Scînteia Tineretului, februarie 1969 (Anul 25, nr. 6128-6152)
1969-02-01 / nr. 6128
Pag. 2 pentru nnua-muncă dintre care 35 lei în bani, că legumicultura , specialitatea şi slăbiciunea nr. 1 a preşedintelui (a doua fiind zootehnia) a adus în casa de bani a cooperativei 60 la sută din cei aproape 10 milioane venit net obţinut anul trecut, bîntuit după cum se ştie, de o secetă care aici nu a lăsat nici un fel de urme. L-am găsit pe preşedintele Mişcă în biroul din clădirea nouă, şi care este un adevărat monument de arhitectură ţărănească modernă, operă a unui excelent arhitect. Preşedintele recitea cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, rostită la recenta plenară a Consiliului Uniunii Naţionale a C.A.P. — Am participat şi eu la plenară. ■ A fost o adunare de lucru în care s-au analizat cu temeinicie atît succesele cît şi neajunsurile care mai dăinuie în cooperaţia agricolă. Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu rostită la plenară acum în plină desfăşurare a campaniei electorale, constituie pentru locuitorii satelor un îndreptar, iar pentru candidaţii F.U.S. din comune şi sate un vast program de activitate viitoare. Tocmai lucram la un punctaj. Mîine, le prezint brigadierilor problemele dezbătute în plenară. Apoi, preşedintele ne-a arătat un întreg paragraf din ziare, subliniat cu creionul. Cităm şi noi din ziar următoarea apreciere din cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu : „...linia trasată de partidul comunist pentru unirea ţărănimii în cooperative agricole, pentru unirea eforturilor materiale şi a muncii ţărănimii noastre, a dat rezultate bune. Azi putem spune cu vii.Urmare din pag. I) dreptăţită mîndrie că agricultura noastră a parcurs în aceşti 20 de ani perioada istorică de la mica proprietate — care nu asigura nici ţărănimii posibilitatea îmbunătăţirii vieţii, nici dezvoltarea economiei naţionale — la agricultura mare, socialistă care s-a dovedit în stare să asigure creşterea bunăstării materiale, sporirea contribuţiei ei la dezvoltarea avuţiei naţionale, la progresul României...“ — Ceea ce scrie aici, este ceea ce gîndim noi cu toţii, locuitorii satelor. Fiecare din noi putem spune : aici se vorbeşte despre cooperativa noastră. Cooperativa agricolă de producţie Bucov, denumită în judeţul Prahova cooperativă milionară, a reuşit să adune pînă la începutul lui 1969 un fond de bază de 1 105 000 lei pentru fiecare sută de hectare. Clădirile sectorului zootehnic le-au construit după planurile aduse de preşedintele Mişcă, care a cutreerat toată ţara şi toate institutele de cercetări avicole sau zootehnice, spre a găsi cea mai potrivită formulă pentru zona în care ei trăiesc. Aşa se explică faptul că 5 oameni cresc aici 7 000 de pui de găină, ceea ce înseamnă că un singur om produce într-un an carne de pasăre în valoare de peste 100 000 lei. L-am însoţit în tot cursul zilei de ieri pe preşedintele şi candidatul pentru alegerile în M.A.N., Mîşcă Costin. Mai întîi ne-am dus în deal, la Chiţorani, pe malul Teleajenului, unde se desfunda cu tractorul un teren de 45 hectare considerat pînă nu de mult, neproductiv. Aici va fi plantată viţă de vie pentru a se ajunge la o suprafaţă de 200 hectare.Acum, cooperatorii din Bucov au viţă de vie pe 120 hectare). Apoi am asistat la o discuţie cu membrii conducerii cooperativei. Era vorba de proiectarea construcţiei celei de a doua sere pe o suprafaţă de un hectar. Noua seră va fi construită lingă cea care deja există pe un hectar, şi unde 11 vagoane de roşii se pregătesc să ia drumul bucătăriilor noastre în aprilie. După ce a lucrat cot la cot cu cei ce pregăteau farovizarea cartofilor, preşedintele a mai trecut pe la sectorul zootehnic şi pe la seră, după care, însoţit de brigadierul Toma Bratu, a plecat în satul Pleşa. Cooperatorii din Pleşa au avut mari dificultăţi cu legumicultorii, iar preşedintele de la Bucov, grădinar din tată în fiu, s-a angajat să se ocupe el de două hectare legume pentru a le transmite şi vecinilor experienţa sa. Seara, după ce toate treburile cooperativei erau puse la punct, preşedintele Mîşcă a lucrat pînă tîrziu. Studia dosare, broşuri, apoi nota grăbit într-un caiet gros. Preşedintele Mîşcă Costin se pregătea pentru întîlnirile cu alegătorii, care vor avea loc zilele acestea. Ne-am luat rămas bun şi am pornit mai departe. Pe uliţele satului, printre celelalte afişe electorale ne-am întîlnit din nou cu numele preşedintelui Mişcă. De data aceasta, ştiam de ce concetăţenii săi i-au acordat marea cinste şi încrederea de a-i reprezenta în sfatul ţării. Omul acesta harnic şi modest, inteligent şi bun organizator, reprezintă pentru alegătorii circumscripţiei electorale judeţene Prahova nr. 3, întruchiparea propriilor lor calităţi şi năzuinţi. BUCOV ŢARA SE PREGĂTEȘTE DE ALEGERI Azi începe „LUNA CĂRŢII LA SATE Incepind de astăzi, pe toată perioada lunii februarie se va desfăşura în întreaga ţară tradiţionala „Lună a cărţii la sate“, manifestare aflată la a IX-a ediţie. Printre manifestările culturale legate de acest eveniment, care vor fi găzduite de căminele culturale, biblioteci, şcoli, librării se înscriu întîlnirile scriitorilor cu cititorii de la sate, convorbirile dintre redactorii din edituri şi cititori, conferinţe pe teme tehnico-ştiinţifice, precum şi simpozioane literare, recenzii şi prezentări de cărţi, concursuri ,, Cine citeşte, foloseşte“ pe marginea unor cărţi apărute. Totodată, vor avea loc numeroase acţiuni in şcoli, unde se vor desfăşura recitaluri de poezie, seri de basm, discuţii pe marginea cărţilor prevăzute în programa şcolară. Pe tot parcursul lunii februarie, in incinta librăriilor de la sate vor fi amenajate standuri şi expoziţii de cărţi cu vînzare, unde vor fi expuse ultimele apariţii editoriale. Expoziţie de grafică La Galeria mare a Fondului Plastic din Cluj s-a deschis recent expoziţia de grafică aparţinînd graficianului Vasile Pavlovics. Sunt expuse aici 53 de tablouri în tuş, tuş colorat, linogravură, linogravură colorată, a căror execuţie ne certifică talentul tânărului absolvent al Institutului de arte plastice „Ion Andreescu“ din Cluj. MIHAI MITEA student La concursul iniţiat de C.C. al U.T.C. pentru monumentul brigadierilor de pe şantierul naţional de la Bumbeşti-Livezeni, sculptorul timişorean PETRU JECZA a fost distins cu premiul al II-lea pentru una din cele trei machete prezentate, încredinţîndu-i-se, totodată, execuţia lucrării. Monumentul, care va avea circa 20 de metri înălţime, va fi realizat din metal (pe un schelet de oţel). Inaugurarea sa este prevăzută pentru luna august, în cinstea celei de-a 25-a aniversări a Eliberării. • IERI, 31 ianuarie, la Baia Mare a avut loc festivitatea inaugurării unui important obiectiv : gara nouă de călători. „După cum se ştie, ne-a relatat cu acest prilej şeful staţiei, tovarăşul Iosif Damian, la sfîrşitul anului trecut a avut loc intrarea in exploatare (cu trei luni înainte de termen), a noului complex feroviar din Baia Mare. La mai puţin de 3 luni şi tot mai înainte de data prevăzută, se dă in folosinţa pu blicului călător această modernă clădire, construită din beton, oţel şi multă, multă sticlă". mpul COM (Urmare din pag. 1) cînd, la numai 21 de ani, i s-a încredinţat funcţia de maestru al secţiei turnătorie oţel de la Uzina „23 August“, avînd în subordine un efectiv de 70 de muncitori. Am încercat să aflu — nu acum şi nu numai de la el — ce lucruri deosebite înfăptuise, ce motive au stat la baza acestei neaşteptate şi (da, termenul se potriveşte!) spectaculoase ascensiuni profesionale. Ei bine, nimic din ceea ce s-ar putea crede. Foarte tînărul pe atunci muncitor nu revoluţionase procesul de producţie, nici nu inventase mai ştiu şi ei ce maşinărie complicată. In schimb, învăţase bine meseria, crease în jurul său o atmosferă de sinceră colegialitate, reuşind să se impună şi ca muncitor temeinic pregătit şi ca om cu un caracter integru. Ca să înţelegi mai bine de ce a devenit, atunci, Dumitru Gheorghişan cel mai tînăr maistru de la Uzina „23 August“, o să vă povestesc o întîmplare recentă. Două tinere, activiste la Comitetul municipal Bucureşti al U.T.C., unde proaspătul candidat pentru alegerile de deputaţi în Sfatul ţării deţine funcţia de prim-secretar, au fost promovate în altă muncă. Desigur, tinerele aveau toate motivele să se bucure, activitatea lor fusese preţuită şi acest lucru s-a subliniat şi în scurta festivitate de rămas bun (de la care Dumitru Gheorghişan, aflat în concediu, a lipsit). Şi totuşi, ceva nu a mers cum trebuie. Festivitatea a avut, e drept şi flori şi toast. Dar n-a avut, poate, esenţialul , vorba spusă din inimă, strîngerea de mină intimcolegială, urarea aceea care să facă din cuvinte flori, întors din concediu, Dumitru Gheorghişan le-a căutat pe fostele lui tovarăşe de muncă chiar din prima zi. Şi a discutat cu ele pe îndelete , despre acţiuni comune şi despre împrejurări hazlii despre entuziasm şi despre adolescenţă. — Sînteţi nişte fete grozave, nici nu-mi vine să cred că aţi plecat — le-a spus el la un moment dat. Azi dimineaţă, negăsindu-vă la birourile voastre m-am întristat. Nu pot să mă obişnuiesc cu gîndul că nu mai lucrăm împreună... Tinerele l-au privit cu luare aminte şi au zîmbit. Simplu, firesc, Dumitru Gheorghişan adăugase acelei fesivităţi tocmai ce«« cai lipsise : recunoştinţa pentru munca lor de ani şi ani de zile. Treburile profesionale mi-au răpit plăcerea da a participa la întrunirea electorală din care Dumitru Gheorghişan a fost propus candidat. Ştiu însă din presă şi din relatările unui confrate că propunerea reprezentantului Frontului Unităţii Socialiste a fost întîmpinată cu însufleţire. Prin funcţia pe care o deţine dar, mai ales, prin pasiunea investită în tot ceea ce face, activitatea lui Dumitru Gheorghişan se leagă strîns de importantele realizări ale celor 211 000 de utecişti bucureşteni. Faptul că anul trecut organizaţiile de tineret din Capitală au adus statului, numai din orele de muncă patriotică venituri de peste 24 milioane lei, sau că au recuperat pentru industria ţării aproape 120 000 tone metale cuprinde in el, fără îndoială, şi meritul celui ce candidează în apropiatele alegeri pentru circumscripţia electorală nr. 36 — Colentina. L-am rugat pe Dumitru Gheorghişan să-mi spună cîteva din proiectele sale de viitor. — Am foarte multe — mi-a mărturisit el. Vom amenaja in întregime locurile de agrement unde s-au format şantiere ale tineretului Pantelimon, Grivîţa, Strâuleşti, Golentina... Vom continua lucrul la bazele cultural-sportive din cartierele Titan şi Crîngaşi. Vom... — Astea nu simt proiecte personale, ci ale organizaţiei municipale U.T.G. — Sint proiectele noastre, deci şi ale mele. M-am obişnuit să gîndesc aşa, sper să nu mi-o iei In nume de rău ! — Atunci aş vrea să aflu proiectele strict personale ! — Bine, notează ! în întreprinderile de construcţii lucrează circa 11 000 de tineri. Şi numărul lor va creşte. Dar ei nu formează încă o masă omogenă ; sunt veniţi de pretutindeni, cu o educaţie diferită, chiar şi cu mentalităţi diferite. Aş vrea să putem face din ei un eşalon de nădejde al Bucureştiului constructor, să devină oameni cu dragoste de meserie, disciplinaţi, mîndri că dacă oraşul arată astăzi mai înfloritor ca oricînd, meritul este şi al lor. E o muncă extrem de pasionantă care, sper, îmi va aduce mari satisfacţii. Şi Dumitru Gheorghişan mă priveşte pe jumătate rîzînd, cu privirea lui bună şi cu aerul de uşoară nedumerire, deşi pentru mine e limpede că simbioza nu de proiecte, ci de idealuri — ale lui şi ale tinerilor din Bucureşti — a devenit de mult o profesie de credinţă. II Cil MAI ■ CUIB (Urmare din pag. I) Dunăreanu este insă dorinţa ei de a sluji umanismul şi pe oameni in primul rind prin arta actorului, profesia sa, dar şi ca cetăţean cu responsabilităţi sociale, indiferent de funcţia administrativă. Poate se datorează recunoaşterii acestor merite, talentului de artist şi simţului cetăţenesc, faptul că a fost propusă candidată a circumscripţiei municipale nr. 156 din Tg. Mureş. Fapt este că Ileana este azi candidată în cel mai tînăr cartier al oraşului şi Imi permit să văd aici un simbol : ea va fi cea care va vorbi în numele acestor locuitori tineri, care fac parte dintr-o colectivitate de curînd sudată. Tînără, neobosită, devotată operei ce se înfăptuieşte în patria noastră socialistă, actriţa este purtătoarea de cuvînt a acestei colectivităţi. MUMA HIlICISI (Urmare din pag. 1) Minţii lui au trudit altădată pe pămînturile inundate din Lunca Siretului sau pe dealurile galbene şi aride de pe Căpăţina — e primul intelectual pe care îl dă familia lui şi aici e o anume cotă de orgoliu de a nu se face de rîs. Sub ochii lui, cetăţenii din aşezarea de baştină, alungaţi cu 90 de ani în urmă de pe malurile Siretului de inundaţiile catastrofale, cu mori de apă furate de puhoaie, ca în Sadoveanu, şi-au restructurat existenţa şi la această restructurare Gurău Iftemie a pus şi el umărul ca să se petreacă mai repede. Antrenată în ritmurile socialiste de dezvoltare, comuna Independenţa a urmat şi ea un fel de cursă contra cronometru la nivelul unor ambiţii statornicite în întrecerea cu celelalte comune din jur. „135 de case noi s-au construit în ultimii ani, iar alte 420 au fost renovate. Remarca tovarăşului Sîmpetru, secretarul comitetului de partid, invită la a străbate drumul reversibil de la efect la cauză. Oameni ca Gurău s-au unit, au întemeiat o familie de cooperatori puternică. Şi-au unit dorinţa de mai bine, speranţa turnată în certitudini pe măsura confirmării faptice.Tehnician proaspăt în grija căruia se află hectarele de vie ale cooperativei, îşi identifică munca cu aceste aspiraţii, cu planurile prezente şi viitoare ale cooperativei. Cooperativa de aici a plantat pe terenurile în pantă slab productive, pe dealurile roase de vînturi şi ploi, pînă la roca mumă, 35 hectare vie in terase. Gurău a fost unul dintre oamenii de suflet şi cu competenţă care s-au aflat în primele rinduri ale acestei acţiuni. Cooperativa de aici şi-a propus să mai planteze pe aceleaşi dealuri izbite în plin de sărăcie altădată, încă 40—5 hectare de vie. Obiectivul acesta se înscrie pe agenda de lucru a tehnicianului Gurău Iftenie, drept cap de listă. Dar despre toate acestea au vorbit şi Petrache Răpişcă, şi Răzmeriţă Constantin, şi Teofil Moşneag, consătenii lui, în ziua cînd Gurău, tînărul tehnician horticol, şi-a depus candidatura in circumsscripţia electorală comunală nr. 2 „Independenţa“. Şi oamenii îşi fac o plăcere din a trece la retrospecţia faptelor la care şi ei sunt sau vor fi părtaşi. 1 INTERVIU CU... MARGARETA PISLARU O reîntîlnire fugitivă cu Margareta Pîslaru, în fața Casei de discuri „Electrecord“. — încotro așa de grăbită ? — Mă pregătesc pentru turneul pe care îl voi face, cu începere de poimîine, în Polonia. Mi-am cumpărat cîteva discuri pe care să le pot oferi admiratorilor mei polonezi... După cum ştiţi, un juriu mi-a acordat, în urmă cu puţine luni, un premiu, la Concursul internaţional de muzică uşoară de la Sopot. După care, am fost solicitată pentru acest, turneu... — Plecaţi singură . — Nu. Sper să obţin succes, întrucît în turneul în Polonia, care va dura 20 de zile, mă voi afla împreună cu talentata formaţie de muzică uşoară „Sincron“, atît de apreciată şi peste hotare. — Cum s-ar spune, abia aţi venit de la Cannes şi plecaţi... — Intr-adevăr, aşa este. în această ordine de idei, fiindcă tot vorbim despre Cannes, n-am să pot uita uşor simpatia cu care am fost înconjurată în timpul prezenţei mele în acest oraş, unde mi-a fost atribuit trofeul „Midem“, ca şi altor cîntăreţi de muzică uşoară, recunoscuţi în ţările lor. — Vă urăm succes. N. AMBROZIE La Cannes, în seara decernării premiului... SCINTEIA TINERETULUI OPERA ROMANĂ : „Don Carlos“ (ora 19,30), mîine : „Prinţ şi cerşetor“ (ora 11) şi „Cavaleria rusticană": „Paiaţe“ (ora 19,30). TEATRUL DE OPERETA : „Prinţesa circului“ (ora 19,30), mîine : „My Fair Lady“ (ora 10,30) şi Ţara surisului" (ora 19,30). TEATRUL NAŢIONAL : Sala Comedia : „Becket“ (ora 19,30), mîine „Regina de Navara“ (ora 10) şi „Oameni şi şoareci" (ora 19,30) ; Sada Studio : „Topaze" (ora 19,30), mîine : „O femeie cu bani“ (ora 10), „Castiliana“ (ora 19.30) . TEATRUL LUCIA STURDZA BULANDRA : Sala din Bd. Schitu Măgureanuu : „Victimele datoriei" (ora 17.30) , „Livada cu vişini“ (ora 20); mîine : „D-ale carnavalului“ (orele 10 şi 20) ; Sala Studio : „Melodie varşoviană“ (ora 20), „Sfirşitul pămîntului“ (ora 15), „Photo Finish“ (orele 10 şi 20). TEATRUL MIC : „îngrijitorul“ (ora 20) ; mîine : Ofiţerul recrutor“ (ora 10,30) „îngrijitorul“ (ora 20). TEATRUL C. I. NOTTARA : sala din Bd-Magheru : „Frumoasa duminică de septembrie“ (ora 19,30). mîine : „Călătorie cu scandal“ (ora 19,30) . Sala studio : „Femei singure“ (ora 20). mîine : „Femei singure“ (ora 10,30) „Cafeneaua cameleonilor“ (ora 16), „Cind luna e albastră“ (ora 20). TEATRUL GIULEŞTI : „Cursa de şoareci“ (ora 19,30) mîine : „Meşterul Manole" (orele 10 şi 19,30). TEATRUL BARBU DELAVRANCEA : „Kathleem" (ora 20) mîine : „Ion“ (ora 20). TEATRUL EVREIESC DE STAT : „Orologiu din Praga" (ora 20). mîine : „Un şirag de perle“ (ora 11) şi „înţelepţii din Helem“ (ora 20) TEATRUL ION CREANGĂ : „Andromaca" (ora 10,30), miine : Regele cerb“ (ora 10) şi „Toata pinsele ans“ (ora 16). • » Şi este semnificativ ceea ce a spus ea, cu ocazia intilnirii ei cu alegătorii: „Sint tînără şi numai cu ajutorul experienţei şi a conştiinţei dv. de cetăţeni pot fi in stare să fac faţă datoriei mele. Din partea mea vă voi veni in intimpinarea iniţiativelor cu elan şi hotărîrea mea sinceră de a face ca viața să ne devină din ce în ce mai bună". A fost aplaudată. PROGRAMUL I 17.30 — Telex T. V. 17.35 — Perntru copii. Detectivi prin... telescop*. 18.05 — Mult e dulce și frumoasă. Emisiune de limbă română. 18.30 — Pentru școlari. 19.00 — Telejurnalul de seară. 19.30 — 2 martie 1969. Din carnetul reporterului. 20.00 — Tele-enciclopedia. 21.00 — Un invitat pe săptămină. Margareta Pîslaru 21.20 — Film serial : SFÎNTUL. „Unde sînt banii“. 22.10 — „Triplu salt“ — varietăţi din lumea circului. 23.00 — Telejurnalul de noapte. PROGRAMUL 20.00 — Telex T. V. 20.05 — Muzică uşoară. Formaţia Bort» Ropcea. 20.35 — Desene animate. 20.45 — Recitalul de sîmbătă seara. 21.30 — Bis pe 16 mm... 22.15 — Roman foileton : „Forsyte Sasa* (XX). DUMINICA, 2 FEBRUARIE 1969 PROGRAMUL I 8.40 — Pentru copil și scolari : Film »erial „Meteor XL-5" . 10.00 — Ora satului. 12.00 — De strajă patriei. 12.30 — Concert simfonic. 15.30 — Telex T. V. 15.35 — Duminică sportivă. 17.00 — Magazin duminical. 19.00 — Telejurnalul de seară. 19.20 — Monografii contemporane. 19.40 — Telesport. 20.00 — Cîntece şi jocuri populare 20.30 — Emisiune muzical-distractivă. 21.00 — Film artistic : „Maria Candelaria*. 22.25 — Varietăţi pe peliculă. PROGRAMUL II 20.00 — Telex T. V. 20.05 — Seară de operă : „Norma" de Vicenzo Bellini. Transmisiune de la Opera din Timişoara. MICA ROMANȚĂ DE VARĂ rulează la Capitol (orele 9,30 ; 11,30 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30). SECRET rulează la Gloria (orele 9; 12,30 ; 16 ; 19,30); Floreasca orele 9,30; 13,30; 16,45; 20). NOAPTEA rulează la Central (orele 16 ; 18,30) ; AVENTURA (orele 11 ; 13,30); STRIGĂTUL (orele 8,30 ; 21). NIKOLAI BAUMAN rulează la Lumina (orele 9,15 ; 16; în continuare; 18,30; 20,45). VERA CRUZ rulează la Doina (orele 11,30 ; 13,45 ; 16 ; 18,15 ; 20,30). Drumul sălii (orele 15 ; 17,30 ; 20). ACUZATUL rulează la Union (orele 16,30 ; 18; EU, EU, EU.„ ȘI CEILALȚI (orele 20,30). TOM SI JERRY, DACĂ TRECI PODUL PONOAREI,OR, VIZITA CONDUCĂTORILOR DE PARTID ŞI DE STAT IN JUDEŢELE CARAS-SEVERIN, TIMIŞ ŞI ARAD... rulează la Timpuri Noi (orele 9—21 în continuare). UN DELICT APROAPE PERFECT rulează la Griviţa (orele 9; 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18 , 20,30); Aurora (orele 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30); Tomis (orele 9—15,45 în continuare). NEÎNŢELESUL rulează la înfrăţirea (orele 15,15 ; 17,45 ; 20). ZIUA IN CARE VIN PEŞTII rulează la Buzeşti (orele 15,30—18); HAIDUCII (orele 20,30). PROFESIONIŞTII rulează la Dacia (orele 8,45; 15,45 In continuar; 18,15; 20,45). PLANETA MAIMUŢELOR rulează la Unirea (orele 15,30 ; 18) . RĂPIREA FECIOARELOR (orele 20,15). „TREI COPII „MINUNE" rulează la Lira (orele 15,30; 18 ; 20,15). DRUMUL SPRE SATURN, SFIRŞITUL SATURNULUI rulează la Giuleşti (orele 15,30; 19). EA VA RIDE, INIMĂ NEBUNĂ, NEBUNĂ, NEBUNĂ DE LEGAT rulează la Cotroceni (orele 15,30 ; 19). VIVA MARIA rulează la Pacea (orele 15,30 ; 18 , 20,30). JUDOKA. AGENT SECRET rulează la Crîngași (orele 15,30 ; 18). AVENTURILE LUI TOM SAWYER. MOARTEA LUI JOE INDIANUL rulează la Volga (orele 15,30 ; 19) . Flacăra (orele 15,30 ; 19). VESNICUL INTIRZIAT rulează la Viitorul (orele 15,30 ; 18) ; TUNELUL (orele 20,30); HOMBRE rulează la Moșilor (orele 15,30; 18) ; SUPERAUTOMATUL (orele 20,30). PIRAMIDA ZEULUI SOARE rulează la Popular (orele 15,30 ; 18) ; HEROINA (orele 20,30) ; COLUMNA (ambele serii) rulează la Munca.(orele 15,30! 19). ASTĂ SEARĂ MĂ DISTREZ rulează la Arta (orele 9; 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18 ; 20,15); Flamura (orele 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30); LUSTRAGIUL rulează la Vitan (orele 15,30 ; 18). MADE IN ITALY rulează la Prahova (orele 15,30 ; 18); GISELLE (orele 20,15). CĂDEREA IMPERIULUI ROMAN rulează la Progresul (orele 15.30 ; 19). CĂUTĂTORII DE AUR DIN ARKANSAS rulează la Ferentari (orele 15.30 ; 18 ; 20,30). MINUNATA CĂLĂTORIE A LUI NILS HOLGERSSON rulează la Cosmos (orele 15.30 ; 18 ; 20,15). URLETUL LUPILOR rulează la Miorița (orele 9; 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18,15 ; 20,30) . Generalizarea experimentării noului sistem de salarizare in industria uşoara PUTERNIC IMBOLD PENTRU OBŢINEREA UNOR REALIZĂRI SUPERIOARE Ne aflăm în vizită la o modernă unitate industrială, Fabrica de stofe de mobilă Bucureşti, la puţin timp după apariţia Hotăririi Consiliului de Miniştri privind generalizarea experimentării noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor în întreprinderile din ramura industriei uşoare. Cum era de aşteptat, salariaţii comentează cu interes viu noua Hotărîre, manifestîndu-şi satisfacţia in legătură cu conţinutul ei, interpretînd-o ca o dovadă a grijii cu care partidul şi statul urmăreşte şi răsplăteşte munca lucrătorilor din această ramură industrială. Iată ce ne spune, de pildă, tovarăşul ILARION COZEA, şeful serviciului organizarea şi normarea muncii: lificarea omului, alături da vechimea in muncă, îşi va spune cuvîntul în salariul realizat. Inginerul GHEORGHE IONESCU, şeful secţiei ţesătorie, ne spunea: — Noi observăm in permanenţă grija partidului pentru bunul trai al celor ce muncesc. Iată, alături de altele, o nouă dovadă în Hotărîrea publicată acum. In industria uşoară anual se va înregistra un spor de salarii de circa 480 milioane lei. Evident, prevederile Hotărîrii sînt şi un îndemn să muncim cu şi mai mult sîrg, care ne îndeamnă să acţionăm in aşa manieră incit activitatea noastră să aibă o mare eficienţă economică. Vreau să relev o prevedere foarte importantă a Hotăririi şi anume aceea că se creează o cointeresare materială a salariaţilor in obţinerea de rezultate cît mai bune în activitatea lor şi a întregului colectiv. Mă refer aici la faptul că se vor acorda anual premii, gratificaţii, legate de depăşirea, prin efortul propriu al colectivului, a beneficiilor planificate. Anul trecut producţia fabricii a fost în proporţie de 98 la sută de calitatea I. In 1969 avem datoria, prin plan, să creştem cu un procent. Nu mă îndoiesc că vom găsi în colectivul nostru resurse pentru a îndeplini, şi poate chiar depăşi, prevederile. Hotărîrea ne îndeamnă să acţionăm în acest spirit. —■ Conduc zona a Il-a din ţesătorie ca ajutor de maistru, ne spune GHEORGHE PETRIA. Vă pot spune că prevederile noii Hotărîri au fost primite cu bucurie atît de noi, cei mai în vîrstă, cît şi de tinerii intraţi de 2—3 ani pe porţile fabricii. Pe muncitorii mai vechi îi stimulează în efortul de a da o producţie de calitate foarte bună, să descopere continuu noi rezerve pentru sporirea productivităţii şi creşterea beneficiului; pe cei mai tineri ii îndeamnă să tindă mereu spre perfecţionară profesională, să-şi iubească fabrica, locul de muncă. — Ca muncitoare în această fabrică, ne declară tînăra NEAGU CONSTANŢA, finişoare, pot spune că, în condiţiile generalizării experimentării noului sistem de salarizare, cîştigul nostru stabilit în raport de cantitatea şi calitatea muncii, va fi mai stabil oferit într-o mai mare măsură de factori subiectivi. Creşte astfel ponderea salariului tarifar în cîştigul total prin includerea în salariul tarifar a celei mai mari părţi din ceea ce primeam pînă acum sub forma acordului şi premiilor. Scurtele dialoguri care le-am avut in Fabrica de stofe ne relevă satisfacţia declanşată de apariţia Hotăririi, adeziunea totală a colectivului de aici la prevederile acesteia. In acelaşi timp ele exprimă decizia fermă de a da viaţă sarcinilor care revin întreprinderii. Anul acesta colectivul fabricii are ca angajament depăşirea planului valoric al producţiei globale şi marfă cu 1 300 000 lei, realizarea a 200 000 lei beneficii, depăşirea planului la producţia marfă vîndută şi încasată cu 700 000 lei. Discuţia cu numai cîţiva din salariaţii acestei întreprinderi a relevat că întregul colectiv este decis să răspundă prin noi succese în muncă grijii pe care partidul nostru o poartă tuturor oamenilor muncii, să contribuie prin activitatea de fiecare zi la înfăptuirea neabătută a politicii P.C.R., care conduce cu fermitate poporul nostru pe drumul civilizaţiei şi progresului. IORDACHE BODEA — Avantajele noului sistem sunt evidente, el urmărind să raporteze nut se poate de exact veniturile oamenilor la cantitatea şi calitatea muncii depuse de ei. De o complexitate mai mare ca sistemul de pînă acum, el este, înainte de toate, mai echitabil, de natură să răsplătească in mod just munca fiecăruia, incepind de la director și pînă la ultimul muncitor. — Cum se concretizează avantajele noului sistem in fabrica dv. ? — El este conceput astfel Incit să asigure o creştere generală a salariilor, în medie cu 11,5 determinînd un spor de cîştig la absolut toţi muncitorii, inginerii, tehnicienii şi economiştii din întreprindere. Consider că legătura mai directă dintre salariu şi contribuţia fiecăruia la îndeplinirea sarcinilor de plan este o măsură stimulatorie. Ea se va reflecta favorabil în efortul global de realizare a obligaţiilor ce ne revin. Discutăm cu tiftă la ELENA ROŞCA, muncitoare în fabrică. — Apreciez, ne spune din sa, în mod deosebit faptul că s-au creat, în cadrul uneia şi aceleiaşi categorii, mai multe trepte. Aceasta dă posibilitatea răsplătirii muncii oamenilor în mod diferenţiat, fiecare după contribuţia care o aduce, după calitatea şi cantitatea muncii sale, prevedere care stimulează mai bine participarea fiecăruia în procesul de producţie. — Sînteţi secretara Comitetului U.T.C. Ce ne puteţi spune despre ecoul Hotăririi în rîndurile tinerilor, despre sarcinile care le revin lor ? — In fabrica noastră lucrează mulţi tineri buni, harnici şi conştiincioşi. Am înregistrat însă, în anul trecut, unele lipsuri, cazuri de indisciplină, o fluctuaţie care a diminuat realizările colectivului. Ca atare, faptul că Hotărîrea prevede acordarea unui spor in cote de 3—10 la sută la salariul tarifar pentru vechimea neîntreruptă în aceeaşi întreprindere, este privit ca un sprijin deosebit de serios pentru stabilitatea cadrelor. Efectele sunt uşor de bănuit. Va fi mult stimulat interesul pentru propria calificare la tineri, va creşte, fără îndoială, experienţa lor în muncă, iar cîştigul, conform noii Hotărîri, ve va mări. De altfel, Comitetul U.T.C. întocmeşte chiar în aceste zile un plan special de măsuri care să ducă la o mai intensă mobilizare a tinerilor la cursurile de ridicare a calificării. Căci așa cum se relevă în prevederile Hotăririi, ca