Scînteia Tineretului, februarie 1969 (Anul 25, nr. 6128-6152)

1969-02-01 / nr. 6128

Pag. 2 pentru nnua-muncă dintre care 35 lei în bani, că legumicul­tura , specialitatea şi slăbiciunea nr. 1 a preşedintelui (a doua fiind zootehnia) a adus în casa de bani a cooperativei 60 la sută din cei a­­proape 10 milioane venit net obţinut a­­nul trecut, bîntuit după cum se ştie, de o secetă care aici nu a lăsat nici un fel de urme. L-am găsit pe pre­şedintele Mişcă în biroul din clădirea nouă, şi care este un adevărat monument de arhitectură ţără­nească modernă, ope­ră a unui excelent arhitect. Preşedintele recitea cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, rostită la recenta plenară a Consiliului Uniunii Naţionale a C.A.P. — Am participat şi eu la plenară. ■ A fost o adunare de lucru în care s-au analizat cu temeini­cie atît succese­le cît şi neajunsuri­le care mai dăinuie în cooperaţia a­gricolă. Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu rostită la plenară acum în pli­nă desfăşurare a campaniei electora­le, constituie pen­tru locuitorii sate­lor un îndreptar, iar pentru candidaţii F.U.S. din comune şi sate un vast pro­gram de activitate viitoare. Tocmai lu­cram la un punctaj. Mîine, le prezint brigadierilor proble­mele dezbătute în plenară. Apoi, preşedintele ne-a arătat un în­treg paragraf din ziare, subliniat cu creionul. Cităm şi noi din ziar ur­mătoarea apreciere din cuvîntarea to­varăşului Nicolae Ceauşescu : „...linia trasată de partidul comunist pentru uni­rea ţărănimii în cooperative agrico­le, pentru unirea e­­forturilor materiale şi a muncii ţărăni­mii noastre, a dat re­zultate bune. Azi putem spune cu vi­i.Urmare din pag. I) dreptăţită mîndrie că agricultura noas­tră a parcurs în aceşti 20 de ani pe­rioada istorică de la mica proprietate — care nu asigura nici ţărănimii posibilita­tea îmbunătăţirii vie­ţii, nici dezvoltarea economiei naţionale — la agricultura mare, socialistă­­ care s-a dovedit în stare să asigure creşterea bunăstării materiale, sporirea contribuţiei ei la dezvoltarea avu­ţiei naţionale, la pro­gresul României...“ — Ceea ce scrie aici, este ceea ce gîn­­dim noi cu toţii, lo­cuitorii satelor. Fie­care din noi putem spune : aici se vorbe­şte despre cooperati­va noastră. Cooperativa agri­colă de producţie Bucov, denumită în judeţul Prahova co­operativă milionară, a reuşit să adune pînă la începutul lui 1969 un fond de bază de 1 105 000 lei pen­tru fiecare sută de hectare. Clădirile sectorului zootehnic le-au construit după planurile aduse de preşedintele Mişcă, care a cutreerat toa­tă ţara şi toate insti­tutele de cercetări avicole sau zooteh­nice, spre a găsi cea mai potrivită formu­lă pentru zona în care ei trăiesc. Aşa se explică faptul că 5 oameni cresc aici 7 000 de pui de găi­nă, ceea ce înseam­nă că un singur om produce într-un an carne de pasăre în valoare de peste 100 000 lei. L-am însoţit în tot cursul zilei de ieri pe preşedintele şi candidatul pentru alegerile în M.A.N., Mîşcă Costin. Mai întîi ne-am dus în deal, la Chiţorani, pe malul Teleajenului, unde se desfunda cu tractorul un teren de 45 hectare consi­derat pînă nu de mult, neproductiv. Aici va fi plantată viţă de vie pentru a se ajunge la o supra­faţă de 200 hectare.­­Acum, cooperatorii din Bucov au viţă de vie pe 120 hecta­re). Apoi am asistat la o discuţie cu mem­brii conducerii coo­perativei. Era vorba de proiectarea con­strucţiei celei de a doua sere pe o su­prafaţă de un hec­tar. Noua seră va fi construită lingă cea care deja există pe un hectar, şi unde 11 vagoane de roşii se pregătesc să ia drumul bucătăriilor noastre în aprilie. După ce a lucrat cot la cot cu cei ce pre­găteau farovizarea cartofilor, preşedin­tele a mai trecut pe la sectorul zooteh­nic şi pe la seră, după care, însoţit de brigadierul Tom­a Bratu, a plecat în sa­tul Pleşa. Cooperato­rii din Pleşa au avut mari dificultăţi cu legumicultorii, iar preşedintele de la Bucov, grădinar din tată în fiu, s-a anga­jat să se ocupe­­ el de două hectare le­gume pentru a le transmite şi vecini­lor experienţa sa. Seara, după ce toa­te treburile coopera­tivei erau puse la punct, preşedintele Mîşcă a lucrat pînă tîrziu. Studia dosa­re, broşuri, apoi nota grăbit într-un caiet gros. Preşedintele Mîşcă Costin se pre­gătea pentru întîlni­­rile cu alegătorii, care vor avea loc zi­lele acestea. Ne-am luat rămas bun şi am pornit mai depar­te. Pe uliţele satului, printre celelalte afi­şe electorale ne-am întîlnit din nou cu numele preşedintelui Mişcă. De data a­­ceasta, ştiam de ce concetăţenii săi i-au acordat marea cinste şi încrederea de a-i reprezenta în sfatul ţării. Omul acesta harnic şi modest, inteligent şi bun or­ganizator, reprezin­tă pentru alegătorii circumscripţiei elec­torale judeţene Pra­hova nr. 3, întruchi­parea propriilor lor calităţi şi năzuinţi. BUCOV ŢARA SE PREGĂTEȘTE DE ALEGERI Azi începe „LUNA CĂRŢII LA SATE Incepind de astăzi, pe toată perioada lu­nii februarie se va desfăşura în întreaga ţară tradiţionala „Lu­nă a cărţii la sate“, manifestare aflată la a IX-a ediţie. Printre manifestări­le culturale legate de acest eveniment, care vor fi găzduite de că­minele culturale, bi­blioteci, şcoli, libră­rii se înscriu întîlnirile scriitorilor cu cititorii de la sate, convorbiri­le dintre redactorii din edituri şi cititori, con­ferinţe pe teme teh­­nico-ştiinţifice, pre­cum şi simpozioane li­terare, recenzii şi pre­zentări de cărţi, con­cursuri ,, Cine citeşte, foloseşte“ pe marginea unor cărţi apărute. Totodată, vor avea loc numeroase acţiuni in şcoli, unde se vor des­făşura recitaluri de poezie, seri de basm, discuţii pe marginea cărţilor prevăzute în programa şcolară. Pe tot parcursul lunii fe­bruarie, in incinta li­brăriilor de la sate vor fi amenajate stan­duri şi expoziţii de cărţi cu vînzare, unde vor fi expuse ultime­le apariţii editoriale. Expoziţie de grafică La Galeria mare a Fondului Plastic din Cluj s-a deschis recent expoziţia de grafică aparţinînd graficianului Vasile Pavlovics. Sunt ex­puse aici 53 de ta­blouri în tuş, tuş co­lorat, linogravură, linogravură colorată, a căror execuţie ne certifică talentul tâ­nărului absolvent al Institutului de arte plastice „Ion An­­dreescu“ din Cluj. MI­HAI MITEA student La concursul iniţiat de C.C. al U.T.C. pentru mo­numentul brigadierilor de pe şantierul naţional de la Bumbeşti-Livezeni, sculptorul timişorean PE­TRU JECZA a fost dis­tins cu premiul al II-lea pentru una din cele trei machete prezentate, în­­credinţîndu-i-se, totoda­tă, execuţia lucrării. Mo­numentul, care va avea circa 20 de metri înălţi­me, va fi realizat din metal (pe un schelet de oţel). Inaugurarea sa este prevăzută pentru luna august, în cinstea celei de-a 25-a aniversări a Eliberării. • IERI, 31 ianuarie, la Baia Mare a avut loc festivitatea inaugurării unui important obiectiv : gara nouă de călători.­­ „După cum se ştie, ne-a relatat cu acest pri­lej şeful staţiei, tovară­şul Iosif Damian, la sfîr­­şitul anului trecut a avut loc intrarea in exploata­re (cu trei luni înainte de termen), a noului complex feroviar din Baia Mare. La mai pu­ţin de 3 luni şi tot mai înainte de data prevăzu­tă, se dă in folosinţa pu blicului călător această modernă clădire, con­struită din beton, oţel şi multă, multă sticlă". m­p­ul COM (Urmare din pag. 1) cînd, la numai 21 de ani, i s-a încredinţat funcţia de maestru al secţiei turnăto­rie oţel de la Uzina „23 Au­gust“, avînd în subordine un efectiv de 70 de munci­tori. Am încercat să aflu — nu acum şi nu numai de la el — ce lucruri deosebite înfăptuise, ce motive au stat la baza acestei neaş­teptate şi (da, termenul se potriveşte!) spectaculoase ascensiuni profesionale. Ei bine, nimic din ceea ce s-ar putea crede. Foarte tînărul pe atunci muncitor nu re­voluţionase procesul de producţie, nici nu inventa­se mai ştiu şi ei ce ma­şinărie complicată. In schimb, învăţase bine me­seria, crease în jurul său o atmosferă de sinceră cole­gialitate, reuşind să se im­pună şi ca muncitor temei­nic pregătit şi ca om cu un caracter integru. Ca să înţelegi mai bine de ce a devenit, atunci, Du­mitru Gheorghişan cel mai tînăr maistru de la Uzina „23 August“, o să vă poves­tesc o întîmplare recentă. Două tinere, activiste la Comitetul municipal Bucu­reşti al U.T.C., unde proas­pătul candidat pentru ale­gerile de deputaţi în Sfatul ţării deţine funcţia de prim-secretar, au fost pro­movate în altă muncă. De­sigur, tinerele aveau toate motivele să se bucure, acti­vitatea lor fusese preţuită şi acest lucru s-a subliniat şi în scurta festivitate de rămas bun (de la care Du­mitru Gheorghişan, aflat în concediu, a lipsit). Şi totuşi, ceva nu a mers cum trebuie. Festivitatea a avut, e drept şi flori şi toast. Dar n-a avut, poate, esenţialul , vorba spusă din inimă, strîngerea de mină intim­­colegială, urarea aceea care să facă din cuvinte flori, întors din concediu, Dumi­tru Gheorghişan le-a căutat pe fostele lui tovarăşe de muncă chiar din prima zi. Şi a discutat cu ele pe în­delete , despre acţiuni co­mune şi despre împrejurări hazlii despre entuziasm şi despre adolescenţă. — Sînteţi nişte fete gro­zave, nici nu-mi vine să cred că aţi plecat — le-a spus el la un moment dat. Azi dimineaţă, negăsin­­du-vă la birourile voastre m-am întristat. Nu pot să mă obişnuiesc cu gîndul că nu mai lucrăm împreună... Tinerele l-au privit cu luare aminte şi au zîmbit. Simplu, firesc, Dumitru Gheorghişan adăugase ace­lei fesivităţi tocmai ce«« ca­­i lipsise : recunoştinţa pen­tru munca lor de ani şi ani de zile. Treburile profesionale mi-au răpit plăcerea da a participa la întrunirea elec­torală din care Dumitru Gheorghişan a fost propus candidat. Ştiu însă din presă şi din relatările unui confrate că propunerea re­prezentantului Frontului Unităţii Socialiste a fost în­­tîmpinată cu însufleţire. Prin funcţia pe care o de­ţine dar, mai ales, prin pa­siunea investită în tot ceea ce face, activitatea lui Du­mitru Gheorghişan se leagă strîns de importantele rea­lizări ale celor 211 000 de utecişti bucureşteni. Faptul că anul trecut organizaţiile de tineret din Capitală au adus statului, numai din orele de muncă patriotică venituri de peste 24 mili­oane lei, sau că au recupe­rat pentru industria ţării aproape 120 000 tone metale cuprinde in el, fără îndo­ială, şi meritul celui ce candidează în apropiatele alegeri pentru circumscrip­ţia electorală nr. 36 — Colen­tina. L-am rugat pe Dumitru Gheorghişan să-mi spună cîteva din proiectele sale de viitor. — Am foarte multe — mi-a mărturisit el. Vom amenaja in întregime locu­rile de agrement unde s-au format şantiere ale tinere­tului­­ Pante­li­mon­­, Gri­­vîţa, Strâuleşti, Golentina... Vom continua lucrul la bazele cultural-sportive din cartierele Titan şi Crîngaşi. Vom... — Astea nu simt proiecte personale, ci ale organiza­ţiei municipale U.T.G. — Sint proiectele noastre, deci şi ale mele. M-am obiş­nuit să gîndesc aşa, sper să nu mi-o iei In nume de rău ! — Atunci aş vrea să aflu proiectele strict personale ! — Bine, notează ! în în­treprinderile de construc­ţii lucrează circa 11 000 de tineri. Şi numărul lor va creşte. Dar ei nu formează încă o masă omogenă ; sunt veniţi de pretutindeni, cu o educaţie diferită, chiar şi cu mentalităţi diferite. Aş vrea să putem face din ei un eşalon de nădejde al Bu­­cureştiului constructor, să devină oameni cu dragoste de meserie, disciplinaţi, mîndri că dacă oraşul arată astăzi mai înfloritor ca oricînd, meritul este şi al lor. E o muncă extrem de pasionantă care, sper, îmi va aduce mari satisfacţii. Şi Dumitru Gheorghişan mă priveşte pe jumătate rîzînd, cu privirea lui bună şi cu aerul de uşoară ne­dumerire, deşi pentru mine e limpede că simbioza nu de proiecte, ci de idealuri — ale lui şi ale tinerilor din Bucureşti — a devenit de mult o profesie de credinţă. II Cil MAI ■ CUIB (Urmare din pag. I) Dunăreanu este insă dorinţa ei de a sluji umanismul şi pe oameni in primul rind prin arta actorului, profesia sa, dar şi ca cetăţean cu responsabilităţi sociale, in­diferent de funcţia admi­nistrativă. Poate se datorează recu­noaşterii acestor merite, ta­lentului de artist şi simţu­lui cetăţenesc, faptul că a fost propusă candidată a circumscripţiei municipale nr. 156 din Tg. Mureş. Fapt este că Ileana este azi candidată în cel mai tînăr cartier al oraşului şi Imi permit să văd aici un sim­bol : ea va fi cea care va vorbi în numele acestor lo­cuitori tineri, care fac parte dintr-o colectivitate de cu­­rînd sudată. Tîn­ără, neobo­sită, devotată operei ce se înfăptuieşte în patria noa­stră socialistă, actriţa este purtătoarea de cuvînt a acestei colectivităţi. MUMA HIlICISI (Urmare din pag. 1) Minţii lui au trudit altădată pe pămînturile inundate din Lunca Siretului sau pe dealu­rile galbene şi aride de pe Că­­păţina — e primul intelec­tual pe care îl dă familia lui şi aici e o anume cotă de or­goliu de a nu se face de rîs. Sub ochii lui, cetăţenii din aşezarea de baştină, alungaţi cu 90 de ani în urmă de pe malurile Siretului de inunda­ţiile catastrofale, cu mori de apă furate de puhoaie, ca în Sadoveanu, şi-au restructurat existenţa şi la această restruc­turare Gurău Iftemie a pus şi el umărul ca să se petreacă mai repede. Antrenată în ritmurile so­cialiste de dezvoltare, comuna Independenţa a urmat şi ea un fel de cursă contra crono­metru la nivelul unor ambiţii statornicite în întrecerea cu celelalte comune din jur. „135 de case noi s-au cons­truit în ultimii ani, iar alte 420 au fost renovate. Remarca tovarăşului Sîmpetru, secreta­rul comitetului de partid, in­vită la a străbate drumul re­versibil de la efect la cauză. Oameni ca Gurău s-au unit, au întemeiat o familie de cooperatori puternică. Şi-au unit dorinţa de mai bine, speranţa turnată în cer­titudini pe măsura confirmării faptice.­­Tehnician proaspăt în grija căruia se află hecta­­rele de vie ale cooperativei, îşi identifică munca cu aceste aspiraţii, cu planurile pre­zente şi viitoare ale coopera­tivei. Cooperativa de aici a plan­tat pe terenurile în pantă slab productive, pe dealurile roase de vînturi şi ploi, pînă la roca mumă, 35 hectare vie in terase. Gurău a fost unul dintre oamenii de suflet şi cu competenţă care s-au aflat în primele rinduri ale acestei ac­ţiuni. Cooperativa de aici şi-a propus să mai planteze pe aceleaşi dealuri izbite în plin de sărăcie altădată, încă 40—5 hectare de vie. Obiec­tivul acesta se înscrie pe agenda de lucru a tehnicia­nului Gurău Iftenie, drept cap de listă. Dar despre toate acestea au vorbit şi Petrache Răpişcă, şi Răzmeriţă Cons­tantin, şi Teofil Moşneag, con­sătenii lui, în ziua cînd Gurău, tînărul tehnician horticol, şi-a depus candidatura in circums­­scripţia electorală comunală nr. 2 „Independenţa“. Şi oa­menii îşi fac o plăcere din a trece la retrospecţia faptelor la care şi ei sunt sau vor fi părtaşi. 1 INTERVIU C­U... MARGARETA PISLARU O reî­ntîlnire fugitivă cu Mar­gareta Pîslaru, în fața Casei de discuri „Electrecord“. — încotro așa de grăbită ? — Mă pregătesc pentru tur­neul pe care îl voi face, cu înce­pere de poimîine, în Polonia. Mi-am cumpărat cîteva discuri pe care să le pot oferi admira­torilor mei polonezi... După cum ştiţi, un juriu mi-a acordat, în urmă cu puţine luni, un premiu, la Concursul internaţional de muzică uşoară de la Sopot. După care, am fost solicitată pentru acest, turneu... — Plecaţi singură . — Nu. Sper să obţin succes, întrucît în turneul în Polonia, care va dura 20 de zile, mă voi afla împreună cu talentata for­maţie de muzică uşoară „Sin­cron“, atît de apreciată şi pes­te hotare. — Cum s-ar spune, abia aţi venit de la Cannes şi plecaţi... — Intr-adevăr, aşa este. în a­­ceastă ordine de idei, fiindcă tot vorbim despre Cannes, n-am să pot uita uşor simpatia cu care am fost înconjurată în timpul prezenţei mele în acest oraş, unde mi-a fost atribuit trofeul „Midem“, ca şi altor cîn­­tăreţi de muzică uşoară, recu­noscuţi în ţările lor. — Vă urăm succes. N. AMBROZIE La Cannes, în seara decernării premiului... SCINTEIA TINERETULUI OPERA ROMANĂ : „Don Carlos“ (ora 19,30), mîine : „Prinţ şi cerşetor“ (ora 11) şi „Cavaleria rusticană": „Pa­iaţe“ (ora 19,30). TEATRUL DE OPERETA : „Prinţesa circului“ (ora 19,30), mîine : „My Fair Lady“ (ora 10,30) şi Ţara surisului" (ora 19,30). TEATRUL NAŢIONAL : Sala Comedia : „Becket“ (ora 19,30), mîine „Regina de Navara“ (ora 10) şi „Oameni şi şoareci" (ora 19,30) ; Sada Studio : „Topaze" (ora 19,30), mîine : „O femeie cu bani“ (ora 10), „Castiliana“ (ora 19.30) . TEATRUL LUCIA STURD­­ZA BULANDRA : Sala din Bd. Schitu Măgureanuu : „Victimele datoriei" (ora 17.30) , „Livada cu vişini“ (ora 20); mîine : „D-ale car­navalului“ (orele 10 şi 20) ; Sala Studio : „Melodie varşo­­viană“ (ora 20), „Sfirşitul pă­­mîntului“ (ora 15), „Photo Finish“ (orele 10 şi 20). TEATRUL MIC : „îngriji­torul“ (ora 20) ; mîine : Ofi­ţerul recrutor“ (ora 10,30) „îngrijitorul“ (ora 20). TEATRUL C. I. NOTTARA : sala din Bd-Magheru : „Fru­moasa duminică de sep­tembrie“ (ora 19,30). mîine : „Călătorie cu scandal“ (ora 19,30) . Sala studio : „Femei singure“ (ora 20). mîine : „Femei singure“ (ora 10,30) „Cafeneaua cameleonilor“ (ora 16), „Cind luna e al­bastră“ (ora 20). TEATRUL G­IULEŞTI : „Cursa de şoareci“ (ora 19,30) mîine : „Meşterul Manole" (orele 10 şi 19,30). TEATRUL BARBU DELA­­VRANCEA : „Kathleem" (ora 20) mîine : „Ion“ (ora 20). TEATRUL EVREIESC DE STAT : „Orologiu din Praga" (ora 20). mîine : „Un şirag de perle“ (ora 11) şi „înţe­lepţii din Helem“ (ora 20) TEATRUL ION CREAN­GĂ : „Andromaca" (ora 10,30), miine : Regele cerb“ (ora 10) şi „Toata pinsele ans“ (ora 16). ­• » Şi este semnificativ ceea ce a spus ea, cu ocazia in­­tilnirii ei cu alegătorii: „Sint tînără şi numai cu ajutorul experienţei şi a conştiinţei dv. de cetăţeni pot fi in stare să fac faţă datoriei mele. Din partea mea vă voi veni in intimpi­­narea iniţiativelor cu elan şi hotărîrea mea sinceră de a face ca viața să ne devină din ce în ce mai bună". A fost aplaudată. PROGRAMUL I 17.30 — Telex T. V. 17.35 — Perntru copii. Detectivi prin... telescop*. 18.05 — Mult e dulce și frumoasă. Emisiune de limbă română. 18.30 — Pentru școlari. 19.00 — Telejurnalul de seară. 19.30 — 2 martie 1969. Din carnetul reporterului. 20.00 — Tele-enciclopedia. 21.00 — Un invitat pe săptămină. Margareta Pîslaru 21.20 — Film serial : SFÎNTUL. „Unde sînt banii“. 22.10 — „Triplu salt“ — varietăţi din lumea circului. 23.00 — Telejurnalul de noapte. PROGRAMUL­­ 20.00 — Telex T. V. 20.05 — Muzică uşoară. Formaţia Bort» Ropcea. 20.35 — Desene animate. 20.45 — Recitalul de sîmbătă seara. 21.30 — Bis pe 16 mm... 22.15 — Roman foileton : „Forsyte Sasa* (XX). DUMINICA, 2 FEBRUARIE 1969 PROGRAMUL I 8.40 — Pentru copil și scolari : Film »erial „Meteor XL-5" . 10.00 — Ora satului. 12.00 — De strajă patriei. 12.30 — Concert simfonic. 15.30 — Telex T. V. 15.35 — Duminică sportivă. 17.00 — Magazin duminical. 19.00 — Telejurnalul de seară. 19.20 — Monografii contemporane. 19.40 — Telesport. 20.00 — Cîntece şi jocuri populare 20.30 — Emisiune muzical-distractivă. 21.00 — Film artistic : „Maria Candelaria*. 22.25 — Varietăţi pe peliculă. PROGRAMUL II 20.00 — Telex T. V. 20.05 — Seară de operă : „Norma" de Vicenzo Bellini. Trans­misiune de la Opera din Timişoara. MICA ROMANȚĂ DE VARĂ rulează la Capitol (orele 9,30 ; 11,30 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30). SECRET rulează la Gloria (orele 9; 12,30 ; 16 ; 19,30); Floreasca orele 9,30; 13,30; 16,45; 20). NOAPTEA rulează la Central (orele 16 ; 18,30) ; AVENTURA (orele 11 ; 13,30); STRIGĂTUL (orele 8,30 ; 21). NIKOLAI BAUMAN rulează la Lumina (orele 9,15 ; 16; în continuare; 18,30; 20,45). VERA CRUZ rulează la Doina (orele 11,30 ; 13,45 ; 16 ; 18,15 ; 20,30). Dru­mul sălii (orele 15 ; 17,30 ; 20). ACUZATUL rulează la Union (orele 16,30 ; 18; EU, EU, EU.„ ȘI CEI­LALȚI (orele 20,30). TOM SI JERRY, DACĂ TRECI PODUL PONOAREI,OR, VIZI­TA CONDUCĂTORILOR DE PARTID ŞI DE STAT IN JU­DEŢELE CARAS-SEVERIN, TI­MIŞ ŞI ARAD... rulează la Timpuri Noi (orele 9—21 în continuare). UN DELICT APROAPE PER­FECT rulează la Griviţa (orele 9; 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18 , 20,30); Aurora (orele 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30); Tomis (ore­le 9—15,45 în continuare). NEÎNŢELESUL rulează la înfrăţirea (orele 15,15 ; 17,45 ; 20). ZIUA IN CARE VIN PEŞTII rulează la Buzeşti (orele 15,30—18); HAIDUCII (orele 20,30). PROFESIONIŞTII rulează la Dacia (orele 8,45; 15,45 In continuar; 18,15; 20,45). PLANETA MAIMUŢELOR rulează la Unirea (orele 15,30 ; 18) . RĂPIREA FE­CIOARELOR (orele 20,15). „TREI COPII „MINUNE" rulează la Lira (orele 15,30; 18 ; 20,15). DRUMUL SPRE SATURN, SFIRŞITUL SATURNULUI rulează la Giuleşti (orele 15,30; 19). EA VA RIDE, INIMĂ NEBUNĂ, NEBUNĂ, NEBUNĂ DE LEGAT rulează la Cotroceni (orele 15,30 ; 19). VIVA MARIA rulează la Pacea (orele 15,30 ; 18 , 20,30). JUDOKA. AGENT SECRET rulează la Crîngași (orele 15,30 ; 18). AVENTURILE LUI TOM SA­WYER. MOARTEA LUI JOE INDIANUL rulează la Volga (orele 15,30 ; 19) . Flacăra (orele 15,30 ; 19). VESNICUL INTIRZIAT rulează la Viitorul (orele 15,30 ; 18) ; TUNELUL (orele 20,30); HOMBRE rulează la Moșilor (orele 15,30; 18) ; SUPERAUTOMATUL (o­rele 20,30). PIRAMIDA ZEULUI SOARE rulează la Popular (orele 15,30 ; 18) ; HEROINA (orele 20,30) ; COLUMNA (ambele serii) rulează la Munca.(orele 15,30! 19). ASTĂ SEARĂ MĂ DISTREZ rulează la Arta (orele 9; 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18 ; 20,15); Flamura (orele 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30); LUSTRAGIUL rulează la Vitan (orele 15,30 ; 18). MADE IN ITALY rulează la Prahova (orele 15,30 ; 18); GISELLE (orele 20,15). CĂDEREA IMPERIULUI RO­MAN rulează la Progresul (orele 15.30 ; 19). CĂUTĂTORII DE AUR DIN ARKANSAS rulează la Ferentari (orele 15.30 ; 18 ; 20,30). MINUNATA CĂLĂTORIE A LUI NILS HOLGERSSON rulează la Cosmos (orele 15.30 ; 18 ; 20,15). URLETUL LUPILOR rulează la Miorița (orele 9; 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18,15 ; 20,30) . Generalizarea experimentării noului sistem de salarizare in industria uşoara PUTERNIC IMBOLD PENTRU OBŢINEREA UNOR REALIZĂRI SUPERIOARE Ne aflăm în vizită la o modernă unitate industrială, Fabrica de stofe de mobilă Bucureşti, la puţin timp după apariţia Hotăririi Consiliului de Miniştri privind generalizarea experimentării noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor în întreprinderile din ramura industriei uşoare. Cum era de aşteptat, salariaţii comentează cu interes viu noua Hotărîre, manifestîndu-şi satisfacţia in legătură cu­ conţinutul ei, interpretînd-o ca o dovadă a grijii cu care partidul şi statul urmăreşte şi răsplăteşte munca lucrătorilor din această ramură industrială. Iată ce ne spune, de pildă, tovarăşul ILARION COZE­A, şeful serviciului organizarea şi normarea muncii: lificarea omului, alături da ve­chimea in muncă, îşi va spune cuvîntul în salariul realizat. Inginerul GHEORGHE IO­­NESCU, şeful secţiei ţesătorie, ne spunea: — Noi observăm in perma­nenţă grija partidului pentru bunul trai al celor ce muncesc. Iată, alături de altele, o nouă dovadă în Hotărîrea publicată acum. In industria uşoară anual se va înregistra un spor de salarii de circa 480 milioane lei. Evident, prevederile Hotărîr­ii sînt şi un îndemn să muncim cu şi mai mult sîrg, care ne îndeamnă să acţionăm in aşa manieră incit activitatea noastră să aibă o mare efi­cienţă economică. Vreau să relev o prevedere foarte im­portantă a Hotăririi şi anume aceea că se creează o cointere­sare materială a salariaţilor in obţinerea de rezultate cît mai bune în activitatea lor şi a în­tregului colectiv. Mă refer aici la faptul că se vor acorda a­­nual premii, gratificaţii, legate de depăşirea, prin efortul pro­priu al colectivului, a benefi­ciilor planificate. Anul trecut producţia fabricii a fost în proporţie de 98 la sută de ca­litatea I. In 1969 avem datoria, prin plan, să creştem cu un procent. Nu mă îndoiesc că vom găsi în colectivul nostru resurse pentru a îndeplini, şi poate chiar depăşi, prevederi­le. Hotărîrea ne îndeamnă să acţionăm în acest spirit. —■ Conduc zona a Il-a din ţesătorie ca ajutor de maistru, ne spune GHEORGHE PE­­TRIA. Vă pot spune că pre­vederile noii Hotărîri au fost primite cu bucurie atît de noi, cei mai în vîrstă, cît şi de ti­nerii intraţi de 2—3 ani pe porţile fabricii. Pe muncitorii mai vechi îi stimulează în e­­fortul de a da o producţie de calitate foarte bună, să desco­pere continuu noi rezerve pentru sporirea productivităţii şi creşterea beneficiului; pe cei mai tineri ii îndeamnă să tindă mereu spre perfecţionară profesională, să-şi iubească fa­brica, locul de muncă. — Ca muncitoare în a­­ceastă fabrică, ne declară tî­­năra NEAGU CONSTANŢA, finişoare, pot spune că, în condiţiile generalizării experi­mentării noului sistem de sa­larizare, cîştigul nostru stabilit în raport de cantitatea şi cali­tatea muncii, va fi mai stabil o­ferit într-o mai mare măsură de factori subiectivi. Creşte astfel ponderea salariului ta­rifar în cîştigul total prin in­cluderea în salariul tarifar a celei mai mari părţi din ceea ce primeam pînă acum sub forma acordului şi premiilor. Scurtele dialoguri care le-am avut in Fabrica de stofe ne relevă satisfacţia declanşată de apariţia Hotăririi, adeziunea totală a co­lectivului de aici la prevederile acesteia. In acelaşi timp ele ex­primă decizia fermă de a da viaţă sarcinilor care revin întreprinde­rii. Anul acesta colectivul fabricii are ca angajament depăşirea planului valoric al producţiei globale şi marfă cu 1 300 000 lei, realizarea a 200 000 lei beneficii, depăşirea planului la producţia marfă vîndută şi încasată cu 700 000 lei. Discuţia cu numai cîţiva din salariaţii acestei întreprinderi a relevat că întregul colectiv este decis să răspundă prin noi succese în muncă grijii pe care partidul nostru o poartă tuturor oamenilor muncii, să contribuie prin acti­vitatea de fiecare zi la înfăptuirea neabătută a politicii P.C.R., care conduce cu fermitate poporul nostru pe drumul civilizaţiei şi pro­gresului. IORDACHE BODEA — Avantajele noului sistem sunt evidente, el urmărind să raporteze nut se poate de exact veniturile oamenilor la cantitatea şi calitatea muncii depuse de ei. De o complexi­tate mai mare ca sistemul de pînă acum, el este, înainte de toate, mai echitabil, de natură să răsplătească in mod just munca fiecăruia, incepind de la director și pînă la ultimul muncitor. — Cum se concretizează avantajele noului sistem in fabrica dv. ? — El este conceput astfel Incit să asigure o creştere ge­nerală a salariilor, în medie cu 11,5 determinînd un spor de cîştig la absolut toţi mun­citorii, inginerii, tehnicienii şi economiştii din întreprindere. Consider că legătura mai di­rectă dintre salariu şi contri­buţia fiecăruia la îndeplinirea sarcinilor de plan este o mă­sură stimulatorie. Ea se va reflecta favorabil în efortul global de realizare a obligaţii­lor ce ne revin. Discutăm cu tiftă la ELEN­A ROŞCA, muncitoare în fa­brică. — Apreciez, ne spune din­ sa, în mod deosebit faptul că s-au creat, în cadrul uneia şi aceleiaşi categorii, mai multe trepte. Aceasta dă posibilitatea răsplătirii muncii oamenilor în mod diferenţiat, fiecare după contribuţia care o a­­duce, după calitatea şi canti­tatea muncii sale, prevedere care stimulează mai bine par­ticiparea fiecăruia în procesul de producţie. — Sînteţi secretara Comi­tetului U.T.C. Ce ne puteţi spune despre ecoul Hotăririi în rîndurile tinerilor, despre sarcinile care le revin lor ? — In fabrica noastră lu­crează mulţi tineri buni, har­nici­ şi conştiincioşi. Am înre­gistrat însă, în anul trecut, u­­nele lipsuri, cazuri de indisci­plină, o fluctuaţie care a di­minuat realizările colectivului. Ca atare, faptul că Hotărîrea prevede acordarea unui spor in cote de 3—10 la sută la sa­lariul tarifar pentru vechimea neîntreruptă în aceeaşi între­prindere, este privit ca un sprijin deosebit de serios pen­tru stabilitatea cadrelor. Efec­tele sunt uşor de bănuit. Va fi mult stimulat interesul pen­tru propria calificare la tineri, va creşte, fără îndoială, expe­rienţa lor în muncă, iar cîş­­tigul, conform noii Hotărîri, ve va mări. De altfel, Comitetul U.T.C. întocmeşte chiar în a­­ceste zile un plan special de măsuri care să ducă la o mai intensă mobilizare a­­ tinerilor la cursurile de ridicare a cali­ficării. Căci așa cum se rele­­vă în prevederile Hotăririi, ca­

Next