, postul utemist de lus în program un punct con- Iva sezisa organizaţia U.T.M. Iidrume pe tinerii care nun-Ictivităţii postului utemist va k acum înainte prin înfiinţa- II de evidenţă, în care respon■lui va nota sarcinile fiecă- Irm ele au fost duse la îndelunerile făcute conducerii etc. In'bătă, postul utemist de confcrte o consfătuire şi va întoc-II pentru noul număr al gaze I „Vorbeşte postul utemist de 1 că, la sfîrşitul campaniei de Itreieris, obiectivul principal ■postul utemist de control va fi existe, iar postul va trebui I nouă bază pentru activitatea llte probleme care trebuiesc treu într-o gospodărie de stat. peni, de pildă, mai există cu‘1- Ibac, viţă de vie, plantaţie de fepinieră de viţă etc. Comiteliei de bază U.T.M. sie va sfă- Icerea gospodăriei şi a secţiei, Işi tehnicienii noştri şi împrefeihili care este problema cea Intă, centrală, care poate să I activitate a postului utemist lin acest fel noi vom asigura la activităţii postului utemist făcînd astfel să crească din cepii muncii lui, calitatea rezultate. II. MOLDOVEANU I organizaţiei de bază U.T.M. Ichirnogi, regiunea Bucureşti CARTE! la Cocor" I astăzi scriitorul. Ciocnirile ■ sat ale lui Mitrea cu boierul li Nasuri şi cu frate-său, chia- I Lungu, prigonirile pe care le Rimată şi chinurile din timpul nedrept, de jaf împotriva Uni- Rce, dar mai ales cunoaşterea I—------- partidului şi — în Igrafîcă prizonierat — a pa- Incursul membri sovietici şi a Imi de transformărilor revo- Io. luţionare din Ţara I--------— Socialismului — iată Imului tipic parcurs de eroul I Mitrea Cocor întruchipează multă măiestrie artistică şi forţă tare tipul ţăranului muncitor II hotărât pe calea unei vieţi noi, bea certitudinea că pe Mitrea Iţi întâlni în vreun sat în fruntor colectivişti, printre comulăzi, cînd trăim etapa construcţie pe care el, Mitrea, o predarea la sfîrşitul volumului reforma agrară, oterea sa de evocare veridică ire a realităţii, pentru patosul ionar şi valoarea artistică deolanul „Mitrea Cocor“ este ospătît în traginile generaţiei datina noastră, biografice noastre p resa fotografului ; b) numele , profesia şi adresa persoanei file vor fi expediate în pilc înadresa: Revista „Flacăra”, călă nr. 7, Bucureşti — şi vorţiunea „pentru concursul ,,Titiiei noastre”, cele mai reuşite fotografii, se i următoarele premii : remii I de lei 3.000; premii: II a lei 1.750 scicletă ; parai de radio; aparai de fotografiat. (grafii premiaţi vor primi şi un ; la revista „Flacăra” pe un an, premiilor de mai sus, se vor ce menţiuni în valoare de lei “. Toţi fotografii cărora li se na menţiuni vor primi şi un t pe şase luni la revista „Fl pentru decernarea premiilor pen. Mai bune fotografii va fi altăreprezentanţi ai revistei „Flaişti-fotografi, artişti-plastici, ae luat vederi şi regizori de film. ii reuşite fotografii se vor purevista „Flacăra”, sub semnă,rafilor respectivi şi vor fi reparat. Fotografiile trimise penrs, inclusiv cele premiate, nu sechiderii concursului este 1 no-955. decembrie 1955, se vor publica » concursului în revista „Fla- Ne scriu activiştii — utemişti — „Exploratorii“ minei \ Duminică dimineaţă. Curtea minei j ( Lupeni e neîncăpătoare. S-au adunat j [ aici elevi din cele două şcoli din locali- I \ tate- Au fost mobilizaţi de organizaţie j să vină şi să strîngă fierul vechi din j [ mină. Tinerii noştri iubesc munca, dar ) f de data aceasta îi împinge şi curiozita- j | tea. Pînă acum n-au coborît niciodată | | în mină. Ce prilej minunat U s-a ivit! ] Se vor împrăştia departe, prin galerii j f şi abataje. Vor primi şi lămpi, ca mi- [ nerii. După ce s-au luat măsurile ne- ] [ cesare de securitate, au fost impar- ] f ţiţi în grupe conduse de cite un maistru J l miner şi au pornit în „explorare“. In \ f galeriile subterane au răsunat glasurile jtinere. Emoţia nu i-a împiedicat pe ti- [ nerii noştri de a sfredeli întunericul ] f cu lămpile şi privirile şi de a găsi fie- j f care bucată de ţeavă, şine de cale fe- J f rată şi, altele. Tot ce au găsit au în 3 f cărcat în vagonete şi cărucioare şi... la j f suprafaţă cu ele. In duminica aceea au J f ieşit din mină vagonete încărcate cu Jfier vechi nu cu cărbune. Elevii au l stat în mină vreo 4 ore şi au adunat I f 'peste 10.000 kg. fier vechi. Corespondent ! BUBER ION secretar al Comitetului local U.T.M. Lupeni Terenul de volei Noi, utemiştii din organizaţia de bază j | a Comitetului raional U.T.M. Alexan-I [aria întruniţi într-o mică consfătuire l - am hotărît ca în cinstea celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului) şi Studenţilor de la Varşovia să ne j \ amenajăm un teren de volei chiar în j f curtea sediului. In primul rind am j | început cu organizarea : unii se ocupă j [ cu măsurătoarea tehnică a terenului, f alţii cu smulsul şi curăţitul ierbii, cu j [ traseul etc... ( Din vorbă în vorbă, unul cu o glumă j f altul cu o snoavă, în cîteva ore terenul \ ^ nostru de volei a fost amenajat. ( La această treabă pot spune că au J I muncit toţi cu aceeaşi tragere de inimă, j i însă nu pot trece cu vederea pe vie- J [ miştii Caratas lancu, Mirea Gheorghe. ] | Roşu Marin şi alţii care ne-au intre- j f cut pe toți în hărnicie. După ce am j I amenajat terenul i-am si făcut inau- j | gurarea printr-un meci. J Corespondent SANDU DUMITRU activist al Comitetului raional U.T.M. Alexandria Pionierii şi şcolarii au strîns fier vechi Pionierii şi şcolarii din raionul Re- J [ghin au adunat pînă acum 55.000 kg. \ t fier vechi. Fruntaşi au fost pionie-arii Şcolii elementare din oraşul Re- J [ ghin. Ei au strîns cantitatea de 10.000 kg. In această acţiune au fost intre- J f naţi de la şcoala din Reghin 260 de \ \ elevi. Trebuie arătat că rezultatele J ^ frumoase obţinute se datoresc în mare ] f parte instructoarei de pionieri Kolos- C vari Lucia. După un grafic ea înre- j ] gistra zilnic rezultatele obţinute de j f elevi. întrecerea între ei se putea des- J j făşura astfel în mod organizat. f Pionierii detaşamentului nr. 2 au j strîns 2240 kilograme fier vechi. [ Printre şcolile fruntaşe merită să- I enumerăm şi pe cea de 7 ani din Ier. \ 1 lw? ai cărei elevi au strîns 7500 kg. fier J I vechi și pe cea din Petelea. J | Pentru fierul vechi predat la I.C.M. j f — elevii au primit bani cu care și-au \ J cumpărat materiale sportive. j ( Corespondent [ CETERAS TEODOR | activist al Comitetului raional U.T.M. I Reghin Ph... tehnic"! CURSURI DE CALIFICARE PENTRU TINERII UZINEI „UNIREA“ De faptul că cineva este nou venit într-o întreprindere îţi dai seama fără prea multă greutate. Iar dacă pe deasupra el mai este şi tânăr, lipsit de experienţă, sfios, venit de pe băncile şcolii profesionale direct în atelierele unei mari uzine, atunci îl recunoşti dintr-o privire. Ochii ii fug de la o maşină la alta, îl simţi cum se străduieşte la tot pasul să-şi imite vecinul de muncă mai vârstnic, tot timpul are de întrebat câte ceva.Aşa sânt şi băieţii care nu de mult au venit la uzinele „Unirea“ din Cluj, din toate colţurile ţării, după terminarea cursurilor şcolilor profesionale. Numai la montaj suntaproape 30. Lucrul acesta e uşor de explicat. Lună de lună întreprinderea îşi măreşte producţia, maşini noi, tot mai complicate şi mai numeroase ies de pe porţile uzinei. Cunoştinţele cu care au venit tinerii din şcoli nu sunt întotdeauna însă dintre cele mai ridicate, iar în secţia de montaj se cer lucrări de înaltă precizie, asamblări complicate, ajustări de o calificare ridicată. Acest lucru l-au simţit şi băieţii, dar mai bine şi-au dat seama muncitorii calificaţi vârstnici, comuniştii din secţie, conducerea. Pe inginerul Pop Grigore muncitorii de la montaj de mult îl socotesc „bătrîn” în secţie, deşi nu a terminat institutul decit vara trecută. Dar lucrul nu-i de mirare, căci inginerul Pop este tot timpul în mijlocul lor, ajutîndu-i în orice problemă pe care o au de rezolvat în timpul lucrului, înainte fusese muncitor. Cinci ani de-a rândul a stat pe băncile institutului, a învăţat aşa cum numai un om care preţuieşte bine valoarea ştiinţei poate s-o facă. „De tineri, ne spune el, mă simt atras ca de un magnet. Aş vrea să-i văd cât mai bine pregătiţi, cu o calificare cit mai înaltă. Fără asta lucrurile în secţie nu pot merge bine, nici ei înşişi nu pot fi mulţumiţi”. Nu de mult, tovarăşul Pop a stat de vorbă cu câţiva dintre băieţi şi hotărârea s-a cristalizat repede. „Este nevoie de un curs de minim tehnic. Şi aceasta de îndată. Nu putem aştepta pînă la toamnă. N-avem voie să pierdem nici o zi”. Iată-l pe tovarăşul Pop stînd de vorbă cu secretarul organizaţiei U.T.M. de secţie, tovarăşul Szekely Miklos. O consfătuire scurtă cu utemiştii şi iată-i împreună, porniţi să stea de vorbă cu toţi noii veniţi despre calificare şi despre necesitatea organizării cursului de minim tehnic. Toţi s-au adunat într-un colţ cu iarbă verde, la sfat. Ce ţis petrece acolo? La ora două şi jumătate, după terminarea lucrului, a fost convocată o scurtă consfătuire. Obiectivul ei: cum să pornim cursul, cum să organizăm munca pentru ca lucrurile să meargă mai bine. Tovarăşul inginer Pop Grigore le vorbeşte despre locul important pe care tinerii îl ocupă în întreprindere, despre faptul că uzina este chemată la întrecere pentru a realiza cât mai multe beneficii peste plan, că în această întrecere fiecare tânăr trebuie participe cu tot elanul de care este capabil. „Pentru îndeplinirea acestor sarcini este necesar să crească neîncetat productivitatea muncii. Ori productivitatea înaltă fără o serioasă calificare este de neconceput. Iată scopul nemijlocit pe care va trebui să-l atingem în cursul nostru de minim tehnic. Odată cu aceasta va creşte în mod simţitor şi salariul vostru- Toţi tinerii să aibă cunoştinţele necesare categoriei a IV-a dftfi salarizare la terminarea primului ciclu . Iată obiectivul cu care s-a pornit la lucru. Să propui organizarea cursului, ca oamenii să fie de acord cu el, este numai începutul. Sunt necesare apoi o serie măsuri organizatorice fără de care lătura nu poate merge bine. Despre toate acestea s-a discutat acolo. Astfel s-a stabilit ca în fiecare miercuri de la ora 14.39 , la 16.00 să se ţină lecţiile. Prin membru,, de partid şi utemiştii din cadrul echipelor în care lucrează tinerii să se asigure imobilizarea. Conducerea secţiei, comitetul sindical, direcţiunea şi birourile U.T.M. pe secţii ştiu că în această zi tinerii trebuie să înveţe şi nici un fel de alte şedinţe sau preocupări nu vor îngreuna, participarea tinerilor la cursuri. Tinerii l-au ales petovarăşul Căpuşan, Ion să răspundă de toate problemele organizatorice legate de buna funcţionarea cercului. El va ţine tot timpul legătura cu tovarăşul inginer Pop, ajutîndu-l în organizarea şi ţinerea lecţiilor. Tot el va ţine o evidenţă strictă a participării tinerurilor la cursuri, urmărind realizarea psihanentă a frecvenţei de sută la sută. Datoria comitetului U.T.M. este ca experienţa organizării şi activităţii aces-' tui curs să fie larg popularizată şi în alte sectoare ale întreprinderii, în aşa fel“ încît toţi tinerii noi veniţi din şcoala profesională să-şi ridice calificarea. .... Lucruri minunate îi aşteaptă pe tinerii din secţia de montaj a uzinelor „Unirea”. Ridicîndu-şi calificarea ei vor putea contribui din plin la realizarea şi depăşirea planului de producţie. Odată cu aceastava creşte şi cîştigul lor. Ing, VICTOR COSTINGS Şi tinerii din fabrica noastră întîmpină cu noi succese Festivalul Utemiştii din fabrica noastră au un mod original de a număra zilele care mai sunt pînă la Festival. Ei le socotesc nu după calendarul obişnuit al anului, ci după programul manifestărilor culturale şi sportive care se organizează în cinstea Festivalului. Cînd ultimele meciuri de fotbal, volei sau șah se vor încheia, cînd pe stadion va avea loc marea serbare sportivă urmată de programul artistic și de dans, atunci toată lumea va şti că pînă la Festival mai sînt doar cîteva zile. ...Cu ce am început pregătirile în întâmpinarea Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Varşovia ? Cu colţurile Festivalului. Organizaţiile de secţii U. T. M. s-au întrecut care mai de care să aranjeze un colţ mai interesant şi mai atractiv.Lasecţia maşini rotative — secţia tineretului , utemiştii Dumitru Dănăricu, Ioan Docu, Ioan Fuiorea au muncit cu tragere de inimă şi au făcut un colţ al Festivalului destul de reuşit. Aici găseşti ilustraţii cu aspecte din viaţa tineretului din întreaga lume, articole despre acţiunile utemiştilor întreprinse în cinstea Festivalului, despre realizările în producţie şi altele. Cuvântul „Pace“ este scris în mai multe limbi: Peace, Paix, Mir, Frieden. Tinerii spun că sunt gata pregătiţi să meargă chiar la Festival odată ce ştiu cum se pronunţă cuvintul „pace“ în mai multe limbi. Cu acest cuvînt, chiar necunoscînd nici o limbă străină, te poţi înţelege, la Festival. S-a înviorat şi activitatea culturală. Deşi n-avem club, nu ne plângem că n-avem loc pentru repetiţii.. Ele au loc la colţul roşu, la Şcoala tehnică serală din curtea uzinei... Principalul este că avem ce repeta. Realizările culturale în cinstea Festivalului cam acestea sânt : o echipă de dansuri, orchestră de muzică uşoară, fanfara, cor de 120 persoane. La început, cînd toate aceste formaţiuni au pornit la muncă, aveam multe încurcături. Se întâmpla ca mai multe repetiţii să aibă loc într-o singură zi, ca de pildă la dansuri, fanfară şi orchestră- Şi unde mai pui că instrumentiştii de la orchestră trebuiau să acompanieze şi dansurile. A fost nevoie de planificarea repetiţiilor : marţi şi vineri cor, luni şi joi dansuri , vineri fanfară... Pregătim un program artistic cultural cum n-am avut încă pînă acum. Corul face progrese de la o repetiţie la alta. In scurt timp s-au învăţat cinci cântece: „Zefirul“, „Ţara mea“, „Pe drumul Banatului“, ,,I-auzi, i-auzi sârbca vine“. Acum se pregăteşte un cântec tineresc. Coriştii au o mare bucurie. Au primit costume. Fetele de-aboia aşteaptă să îmbrace fustele lungi şi frumos cusute. N-a fost uşor pînă am organizat formaţiile artistice. A trebuit să-i lămurim pe unii utemişti despre frumuseţea cântecului şi a jocului. Maria Florian cu greu s-a lăsat convinsă. Dar acum cred că n-ar renunţa pentru nimic în lume la echipa de dansuri. De cînd avem orchestra noastră s-au înmulţit şi reuniunile tovărăşeşti. Aproape în fiecare simbătra seara organizaţiile U.T.M. din secţii organizează pe rînd reuniuni pe diferite teme, urmate de dans. Orchestra noastră de muzică uşoară face progrese vizibile în frunte cu Iosif Smith, acordeonistul orchestrei. Cântă băieţii de toate, mai ales bucăţi din muzica popoarelor, dintre cele mai cunoscute, cum ar fi : „Pe marile bulevarde“, „Indonezia ţara mea“, „Clopotele“ şi altele. Este drept că mai zgârie urechile uneori, dar cu timpul, îşi vor perfecţiona arta. Tineretul din fabrică ţine mult la ei. Acum se vorbeşte tot mai mult despre balul de închidere a manifestărilor sportive şi culturale închinate celui de al V-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilorde la Varşovia. Zilele trecute a fost un corespondent de la un ziar la noi. A umblat încolo, încoace prin secţii, a stat de vorbă cu tinerii. Voia să cunoască câţiva fruntaşi în producţie în cinstea Festivalului şi a zilei de 23 August. Printre cei care i-am dat exemplu, sunt cei de la maşini rotative — secţia tineretului, Vasile Gheorghe care depăşeşte norma cu 153 la sută, Iosu Ion cu depăşiri de normă de 160 la sută. L-am dus pe corespondent la colţurile Festivalului şi i-am vorbit de cadourile făcute de băieţi pentru a fi trimise la Varşovia : tramvaie, electromotoare, transformatoare, toate in miniatură, fabricate de tinerii din întreprinderea noa-stră. I-am vorbit și despre activitatea artistică, întrecerile sportive sunt pe sfîrgite. Peste400 tineri au participat la diferite concursuri: fotbal, volei, atletism, şah. 60 de tineri au trecut normele G.M.A. Băs bieţii au construit un nou teren de volei in apropierea fabricii. Concursurile sportiv . au şi alte urmări. Cei din secţia mecanică“" care pînă acum nu erau sportivi, au în-, ceput să îndrăgească sportul. Inginerul Vasile Băniculescu, responsabilul cu sportul în comitetul U.T.M., a muncit cu multă tragere de inimă. N, vedeai când la matriţerie, dînd la trans- „ formatoare sau prin secţii mobilizând uter.., miştii, întocmind fişe cu rezultate. Şi băieţii s-au întrecut. Zilele acestea simţi cu adevărat că se apropie Festivalul tineretului din lumea întreagă dacă priveşti numai cum tineretul din fabrica noastră participă la pregătirea lui. Sâmbătă în nocturnă încheiem manifestările sportive şi artistice. Toată lumea aşteaptă această seară. Va avea loc o retragere cu torţe, apoi, pe stadion, la iu,,, mina reflectoarelor puternice, vor avea loc finalele competiţiilor sportive şi distribuirea premiilor. Artiştii noştri amatori vor prezenta programul artistic după care va începe dansul. Toţi ne vom strădui, ca această manifestaţie să rămînă pentru tineri de neuitat. : ro: DIACONU ION responsabil cu munca culturală în Comitetul U.T.M. de la fabrica Electroputere-Craiova Preocupări multilaterale Să presupunem că ne aflăm într-unui din îndepărtatele sate ale patriei noastre. De aici trebuie să transmitem urgent la centru o serie de informaţii. Pînă la calea ferată său la şosea este o bucată bună de mers. Fireşte, telefonul ne-ar ajuta să transmitem urgent informaţiile respective. Dar pe neaşteptate legătura telefonică s-a defectat. Neplăcută situaţie. Şi totuşi informaţiile trebuiesc transmise urgent. Pînă va sosi echipa specială de reparaţii vor trece cîteva ore. Şi poate atunci va fi prea tîrziu. Tocmai în aceste momente de grea cumpănă cineva îşi aminteşte că în sat alături de celelalte cercuri A.V.S.A.P. activează un cerc al telefoniştilor. Fireşte, membrii cercului vor putea să dea un ajutor preţios. Intr-adevăr iată (în fotografia nr. 1) că au şi descoperit unde a fost rupt cablul. Doar cîteva minute şi legătura telefonică va fi restabilită. Nu mai puţin interesantă este şi radiotelegrafia. Fotografia nr. 2 ne arată cîtă pasiune depun tinerii în cadrul cercurilor A.V.S.A.P. pentru descoperirea tainelor acestei interesante activităţi. O expediţie ştiinţifică a făcut o interesantă descoperire care trebuie urgent comunicată institutului respectiv. Dar unde se află expediţia, nu există nici măcar o linie telefonică. Precauţi, cercetătorii au luat cu ei un telefon de campanie. Rolul telefonistei revine uneia dintre membrele expediţiei care a învăţat tainele telefoniei într unul din cercurile A.V.S.A.P. (fotografia nr. 3). Tinerii membri ai Asociaţiei voluntare pentru sprijinirea apărării patriei desfăşoară o intensă activitate multilaterală. Pe zi ce trece ei lărgesc sfera preocupărilor lor, devenind mai pricepuți, mai folositori patriei noastre retmpe.