Scînteia Tineretului, aprilie 1960 (Anul 15, nr. 3384-3409)
1960-04-05 / nr. 3387
Cu prilejul celei de-a 15-a aniversări a eliberării Ungariei lă, să trăiască în relaţii de stimă reciprocă şi prietenie. Relaţiile economice dintre R. P Ungară şi R. P. Romina se dezvoltă ţinînd seama de interese reciproce, contribuind la accelerarea dezvoltării socialiste a ţărilor noastre. Se lărgise de asemenea relaţiile pe tărâm cultural. Poporul maghiar este întrutotul de acord cu iniţiativele de pace ale guvernului Uniunii Sovietice, cu propunerile pentru dezarmarea generală şi totală şi este sigur că eforturile şi politica de pace ale poporului sovietic şi ale întregului lagăr socialist îşi vor da roadele şi vor aduce ziua luminoasă şi fericită a păcii pentru întreaga omenire. Cu prilejul marii noastre sărbători naţionale, a spus în încheiere vorbitorul, poporul nostru priveşte cu mîndrie la drumul parcurs şi, neprecupeţindu-şi eforturile, munceşte pentru realizarea cît mai grabnică a măreţului nostru ţel : construirea societăţii socialiste, trai al maselor, accelerarea construcţiei socialiste în R. P. Ungară. Producţia industrială a R. P. Ungare va creşte în 1965 cu 65—70 la sută faţă de 1958, iar producţia agricolă, în comparaţie cu produkţia medie din 1954—1958, va înregistra o creştere de 30—32 la sută. Politica noastră externă — a continuat Béla Néméty — se bazează pe principiile întăririi relaţiilor frăţeşti cu ţările socialiste, ale luptei susţinute pentru pace, ale coexistenţei paşnice. Patria noastră luptă din toate puterile ca unitatea lagărului socialist să se întărească continuu şi să se dezvolte între ţările socialiste o colaborare tot mai largă. Relaţiile noastre prieteneşti cu R. P. Romînă se dezvoltă în mod îmbucurător. Eliberarea ţărilor noastre, schimbările care au avut loc pe tărâm politic-social, au dat posibilitatea oamenilor muncii, ca sub conducerea clasei muncitoare să lichideze învrăjbirea naţiona Şedinţa festivă din Capitală Luni după-amiază a avut loc la Teatrul C.C S. din Capitală adunarea festivă organizată de Comitetul orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi Comitetul Executiv al Sfatului Popular al Capitalei, cu prilejul celei de-a 15-a aniversări a eliberării Ungariei de sub jugul fascist. Au luat parte tovarăşii Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraş, Alexandru Drăghici, general de armată Leontin Sălăjan, Popa Gherasim, Mihail Ralea, membri ai C.C. al P.M.R., miniştri, conducători ai instituţiilor centrale şi ai organizaţiilor obşteşti, fruntaşi in producţie din întreprinderile Capitalei, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, activişti de partid şi de stat şi ai organizaţiilor oamenilor muncii, ziarişti. Au participat şefi ai unor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. Adunarea a fost deschisă de tov. D. Diaconescu, preşedintele Sfatului Popular al Capitalei. După intonarea imnurilor de stat ale R. P. Române şi R. PUngare au luat cuvîntul tovarăşii Ilie Murgulescu, membru al C.C. al P.M.R., ministrul Invăţămîntului şi Culturii, şi ambasadorul R. P. Ungare la Bucureşti, Béla Némely. Cuvîntările au fost subliniate în repetate rînduri de aplauze puternice. In încheierea adunării festive a fost prezentat un program artistic de Ansamblul de cîntece şi dansuri al Ministerului Forţelor Armate şi de solişti ai Teatrului de Operă şi Balet şi ai Teatrului de Operetă din Bucureşti. ( Agerpres) Cuvîntarea tovarăşului Ilie Murgulescu Poporul maghiar, a spus vorbitorul, sărbătoreşte astăzi împlinirea a 15 ani de la marele eveniment din istoria patriei sale : eliberarea Ungariei de sub jugul fascist. La 4 aprilie 1945 în urma luptelor eroice şi preţul unor mari jertfe, glorioasa armată sovietică a eliberat de sub jugul cotropitorilor hitlerişti şi al agenţilor lor hortişti întregul teritoriu al Ungariei, deschizînd poporului ungar drumul spre făurirea unei vieţi noi, libere şi independente, drumul spre socialism. Cu prilejul glorioasei aniversări a marii sărbători naţionale a Ungariei democrat-populare, poporul român transmite poporului maghiar un fierbinte salut frăţesc. Pornind pe drumul deschis de istorica zi de 4 aprilie 1945, poporul ungar, sub conducerea partidului clasei muncitoare, a înlăturat pentru totdeauna stâpînirea capitaliştilor şi grofilor, a darimat putredul aparat de stat al claselor exploatatoare şi, cucerind întreaga putere de stat, a devenit stăpin pe propria sa soartă, in locul unei ţări înapoiate dirt punct de vedere economic, aservită puterilor străine. Ungaria a devenit in cei 15 ani de putere populară o ţară libera, al cărei popor harnic şi talentat obţine importante progrese în dezvoltarea ecohemiei şi Culturii, în ridicarea nivelului de trai material şi cultural al celor ce muncesc. Meniţionind cifre şi fapte, vorbitorul a arătat pe larg succesele istorice obţinute de poporul maghiar sub conducerea partidului clasei muncitoare în industrializarea socialistă a ţârii, transformarea socialistă a agriculturii, ridicarea nivelului material şi cultural al celor ce muncesc. Succesele obţinute de Republica Populară Ungară — a spus în continuare vorbitorul — sunt roadele luptei clasei muncitoare şi a întregului popor maghiar, ale conducerii sale de către Partidul Muncitoresc Socialist Ungar, ale aplicării în viaţă a învăţăturii marxiot-ieniniste. Ele sunt rezultatul energiei creatoare a poporului liber de exploatare şi al colaborării şi Intr-ajutorării tovărăşeşti, multilaterale, cu ţările lagărului socialist şi, In primul rind, al ajutorului frăţesc primit din partea Uniunii Sovietice. In acelaşi 41viu. « »Anin eibii'PCP e,int ft Hrititirp nvOTtt otui u «v* vadă de netăgăduit a încrederii şi sprijinului de care partidul se bucură tn rîndurile maselor largi ale poporului maghiar. Rezultatele obţinute pînă acum de poporul maghiar şi de care poporul român se bucură din toată inima, sînt o bază trainică pentru noi realizări în dezvoltarea pe mai departe a economiei şi culturii, pentru creşterea continuă a nivelului de trai al poporului. „Directivele cu privire la cel de-al doilea plan cincinal al economiei naţionale“ aprobate de Congresul al VII-leaal Partidului Muncitoresc Socialist Ungar stabilesc ca obiectiv central desâvîrşirea construcţiei bazelor socialismului şi accelerarea construirii socialismului în Ungaria. Referindu-se apoi la prietenia frăţească ce leagă popoarele român şi maghiar, tov. Mie Murtulescu a spus: Făcînd parte in marea şi puternica familie a ţărilor socialiste, popoarele român şi maghiar sînt legate printr-o prietenie sinceră şi trainică, bazată pe stimă reciprocă, pe colaborare şi intr-ajutorare frăţească în spiritul internaţionalisrrului proletar, pe comunitatea de ţeluri a celor două popoare — lupta pentru victoria socialismului şi comunismului. In trecut clasele exploatatoare din Rominia şi Ungaria întreţineau cu înverşunare vrajba între popoarele noastre, cultivînd în rindurile lor otrava naţionalismului şi şovinismului. Dar, în ciuda acestei politici de învrăjbire promovată de clasele exploatatoare, nu odată în decursul istoriei oamenii muncii români şi maghiari au luptat împreună împotriva jugului exploatării şi asupririi, pentru libertate şi o viaţă mai bună. Participarea trupelor române, după victoria insurecţiei armate la 23 August, alături de trupele sovietice la luptele pentru alungarea şi zdrobirea hoardelor hitleriste, a constituit o nouă contribuţie la cimentarea relaţiilor noi de prietenie şi îrttr-ajutorare frăţească dintre cele două popoare. Poporul român şi-a exprimat solidaritatea sa deplină cu lupta oamenilor muncii maghiari, în frunte cu Partidul Muncitoresc Socialist Ungar şi guvernul revoluţionar muncitoresc ţărănesc pentru infrîngerea contrarevoluţiei pusă la cale in 1956 de reacţiunea internă şi internaţională în scopul restaurării capitalismului în Ungaria. De mare însemnătate pentru dezvoltarea relaţiilor frăţeşti dintre ţările noastre au fost vizita făcută in noiembrie 1956 în Ungaria de delegaţia Partidului Muncitoresc Romin şi a guvernului Republicii Populare Romne in frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi vizita din februarie 1958 in ţara noastră a delegaţiei guvernamentale si de partida Republicii Populare Ungare, în frunte cu tovarăşul Kádár János- „Suntem hotăriţi — a spus cu acest din urmă prilej tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej — să consolidăm şi să întărim şi pe viitor prietenia noastră, convinşi fiind că ea corespunde intereselor vitale atît ale poporului român cit şi ale poporului ungar, ea reprezentind în acelaşi timp un factor de seamă al întăririi păcii între popoare şi al unităţii indisolubile a lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică“. Prevederile declaraţiei comune semnate cu ocazia vizitei în ţara noastră a delegaţiei guvernamentale şi de partid a Republicii Populare Ungare, care corespund intereselor şi voinţei popoarelor noastre, sunt traduse cu succes în viaţă. O mare dezvoltare au luat relaţiile economice dintre ţările noastre. An de an a crescut volumul schimburilor comerciale dintre R. P. Romînă şi R. P. Ungară, s-a extins colaborarea tehnico-ştiinţifică. In vederea continuei dezvoltări a acestor relaţii dintre ţările noastre, in cursul anului 1959 a fost creată Comisia guvernamentală mixtă de colaborare economică. Se extind an de an relaţiile culturale. Atît în R.P. Ungară cît şi în ţara noastră stat primite cu mult interes manifestările comune şi schimburile reciproce organizate la domeniul artelor plastice, muzicii, teatrului, cinematografiei. Numeroase traduceri din operele literare cele mai valoroase au fost puse la dispoziţia cititorilor din ţările noastre. Printre operele poeţilor şi scriitorilor maghiari traduse la noi în ţară se numără cele ale lui Petőfi Sándor, Arany Lajos, Ady Endre, Jozsef Attila, Móricz Zsigmond, Illés Béla. In Republica Populară Ungară au apărut în aceşti ani traduceri de valoare ale scriitorilor Ion Creangă, I. L. Caragiale, Mihail Eminescu, Alexandru Sabia, Mihail Sadoveanu, Zaharia Stancu şi alţii. Vorbitorul a amintit, de asemenea, numeroasele manifestări culturale ce au lucuot fiecare an la aniversările unor date memorabile din istoria popoarelor noastre: conferinţe, manifestări cultural-artistice, seri literare, expoziţii, gale de filme. Sub conducerea partidelor lor marxist-leniniste, a spus în încheiere vorbitorul, popoarele noastre merg alături, pe drumul construirii socialismului, hotărite să contribuie cu toate forţele lor la întărirea unităţii lagărului socialist, a cărui forţă de neînvins constituie cea mai sigura garanţie a avîntului comun al tuturor ţărilor socialiste. Umăr la umăr cu celelalte ţări ale lagărului socialist, Republica Populară Romină şi Republica Populară Ungară aduc o contribuţie activă la cauza aparării şi consolidării păcii, a coexistenţei paşnice intre toate statele, fără deosebire de regim social. Popoarele noastre sprijină cu hotârîre propunerile istorice ale Uniunii Sovietice privind dezarmarea generală şi totală, întrucît ele corespund atît intereselor vitale ale celor două ■ popoare, angajate în construcţia paşnică a unei vieţi îmbelşugate, cit şi intereselor tuturor popoarelor. Cu prilejul zilei sale naţionale, urăm poporului maghiar vecin şi prieten noi succese în munca sa paşnică, constructivă, închinată cauzei socialismului şi păcii. Cuvîntarea ambasadorului Béla Némety După ce a salutat poporul român în numele poporului ungar, vorbitorul a spus : Sunt 15 ani de cind glorioasa armata sovietică a izgonit de pe teritoriul Ungariei pe fasciştii germani şi pe acoliţii lor maghiari, care au pricinuit imense suferinţe multor popoare, printre care şi poporului maghiar. Ambasadorul R. P. Ungare a exprimat caldă recunoştinţă poporului Uniunii Sovietice a cărui glorioasă armată a contribuit la realizarea visurilor de veacuri ale poporului maghiar : •libertatea, independenţa şi suveranitatea naţională. Totodată, a spus el, ne închinăm în faţa memoriei celor mai buni fii ai poporului frate român care, prin faptele lor de vitejie şi prin curajul lor, au contribuit la eliberarea patriei noastre. După eliberare, clasa muncitoare maghiară, sub conducerea partidului ei, a dus o luptă hotărîtă pentru lichidarea rămăşiţelor trecutului, pentru dezvoltarea vieţii economice şi culturale, pentru ca puterea să treacă în mod definitiv în mîinile clasei muncitoare. Eforturile sale au fost încununate de succes. In 1949 industria a produs mai mult ca oricînd înainte de război, iar în 1959 s-a produs de 3,5 ori mai mult ca în 1938 și de 2,5 ori mai mult ca în 1949. În satul ungar s-au produs, de asemenea, transformări Radicale. Prin reforma agrară, peste 642.000 de țărani au primit aproape 3,5 milioane ha de pămînt. Răspunzînd îndemnului partidului şi convingîndu-se de avantajele muncii îm comun, ţărănimea a păşit cu încredere pe drumul agriculturii socialiste In prezent peste 70 la sută dim suprafaţa arabilă a ţării aparţine sectorului socialist. Revoluţia culturală ce se înfăptuieşte în ţara noastră, a spus în continuare vorbitorul, a făcut ca bunurile ştiinţei şi culturii să nu mai fie un monopol al claselor avute. Azi majoritatea studenţilor şi elevilor sunt fii de muncitori şi de ţărani. Numărul elevilor din şcolile medii a crescut de la 52.000 în 1938 la 177.000 în 1960, iar cel al studenţilor s-a ridicat la 31.000. Pentru satisfacerea cerinţelor culturale ale celor ce muncesc există peste 2000 de cămine culturale, 26 teatre, 4152 cinematografe, aproape 4300 biblioteci. Vorbitorul s-a referit apoi la acţiunile din 1956 ale bandelor contrarevoluţionare care au urmărit să nimicească realizările construcţiei socialiste, să zmulgă Ungaria din marea familie a lagărului socialist. Evenimentele din Ungaria au dovedit că orice încercare de a restabili sistemul capitalist în ţările noastre este sortită eşecului. Popoarele noastre au ares socialismul pentru totdeauna şi nu există nici o putere care să ne abată de la acest ţel. Evenimentele din Ungaria au dovedit odată mai mult necesitatea unităţii partidului marxist-leninist al clasei muncitoare, a rolului conducător organizator, şi educativ al partidului, a muncii lui de îndrumare în toate domeniile vieţii politice, economice, culturale şi sociale. Poporul ungar nu va uita niciodată ajutorul dezinteresat primit din partea prietenilor săi intr-o perioadă grea a istoriei sale, ajutor care constituie o minunată expresie a Internaţionalismului proletar. Partidul Muncitoresc Socialist Ungar şi-a început activitatea intr-o perioadă grea, în octombrie 1956. Partidul este unit, puternic şi consecvent, şi se bucură de încrederea şi dragostea maselor. Ducind o politică fermă, consecventă, marxist-leniisistă, P.M.S.U. s-a dovedit capabil ca, folosind ajutorul ţărilor frăţeşti, să scoată ţara din haosul contrarevoluţionar, să consolideze toate domeniile vieţii economice, politice şi culturale. Vorbitorul a arătat că succesele obţinute după lichidarea contrarevoluţiei au creat o bază trainică pentru o dezvoltare sănătoasă a economiei, pentru înfăptuirea Directivelor celui de-al doilea plan cincinal, aprobat de Congresul al VII-lea al P.M.S.U., prin care se asigură dezvoltarea intr-un ritm mai înalt a economiei, ridicarea continuă a nivelului de Cuvîntul ambasadorului R. P. Ungare [urmare a un [wg. grabnică a construirii socialismului. Dorim din toată inima ca această prietenie să se dezvolte şi să se întărească în folosul popoarelor noastre şi al întreguluilagăr socialist. " Ingăduiţi-mi să ridic paharul în cinstea Uniunii Sovietice, în cinstea gloriosului ei Partid Comunist, în cinstea primului său secretar, tovarăşul M. S. Hruşciov, care aduce nemăsurate servicii omenirii iubitoare de pace. Ingăduiţi-mi să ridic paharul în cinstea minunatului popor român, în cinstea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Ridic paharul pentru prietenia frăţească, indistructibilă, dintre poporul maghiar şi poporul român. Cuvântul tovarăşului Ciolvu Stoica ! (Urmare din pag. l-a) se pronunţă pentru coexistenţă şi colaborare paşnică. Tovarăşi şi prieteni, Daţi-mi voie ca în această zi de mare sărbătoare a poporului ungar, să toastez pentru fericirea şi bunăstarea poporului ungar ! Pentru Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, pentru primul său secretar, tov. János Kádár ; pentru guvernul Republicii Populare Ungare şi preşedintele său, tov. Ferenc Münnich ; pentru preşedintele Consiliului Prezidenţial, tov. István Dobi ! Pentru prietenia frăţească şi de nezdruncinat dintre poporul român şi poporul ungar! Pentru prietenie şi colaborare între toate popoarele! Pentru o pace trainică în întreaga lume ! Depuneri de coroane la Monumentul Eroilor Patriei şi la Monumentul Eroilor Sovietici Cu prilejul celei de-a 15-a aniversări a eliberării Ungariei de sub jugul fascist, luni dimineaţa, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R.P. Ungare la Bucureşti, Béla Némety, însoţit de membrii ambasadei, a depus o coroană de flori la Monumentul Eroilor Patriei. După depunerea coroanei, cei prezenţi au păstrat un moment de reculegere in memoria eroilor români căzuţi in lupta impotriva fascismului. ★ In dimineaţa aceleaşi zile, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Ungare la Bucureşti, Béla Némety, însoţit de membrii ambasadei, a depus o coroană de flori la Monumentul Eroilor Sovietici din Piaţa Victoriei. La solemnitate au luat parte reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe şi Ministerului Forţelor Armate ale R. P. Române. Au participat membri ai ambasadei Uniunii Sovietice în frunte cu A. A. Episev, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti. Cei prezenţi au păstrat un moment de reculegere în memoria eroilor sovietici căzuţi în lupta împotriva fascismului. Cuvîntarea radiotelevizată a ambasadorului R. P. Ungare Duminică seara, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Ungare la Bucureşti, Béla Némety, a ţinut o cuvintare la posturile noastre de radio şi televiziune, cu prilejul celei de-a 15-a aniversări a eliberării Ungariei de sub jugul fascist. (Agerpres) Primirea ambasadorului cu misiune speciala al indoneziei de către ministrul Afacerilor Externe al R.P. Romíné Luni 4 aprilie, ministrul Afacerilor Externe al R. P. Romíné Avram Bunaciu, a primit in audiență pe ambasadorul cu misiune specială al indoneziei la București, Adam Malik, la legăturacu prezentarea scrisorilor sale de acreditare. Prezentarea scrisorilor de acreditare de către ambasadorul cu misiune specială al Indoneziei La 4 aprilie, tov. Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române, a primit pe dl. Adam Malik care şi-a prezentat scrisorile de acreditare la calitate de ambasador al Republicii Indoneziei cu misiune specială de a pregăti vizita în R. P. Romînă a Preşedintelui Dr. Sukarno. La depunerea scrisorilor au participat tovarăşii Vasile Dumitrescu, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, şi Nicu Şerban, director ad-interim al Protocolului Ministerului Afacerilor Externe. „Tot ceea ce am văzut mi-a plăcut“ — Declaraţiile doctorului american Irwin S. Leinbach — De cîteva zile se află în ţara noastră cunoscutul doctor american Irwin S. Leinbach, directorul Societăţii internaţionale şi al Comitetului naţional american pentru protecţia invalizilor. Intr-o convorbire cu un redactor al Agenţiei române de presă „Agerpres“, oaspetele a arătat că a rămas impresionat de nivelul ridicat al ştiinţei medicale româneşti, de activitatea ştiinţifică şi practică a cadrelor medicale. Am călătorit în 36 de ţări — a spus dînsul — şi ţin să vă declar cu toată sinceritatea că nu m-am aşteptat să văd toate acestea în ţara dv. Tot ceea ce am văzut mi-a plăcut. Cuvintele nu sunt suficiente pentru a exprima sentimentele pe care le am. Oaspetele a apreciat în mod deosebit realizările obţinute în ţara noastră în domeniul ortopediei şi recuperării capacităţii de muncă, elogiind activitatea oamenilor de ştiinţă romîni, acad. prof. Al. Rădulescu şi dr. M. Maurer, directorul Institutului de expertiză şi recuperare a capacităţii de muncă . In calitatea mea de director al Societăţii internaţionale pentru protecţia invalizilor — a spus în continuare dr. Irwin Leinbach — consider că este o omisiune de neiertat faptul că Rominia nu a fost cooptată pînă acum în această societate. Voi depune toate eforturile pentru afilierea ţării dv. la această societate. In încheiere, oaspetele şi-a exprimat mulţumirea pentru ospitalitatea de care s-a bucurat in cele cîteva zile petrecute în R.P. Romînă. (Agerpres) TELEGRAME EXTERNE Seara a prieteniei sovieto-romåne MOSCOVA 4. — Coresponidentul Agerpres transmite : Studenţii şi profesorii de la institutul de relaţii internaţionale au organizat la 2 aprilie o seară consacrată prieteniei sovietoromíne. Cu această ocazie la institut s-a deschis o expoziţie a cărţilor romîneşti traduse în ultima vreme în limba rusă. Deschizînd adunarea festivă, Aida Sadeţkia, şefa catedrei de limbi romanice, a relevat interesul crescînd ce se manifestă în Uniunea Sovietică faţă de ştiinţa şi cultura romînească. Apoi, Vladimir Pavlov, seér& tar al Asociaţiei de prietenie sovieto-romînă, a vorbit despre Zergâturile de prietenie dintre ţăirile noastre, din cele mai vechi timpuri pînă în zilele noastre. Intr-o frumoasă limbă romînă a vorbit studentul luri Voron■ ţov din anul IV al institutului. El a relatat despre viața cultulrala a României democrat-populare. Studentul român Ion Voicu a făcut o interesantă expunere despre succesele poporului nos■stru în dezvoltarea economiei socialiste. Constituirea la Londra a grupului parlamentar angio-romîn LONDRA 4 (Agerpres). — Recent a fost constituit la Londra grupul parlamentar angioromîn, cuprinzînd deputaţi reprezentând toate partidele politice din parlamentul britanic. La întrunirea de constituire, care a avut loc în Camera Comunelor, în prezenţa unui număr mare de deputaţi, a fost aceasă conducerea grupului. Preşedinte a fost ales deputatul conservator Sir Wavell Wakefield, cunoscut om politic, vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Industriaşilor. Deputatul laburist col. Marcus Lipton a fost ales vicepreședinte al grupului, deputatul laburist Wiliam Wilkins — trezorier, iar deputatul conservator Burnaby Drayson — secretar. 0 acţiune provocatoare a ambasadei R. F. G. de la Moscova MOSCOVA 3 (Agerpres). — TASS : La 2 aprilie, G. M. Puşkin, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe al U.R.S.S., l-a * Invitat pe H. Kroll, ambasadorul Republicii Federale Germane, şi i-a înminat o notă a Ministerului Afacerilor Externe al U.R.S.S. în legătură cu trimiterea de către ambasada R.F.G. la Moscova a unei decoraţii hitleriste cetăţeanului sovietic I. Goppe condamnat în trecut de tribunal la închisoare pentru trădarea patriei. In 1941 I. I. Goppe, cetăţean al U.R.S.S., originar din regiunea Saratov, a fost încorporat în Armata Sovietică. Surind el şi-a trădat patria şi jurămîntul militar şi a trecut de partea duşmanului. Fiind în slujba hitlerismului, Goppe a participat activ la crimele săvirşite de cotropitorii germano-fascişti pe teritoriul vremelnic ocupat al R.S.S. Bieloruse. La 7 iulie 1944, Goppe a fost luat prizonier de trupele sovietice, iar în 1945 a fost condamnat de tribunal la o îndelungată detenţiune ca trădător de patrie şi criminal de război. In 1956, Goppe a fost amnistiat şi în momentul de faţă lucrează la un combinat de potasiu. In afara medaliei „Pentru campania de iarbă în răsărit 1941—1942“ în pachetul trimis de ambasadă s-a găsit o dovadă din care reiese că Goppe a fost decorat cu această medalie în numele lui Hitler. După cum arată ștampilă de pe plic, medalia și diploma de decorare au fost primite de ambasadă de la Ministerul Afacerilor Externe al R.F. Germane. Din scrisoarea de însoţire semnată de d-l Schaton, al treilea secretar al ambasadei, reiese că ambasada este de mult timp în contact cu Goppe, acest fost criminal de război, căruia îi propun să accepte cetăţenia R. F. Germane şi să plece îrn Germania occidentală. In nota Ministerului Afacerilor Externe al U.R.S.S. se spune printre altele că trimiterea de către ambasada R.F.G. a medaliei fasciste unui cetăţean al U.R.S.S., nu poate fi calificată altfel decit ca o acţiune provocatoare. In legătură cu aceasta Ministerul protestează pe lingă ambasadă și insistă ca ambasada să nu-și mai permită în viitor asemenea acţiuni. Ambasadorul a promis că va aduce la cunoştinţa guvernului R.F. Germane conținutul acestei note. ★ Spre zero rebuturi! (Urmare din pag. la) acest reper mai există asemenea situaţie ?“ — se întreba el. A luat la mină o piesă rebutată şi a studiat-o. Era masivă, grea şi plină de poroizităţi. Adaosurile mari de prelucrare provocau porozitâţile şi deci rebutarea pieselor. La Stringarie văzuse el odată piesa prelucrată gata. Era subţire şi uşoară. Dacă rămîrte aşa de uşoară şi subţire nu se poate oare bistriţa din tablă ? Calitatea piesei ar fi aceeaşi iar rebutul ar fi aproape zero. CU ghidul acesta s-a dus Duţă la Tudor Cordea, maistrul de la forjă şi l-a întrebat ce părere are. Maistrul l-a aprobat şi Duţă a şi început să-şi facă matriţa şi să înceapă confecţionarea din tablă a acestor piese. Rezultatul ? Din 40 de piese nici una rebut! Organizaţia U.T.M. a sezisat în mod just că un procent ridicat de rebuturi este acolo unde sunt tinerii slab pregătiţi profesional şi şi-a orientat activitatea înspre ajutorarea acestora. In această privinţă ajutorul vîrstnicilor a fost de un real folos. în atelierele de freze şi strunguri din sector lucrează anul acesta foarte mulţi tineri noi, absolvenţi ai şcolii profesionale. Din cauza lipsei lor de experienţă, tocmai aceşti tineri dau cele mai multe rebuturi. Biroul organizaţiei de bază U.T.M. din secţi€ a sezisat această situaţie. In acest sector unde se prelucrează zilnic zeci şi zeci de diferite piese nu se poate lucra bine fără o pregătire şi o experienţă temeinică. Dar dobîndirea unei calificări nu se capătă peste noapte. Ea este însuşită intr-un mod mai lent, în procesul muncii zilnice. Din acest motiv, una dintre măsurile luate a fost aceea că în sprijinul tinerilor mai slab pregătiţi să vină muncitorii cei mai calificaţi, cu experienţa cea mai bogată. Cei mai slab pregătiţi dintre tinerii strungari şi trerori au fost daţi în grija celor mai pregătiţi dintre muncitorii vîrstnici. Ajutorul a început cu indicaţiile elementare de ascuţire a cuţitelor şi centrare a maşinii şi a ajuns la demonstraţii practice de aşchiere rapidă a metalelor. Biroul U.T.M. al secţiei s-a îngrijit ca tinerilor să le fie puse la dispoziţie şi o serie întreagă de cărţi tehnice de specialitate. Muncitorii vîrstnici i-au antrenat să le citească, au organizat apoi cu ei discuţii colective şi le-au cerut să-şi spună părerea cum pot aplica în munca lor cele citite în cărţi. Eficacitatea acestui ajutor calificat al muncitorilor vîrstnici cu experienţă de muncă şi viaţă a fost deosebit de însemnată. Tînărul trezor Vasile Budulici, care a terminat şcoala profesionale anul trecut, lucra foarte slab. Aproape în fiecare sâptămînă dădea rebuturi. Maistrul Gavrilă Lustig l-a luat în grija lui. De multe ori i s-a întâmplat lui Vasile Budulici să nu ştie ce să facă cu o piesă. Cum s-o fixeze pe maşină, cu ce operaţie să înceapă. Nici desenele nu ştia el să le citească prea bine. Maistrul Lustig a fost mereu lingă el. I-a explicat totul pe îndelete, l-a pus să lucreze sub supravegherea lui, i-a dat să citească literatura tehnică. Primele succese l-au stimulat mult pe Vasile Budulici. A început să citească cu și mai multă pasiune, să lucreze mai atent, să caute chiar să aducă noi îmbunătăţiri în munca lui. De la broşurile simple de popularizare a unor metode de lucru, el a ajuns să citească manuale de specialitate şi tratate, îşi asaltează maistrul cu întrebări şi tot felul de propuneri. Ajutorul maistrului l-a scos din amorţeală şi din mediocritatea pe care nu se credea in stare s-o înlăture. Acum, pe lingă faptul că lucrează de multă vreme fără să dea nici un rebut, a ajuns să facă şi o inovaţie. Şi Vasile Budulici nu este singurul tînăr de la sectorul prelucrător care nu mai dă rebuturi. Tovarăşii lui, Grigore Gheorghe şi Cioca Gheorghe, frezori, strungarii Gavril Gonosi, Aurel Ivăncescu, Iosif Simon şi mulţi alţii care înainte dădeau multe rebuturi, acum se numără printre muncitorii fruntaşi din sector. Şi dacă înainte vreme procentul de rebuturi era depăşit şi din cauza acestor tineri, acum se poate spune pe drept cuvînt că este şi meritul lor că în sectorul prelucrător coeficientul rebuturilor este cu 0,80 la sută sub cifra admisă. Este bine ca experienţa, începutul bun obţirtut de comitetul U.T.M. ori atragerea masei tinerilor în această acţiune a întregului Colectiv iniţiată de organizaţia de partid să fie extinsă la toate organizaţiile de secţie U.T.M., în toate brigăzile de tineret. De asemenea posturile utemiste de control pot să-şi aducă contribuţia lor importantă în această acţiune organizînd regulat, raiduri eficace, descoperind şi luînd atitudine împotriva cauzelor care generează rebuturile. Există toate condiţiile ca la Uzinele „Strungul“ contribuţia tinerilor la reducerea continuă a coeficientului admis de rebuturi să fie din ce în ce mai mare UNu — noul premier al Birmaniei RANGOON 4 (Agerpres). — In cadrul primei sesiuni convocate la 4 aprilie la Rangoon a Camerei Deputaţilor a noii legislaturi (aleasă la 6 februarie cînd adepţii fostului prim-ministru UNU, urmi din iniţiatorii convocării istoricei conferinţe de la Bandung a obţinut o impunătoare victorie în alegerile generale) s-a hotărît ca noul guvern al Birmaniei să fie condus de UNu al cărui partid — Liga uniunii (fosta „Ligă „pură" antifascistă a libertăţii poporului") — dispune în prezent în padament de o majoritate de două treimi din voturi. In după-aimiaza zilei de 4 aprilie U Nu a depus jurămîntul în faţa lui U Win Maung, preşedintele Uniunii Birmane. El va prezenta apoi deputaţilor parlamentului pe membrii noului guvern. U Nu va deveni din nou prim-ministru, şi va ocupa şi alte funcţii între care pe cea de ministru al Apărării și ministru al Afacerilor Interne. Această hotârîre a fost adoptată în cadrul recentului congres a! partidului, care a aprobat lista membrilor cabinetului, propusă de L Nu. 450 milioane km. MOSCOVA 4 (Agerpres). — TASS : După cum arată calculele, în perioada 4-6 aprilie cel de-al treilea satelit artificial sovietic al Pământului urmează să pătrundă în păturile dense ale atmosferei și să ardă. In cursul zborului său, el a parcurs un drum de peste 450 milioane km. Astfel, el a străbătut de nouă ori distanţa dintre Pâmînt şi planeta Marte şi de 11 ori distanţa pină la Venus. „Pravda" subliniază că în cursul existenţei celui de-al treilea satelit al Păriîntului, centrul de coordonare şi calcul a furnizat aproximativ 56.000 informaţii staţiilor sovietice de observaţii şi peste 40.000 unor puncte străine. In acelaşi interval au fost recepţionate şi prelucrate peste 127.000 de semnale emise de postul de radioemisie „Maiak“, instalat la bordul satelitului care continuă să funcţioneze în mod ireproşabil, precum şi aproximativ 28.500 de rezultate ale observaţiilor optice efectuate de staţiile sovietice de observaţii şi circa 19.800 trimise de centre străine. Un grup de ofiţeri americani a vizitat Moscova MOSCOVA 3 (Agerpres). — TASS : La 2 aprilie mareşalul Uniunii Sovietice Ivan Bagramian, locţiitor al ministrului Apărării al U.R.S.Si a oferit un prînz în cinstea grupului de profesori şi cursanţi ai Colegiului naţional militar al S.U.A. condus de contraamiralul Richard H. Phillips director adjunct al colegiului. Acest grup de ofiţeri americani a sosit la 1 aprilie la Moscova pe bordul unui avion cvadrimotor al Forţelor Militare Aeriene ale S.U.A. Salutînd pe oaspeţi, mareşalul Bagramian a spus că Vizita lor, vorbind în limbaj militar, constituie încă o breşă în frontul „războiului rece“. Răspunzînd la cuvîntarea de salut a mareşalului Bagrăinian contraamiralul Richard H. Phillips a arătat că este întrutotul de acord cu cuvintele sale. Contraamiralul a spus că vizita ofiţerilor americani la Moscova constituie un mijloc admirabil pentru îmbunătăţirea înţelegerii dintre popoarele sovietic şi american. La 4 aprilie ofiţerii americani au părăsit Moscova pe bordul unui avion cvadrimotor de transport al forţelor aeriene militare ale S U A. Deschiderea Congresului U. T. S. din Cuba HAVANA 4 (Agerpres). — La 4 aprilie s-a deschis la Havana Congresul Uniunii Tineretului Socialist din Cuba, primul congres după victoria revoluţiei cubane. La acest congres participa 600 de delegaţi ai organizaţiilor Uniunii Tineretului Socialist din Cuba, reprezentanţi ai guvernului şi ai organizaţiilor de masă din Cuba şi peste 20 de delegaţii din numeroase ţâri străine printre care şi din Republica Populară Romînă. La deschiderea congresului au luat cuvîntul Juan Marinello, preşedintele Partidului Socialist Popular din Cuba, Ramon Calcines, preşedintele Uniunii Tineretului Socialist şi Piero Pieralli, preşedintele Federaţiei Mondiale a Tineretului Democrat.