Scînteia Tineretului, ianuarie 1958 (Anul 13, nr. 2691-2715)

1958-01-03 / nr. 2691

Ca şi in multe alte domenii ale cunoaşterii umane, şi în ştiinţă s-au făcut şi se mai fac nenumărate pronosticuri. Epoca excepţionalelor realizări ştiinţifico-tehnice pe care o trăieşte contemporaneitatea, epoca sateliţilor artificiali ai pămîntului şi avioanelor ce ating viteze supersonice, a sincrofazotronilor, a kiberneticîi, a navelor atomice, a zdruncinat însă întregul sis­tem de pronosticuri. Progresul se acumulează cu o viteză mereu crescîrtdă — fie­care an, fiecare lună, fiecare săptămînă chiar, aduce realizări, victorii de uriaşă importanţă, in epoca în care ştiinţa a deve­nit pasiunea dominantă a milioane de iubitori ai progresului, orice pronostic s-a dovedit a fi depăşit, în trecut. Care dintre voi ar fi crezut în ianuarie 1957 că numai după 11 luni, deasupra bătrînei noastre planete se vor roti doi sate­liţi artificiali ? Anul care s-a încheiat, anul marilor creaţii ştiinţifice sovie­tice, anul în care omenirea a sfărîmat lanţurile ce o ţineau le­gată de pămînt, nu este decît marele preludiu ale viitoarelor victorii. Cu siguranţă că 1958 va aduce noi verigi la lanţul de victorii al ştiinţei contemporane. Speranţele noastre sînt în primul rind îndreptate spre măreaţa ştiinţă sovietică, a cărei victorii au deschis atîtea drumuri noi. Rîndurile din pagina pe care o publicăm astăzi, încearcă să vă prezinte cîteva din compartimentele ştiinţifice în care anul 1958 deschide interesante perspective... SPRE UNIVERS NOI SATELIT! Lansarea de către Uniunea So­vietică a sateliților artificiali ai pămîntului a deschis era astro­­nauticii. Perfomanțele atinse cu ocazia primelor doua lansări ne fac ca pentru anul 1958 să preve­dem evenimente astronautice de mare importanță. Rachetele sate­litului II sunt capabile să trimită un satelit mai mic pe o orbită care să înconjoare luna. Problemele care se mai pun vor fi cu sigu­ranţă rezolvate. Echipamentul electronic auto­mat de ghidare actual va fi ca­pabil să realizeze asemenea per­formanţe, fapt care ne face să credem că anul acesta vom putea vedea fotografii ale feţei ascunse a „vechiului“ nostru satelit Cert este în orice caz că în 1958 vor mai fi lansaţi sateliţi ar­tificiali cu performanţe superioare primilor. Vom vedea fotografii sau poate chiar imagini televizate ale su­prafeţei pămîntului văzută din sa­telit. Se va realiza probabil readuce­rea sateliţilor cu animalele de ex­perienţă şi cu instrumentele, re­­zolvîndu-se astfel o problemă ar­zătoare a astronauticii cu echo­paju­rilor. S-au făcut progrese în ceea ce priveşte ciclul cu plante care să regenereze oxigenul din aer producînd şi substanţe alimentare pe baza bioxidului de carbon ex­pirat. In orice caz aceste din urmă probleme nu sînt hotărîtoare pentru viitorul apropiat, în care se vor face călătorii scurte. Mijloacele de propulsie sunt probleme de bază ale că­lătoriei în spaţiu. Se pare că vii­­torul apropiat ne va aduce com­bustibil pe baza de fluor, de bor, de oxigen şi hidrogen lichid care vor ocupa un spaţiu minim, sim­­plificînd şi problema recipienţilor rezistenţi la presiune. Vor apare noi combustibili solizi, în lupta pentru mărirea canti­tăţii de energie internă utiliza­bilă şi a vitezei de ejecţie, com­bustibilii chimici vor ceda treptat locul combustibililor nucleari care vor încălzi un fluid de lucru ce va fi ejectat cu viteză mare. La viteze de jet de peste 6000 m/s, rachetele termonucleare vor funcţiona la temperaturi de 3500 grade. Pasul următor va fi constituit de motoare ionice, în care ionii acceleraţi electric vor atinge vi­teze de ordinul a 6000 km/s. Savanţii proiectează de pe a­­cum elementele „rachetei supre­me"*, racheta rotonică, al cărei jet are viteza luminii, puţind ri­dica viteza rachetei la mărimi care va face posibilă explorarea întregului univers. Omul şi racheta Se vor continua în ritm din ce în ce mai intens experienţele pri­vind comportarea organismului omenesc în condiţii astronautice. Nu trebuie sa uităm că fiziolo­gia omului este practic neschim­bătoare. Sunt necesare antrenamente spe­ciale, iar arsenalul noilor sub­stanţe chimice cu acţiune asupra celulelor nervoase şi ale creierului va ajuta la înlăturarea manifes­tărilor dăunătoare. Fenomene noi Cercetările înaintate din di­verse domenii ale fizicii vor crea posibilităţi noi pentru astronau­­tică. Se vor face progrese în do­meniul propulsiei vehiculelor spaţiale, al comunicaţiilor radio la mare distanţă (strîns legate de realizările in domeniul radio­­astronauticii) al comenzilor auto­mate, al kiberneticii aplicate, al radiolocaţiei. Vor trebui rezolvate probleme complexe de biologie în legătură cu chimia, privind hrana călăto­­ulu şi de strălucirea marilor rea­lizări ale ştiinţei, uităm uneori de domeniile tehnicii mai apropiate de viaţa de zi cu zi. Cu toate că accentul investiţii­lor se pune mai ales pe marile do­menii de dezvoltare, tehnica pro­duce noi minuni şi in domeniile ..mărunte" ...Viaţa casnică a fost din tot­deauna şi, de ce să nu recunoaş­tem, mai râmine şi azi un calvar al femeilor. Evoluţia rapidă a tehnicii face insă ca de la an la an preţul a­­paratelor casnice să scadă, iar eficacitatea şi durabilitatea aces­tora să crească. Fierul electric de călcat a deve­nit deja un bun universal■ Mâine îl vor urma aspiratorul de praf, frigiderul, maşina de spălat rufe, de spălat vase. Aceste noţiuni, de mult cunos­cute, nu-şi păstrează insă acelaşi conţinut. Noile descoperiri simpli­fică soluţiile, aduc soluţii noi. Noile frigidere romineşti. „Pin­guin“ nu mai conţin motoare, pom­pe. Ele funcţionează un circuit închis, încălzit de la o sursă oa­recare, cu un amestec de amoniac şi hidrogen Bucătăriile cu automatizare elec­tronică, ce gătesc singure, au în­­ceput să treacă din domeniul glu­­mei ştiinţifice in domeniul practi­cii, încălzirea ,,cu înaltă frecven­ţă", mărunţirea alimentelor in maşini speciale cu 8000 ture pe mi­­nut care permit să consumăm ouăle împreună cu coaja, spălatul rufe­­lor cu ultrasunete vor fi din ce in ce mai des intilnite. Industria alimentară la rindul ei trece printr-o perioadă de moder­nizare revoluţionară. Vechea nein­­credere în conserve, care erau a­­desea lipsite de vitamine, işi pier­de orice justificare Se descoperă neîntrerupt noi metode care per­­mit conservarea pe timp îndelun­gat, fără pierderea gustului, a s­­pectului sau structurii. Tehnica maselor plastice, pentru ambalaj, antibioticele pentru conservare, cele mai diverse substanţe chimice noi sunt în curs de a schimba radical aspectul aprovizionării cu alimente cu care suntem­ obişnuiţi. Peste cîtva timp vom cumpăra lapte proaspăt ambalat, în pungi tetracarb­e plastice, păsări tăiate conservate cu antibiotice în pungi plastice etanşe, pline congelată, veşnic proaspătă. Praful de mere, de roşii, de stru­guri, vor deveni banale... In fotografie: Un nou tip de maşină de spălat. E­LECTRONICĂ... BUCĂTĂRIA CENTRALE TELEFONICE 4 Tot anul acesta vor apare primele centrale telefonice total elec­­­­tronice. Ele nu vor avea nici un fel de piese în mişcare. Tuburile ş­I cu catodă rece, de construcţie specială, vor permite ca centralele ♦ să funcţioneze 40—50 de ani fără nici un fel de întreţinere. Ele vor fi mai ieftine, mai rapide, vor putea lucra in praf, ume­­zeală, vibraţii. Nu fac zgomot. Nu fac greşeli. ♦ 1 Tot în 1958 vor fi întinse cabluri telefonice submarine cu ampli- ificatori încorporaţi, după chipul şi asemănarea primului cablu tele­fonic transatlantic, care vor permite convorbiri ușoare și sigure intre­­ marile continente. Aeroporturile pe calea dispariţiei In era atomului şi a sateliţilor artificiali, tehnica se dezvoltă mai repede decît orice visuri. Noutăţile din domeniul aviaţiei se succed intr-un ritm vertiginos. Putem afirma chiar şi paradoxul că există etape care sunt depă­şite înainte de a fi atinse. Ne referim la etapa zborului vertical. Dezvoltarea tehnică a Helicopte­relor este legată de o muncă in­tensă, concentrată, de înaltă cali­ficare ştiinţifică şi tehnologică. Iată însă că progresele rapide făcute în domeniul construcţiilor de turboreactoare au permis ca puterea jetului unui turboreactor să poată ridica la verticală avio­nul fără artificiul dificil şi stîn­­gaci al elicei orizontale. La rîndul său „turboplanul“, înainte de a ajunge la maturi­zare va fi parţial înlocuit pentru distanţele mari de către „rache­­toplan“ care va decola vertical şi-şi va executa drumul în afara atmosferei, aterizînd apoi iarăşi la verticală. Evitînd frecarea cu aerul, dis­pare astfel „bariera termică“ pu­­tîndu-se realiza viteze uriaşe. La celălalt capăt al ierarhiei a­­viaţiei, vom asista la apariţia „li­muzinei aeriene" care va permite mersul pe şosea, decolarea şi ate­rizarea la verticală precum şi zbo­rul orizontal cu o viteză mode­rată. Așa se va apropia racheta de lună... A.G.I. Tabloul ştiinţei moderne pre­zintă un aspect paradoxal. Pe de o parte, progresele uriaşe ale ma­tematicii şi fizicii moderne. Pe de altă parte, oceanele, trei sfertur din suprafaţa globului nostru sun extrem de puţin cunoscute. Suntem­ gata să plecăm spre lună însă nu ştim încă bine ce se pe­trece în atmosferă, la cîteva sute de km. înălţime. Antarctică este încă aproape necunoscută, fiind singura pati albă de pe hărţi. La 31 decembrie 1958 se va în­cheia Anul geofizic internaţional cea mai mare acţiune ştiinţifică in­ternaţională, la care participă 40 de ţări, reunind mijloace, specia­lişti şi adunînd rezultatele într-un patrimoniu comun. Lucrările sale vor aduce lumini intr-un domeniu extrem de larg de discipline. Este adevărat că sateliţii artifi­ciali sunt manifestarea cea mai spectaculoasă a anului geofizic însă ei reprezintă numai o parte din vastele lucrări de cercetare a fizicii planetei noastre. Observaţiile şi măsurătorile se fac simultan de către observatoa­rele participante, în cadrul alerte­lor, zilelor mondiale, intervalele­ meteorologice internaţionale. Anul geofizic internaţional cores­punde unei perioade de activitate solară maximă, la sfîrşitul căreia printre multe altele, vopi­sti­cil se poate de bine care este influen­ţa activităţii solare asupra vieţii noastre. în cadrul Anului geofizic inter­naţional se fac măsurători solare privind emisia de electroni, ra­diaţia, emisia de raze cosmice, as­pectul soarelui, aurorele polare observaţii meteorologice, observaţi asupra curenţilor oceanici, fluxului şi refluxului, mişcării continente­lor, gheţarilor, cutremurelor, cîmpului magnetic, gravitaţiei, io­­nosferei, razelor cosmice, formei exacte a pămîntului. în anumite zile, peste 100 de A.G.I. staţii răspîndite pe întregul glob sondează vertical ionosfera cu mij­loace radio la intervale de 15 mi­nute. Baloane meteorologice sînt lan­sate regulat pe 3 linii ce se întind de la un pol la altul. Aparate fotografice automate, cronografe automate precum şi multe alte tipuri de aparate auto­mate vor înregistra necontenit sute de mii de date asupra soarelui. Submarine vor face măsurători de gravimetrie în largul mărilor şi o­­ceanelor, unde nu fuseseră nicio­dată făcute. O flotă internaţională, cuprinzînd 8 vase ale Statelor U­­nite şi 12 vase sovietice înregis­trează pe hartă traseul şi viteza curenţilor, adincimile, înălţimea fluxului şi refluxului în zonele încă necercetate pînă azi. Uni­unea Sovietică, S.U.A., Australia, Franţa, Japonia lansează sute de rachete de cercetare de pe sol, din baloane, din avioane, pentru a cer­ceta radiaţia cosmică, curenţii de mare altitudine, curenţii ionosfe­­rei, presiunea atmosferică, fluctua­ţiile magnetismului terestru. Aces­te rachete se ridică la sute de km. deasupra regiunilor înşirate de la poli la Ecuator. Instalaţii de radiolocaţie din ve­cinătatea Polului Nord şi a Polu­lui Sud vor face observaţii simul­tane asupra aurorelor polare. Italienii intenţionează să creeze aurore artificiale cu ajutorul unor fascicule intense de unde radiofo-La Polul Sud, 10 ţări cu 30 de staţiuni explorează cei 11.000.000 de km. pătraţi ai continentului misterios. Vom afla astfel dacă Antarctica este intr-adevăr un continent sau o „simplă“ calotă de gheaţă de mii de metri grosime, agăţată de vîrfurile unui lanţ de m­unţi-insule. Milioane de date strînse cu oca­zia Anului geofizic internaţional vor necesita o muncă uriaşă pen- A.G.I.­ tru a fi prelucrate, însă vor da o imagine mult mai complectă, con­formă cu stadiul actual al ştiinţei, asupra fenomenelor ce se petrec pe globul nostru. Energiile microcosmului... FUZIUNEA CATALITICA Fuziunea catalitică, descoperită în primele zile ale anului trecut de către prof. Alvarez este un cîmp deosebit de promițător. Ea permite transformarea hidrogenu­lui în heliu prin intermediul unor particule catalizatoare, cu degaja­rea unor cantităţi uriaşe de ener­gie. Particularitatea fericită a a­­cestei reacţii o constituie faptul că are loc la rece şi nu la tempera­turi uriaşe ca fuziunea termo­nucleară. Acest fapt va permite ca aplicaţiile tehnice să nu întîrzie. De pe acum fizicianul sovietic A. Alihanian a descoperit în ra­zele cosmice noi particule catali­zatoare, cu însuşiri superioare. STĂRI EXTREME Fizicienii se vor ocupa anul a­­cesta de stările extreme ale ma­teriei : temperaturi şi­ presiuni uriaşe, de sute de mii de atmos­fere şi milioane de grade, iar la celălalt capăt, zero absolut. în aceste domenii, greu de ob­ţinut pe pămînt, se petrec feno­­mene noi şi misterioase, care stau la origina unor aplicaţii cu totul noi şi fantastice în tehnică, despre care sperăm să auzim cite ceva în anul care vine. Pen­tru a nu cita decît un exemplu, la tempera­turi din vecinătatea lui zero absolut, un curent parcurge un circuit timp de luni şi ani întregi, fără a slăbi cîtuşi de pu­ţin, pentru că rezis­tenţa scade extrem de mult datorită a ceea ce numim o supra­­conductibilitate. Descoperiri fundamentale în a­­ceastă direcţie se datoresc savantu­lui sovietic Bogoliubov. VOM CREA ELEMENTE NOI împreună cu savantul Kuzneţov prevedem că „...fizica, generalizând metodele create în ultimii ani, va fi în stare să controleze procesele de transmutaţie ale particulelor elementare şi, pe această bază, va calcula şi sintetiza unel­ee noi, rezolvînd probleme tehnologice, înainte inaccesibile şi eliberînd cantităţi de energie mult superioa­re celor care se degajă la fisiunea uraniului sau chiar în reacţiile termonucleare...“ Cronica nespecialistului ERA COSMICA Mîndri de revoluţia pe al cărei steag stătea scris „Li­­berté ! Egalité ! Fraternité !“, francezii au vrut să o cins­tească şi prin întocmirea unui nou calendar. Cu cît mai întemeiat ar fi fost, atunci, un nou început de numărătoare a anilor după izbînda Marii Revoluţii din Octombrie ! Căc­ Era Comu­nismului şi-a sărbătorit de cu­­rînd al patrulea deceniu de la naştere — al patrulea dece­niu de tinereţe fără bătrîneţe şi viaţă fără moarte... Dar generaţia noastră călă­toreşte un timp şi sub semnul unei alte revoluţii. O revoluţie pentru care însăşi bătrina noastră planetă e neîncăpătoa­­re. Sfărîmind lanţurile care-l legau de pămînt şi de ocea­nul atmosferic, omul a deschis mult visata poartă spre­ uni­vers. N-am putea oare spune că revoluţia aceasta marchează începutul Erei Cosmice ? Nu vreau şi nu pot să tul­bur măsurătorile statornicite de veacuri. îmi îngădui, în schimb, să răsfoiesc paginile unui viitor jurnal intim, aco­perite cu astfel de însemnări. 3 octombrie, anul I al Erei Cosmice „La revelionul din noaptea asta am să inaugurez cravata model „Sputnik“ primită de la Igor. Iar vn­eori voi urmări, împreună cu oaspeţii, trecerea celui de-al şaselea satelit arti­ficial pe de­asupra Bucureştiu­­lui“. 17 iulie, anul 4 „Scînteia tineretului“ publi­că ştirea că racheta-bumarang a ocolit Luna, şi se îndreaptă spre Pămînt“. 9 martie, 11 ..A­m asistat azi la meciul de baschet Statele Unite — Uni­unea Sovietică, retelevizat de staţiunea-satelit cu echipaj „nr. 3“. 1 Mai, 16 „Igor face parte din echipa­jul navei interplanetare „Ţiol­­kovski“... Mi-aduc aminte de cuvintele marelui spvant, adre­­sante participanţilor la un mi­ting din Piaţa Roşie : „...mă gindeam adesea că plimbarea pe Marte va începe de-abia peste multe sute de ani. Insă termenele se schimbă. Eu sunt convins că mulţi dintre voi vor fi martorii primei călătorii de dincolo de atmosferă... Igor se afla şi el, atunci, în Piaţa Roşie. Trecea prin faţa tribunei intr-o coloană nesfîr­­şită de pionieri...“. Mă opresc aici, nemulţumit de zborul prea lin al fanteziei mele.Era Cosmică ne rezervă surprize mai mari şi mai a­­propiate. ION HOBANA Case noi In anul ce vine metode noi vor înfăptui revoluţii în tehnica con­strucţiilor. Progresele tehnologice moderne au făcut posibilă turnarea betonu­lui în pînze pînă la 2 cm. grosi­me. Aceste pînze sînt autopor­­tante, adică nu mai au nevoie de alte mijloace de susţinere. Dispar stîlpii, grinzile, deci motivele care au dus la arhitectura cunoscută pînă acum, compusă din elemente rectilinii. Clădirile sînt constituite din pînze în formă de mari suprafețe cu dublă curbură, în formă de sea sau scoică, care se sprijină direct rîie la interior cu mase plastice, iar la exterior cu­ foi de aluminiu eloxat, adică tratat chiar astfel in­cit suprafaţa să capete un luciu special şi coloraţii diferite, alese de arhitect. Intervalele de cîţiva centimetri dintre feţele panourilor sunt umplute cu t izolanţi speciali, spume plastice sau foiţe mototo­lite de aluminiu, care sî­it de cî­teva ori mai eficace decît cei mai groşi pereţi din cărămidă. Panou­rile vor conţine şi elementele in­stalaţiei electrice. Geamurile sunt fixate cu ajutorul unor rame din cauciuc tubulare, care sînt un- o casă din prefabricate metalice cu colţurile de pămînt, golurile fiind acoperite cu geamuri uriaşe. Această arhitectură se pretează minunat pentru săli de spectacole, conferinţe, sport. Aceeaşi atotputernică tehnologie modernă a dat naştere prefabrica­telor metalice gata finisate. Acestea sunt de obicei panouri formate din cadre de oţel acope­rtate cu aer pentru a obţine etaj­şeitatea dorită. Bucătăriile, blocurile sanitar formate din baie, încălzitor , apă, chiuvetă şi W.C. vor fi tu­rate dintr-un singur bloc de mai plastică iar munca montării­­ faţa locului se va reduce la a­cordarea cu rețeaua de ap, scurgere și electrică. Marea expoziţie ...va constitui unul din cele mai interesante evenimente ale anului, fiind prima expoziţie mondială de după război. Ex­poziţia va fi ..deschisă la Bru­­x.Des. 50 de ţări îşi vor..disputa in­teresul celor Sfc del.milioane de vizitatori care le vor admira pavilioanele. Această afluenţă va fi stăpînită cu ajutorul u­­nei paste reţele de cazare şi de transporturi, ajutată de mij­­loaciele cele mai moderne ale tehnicii. Conform tradiţiei expoziţii­lor mondiale, expoziţia cuprin­de cele mai noi realizări din diferite domenii ale ştiinţei, tehnicii şi industriei. Îi invidiem de aceea din toa­tă inima pe vizitatori, care vor avea desigur ocazia să vadă modelele în mărime naturală ale sateliţilor artificiali. De­sigur că exponatele diverselor ţări sunt la­ ora actuală un se­cret bine păzit, urnind să constituie o surpriză. Ceea ce n-a putut fi încă ascuns, este arhitectura diferi­telor pavilioane care, de ase­menea conform tradiţiei, vor constitui o expoziţie a arhitec­turii moderne şi a ingineriei de construcţii aşa cum vor fi peste 20 de ani. Deosebit de interesant este faptul că arhitectura fiecărui pavilion pe inter ca­­să. Sugar­eze­., caracterele esenţiale ale ţării ,­respective, ■ . Pavilionul ■sovietic va fi cel mai mare. Pereţii săi vor fi a­­coperiţi cu 15.000 metri pătraţi de oglinzi. Pavilionul Statelor Unite va fi de formă rotundă, cu dia­metrul de peste 100 m., fiind clădirea cu cea mai mare des­chidere. Iarăşi conform tradiţiei, ex­poziţia va conţine construcţii simbolice. Acestea vor fi ato­­mium-ul şi simbolul ingineriei civile. Atomium-ul (din­­ foto­grafia de mai sus) va fi sediul expoziţiei aplicaţiilor paşnice ale energiei atomice.

Next