Scînteia Tineretului, august 1969 (Anul 25, nr. 6285-6311)
1969-08-10 / nr. 6293
VIZITE MEmm DEjEGAjjI PMEICIPME IA CONGRES DELEGAŢIA PARTIDULUI COMUNIST AL UNIUNII SOVIETICE Delegaţia Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, condusă de K. F. Katuşev, secretar al C.C. al P.C.U.S., a vizitat sîmbătă, staţiunile de pe litoralul românesc al Mării Negre. Membrii delegaţiei au fost însoţiţi de Bujor Almăşan, membru al C.C. al P.C.R. în timpul vizitei, oaspeţii au fost informaţi de Gheorghe Trandafir, secretar al Comitetului judeţean Constanţa al P.C.R., despre dezvoltarea staţiunilor, ritmul construcţiilor turistice şi perspectivele litoralului, ca importantă bază turistică a ţării. Membrii delegaţiei Partidului Comunist al Uniunii Sovietice au apreciat elogios originalitatea arhitecturală a construcţiilor şi preocuparea pentru cit mai buna valorificare a condiţiilor naturale favorabile de care dispune litoralul românesc. DELEGAŢIA PARTIDULUI CELOR CE MUNCESC DIN VIETNAM Sîmbătă dimineaţa, delegaţia Partidului celor ce munces din Vietnam, compusă din Nguyen Van Kinh, membru al C.C. al Partidului celor ce muncesc din Vietnam, şeful delegaţiei, şi Hoang Tu, ambasadorul R. D. Vietnam în România, însoţită de Gheorghe Roşu, membru al C.C. al P.C.R., a vizitat Muzeul Militar Central. Oaspeţii au fost întîmpinaţi de colonel Victor Militaru, şeful muzeului, care înainte de a-i conduce prin sălile muzeului, le-a dat explicaţii privind istoricul şi dezvoltarea instituţiei, bogatele exponate ce reflectă istoria militară a poporului nostru. în continuare, membrii delegaţiei şi persoanele care i-au însoţit au vizitat colecţiile muzeului cuprinzînd materiale strîns legate de lupta armată a poporului român împotriva cotropitorilor. Oaspeţii apreciază munca depusă la strîngerea atîtor exponate grăitoare, se interesează de activitatea şi conţinutul bibliotecii şi fototecii muzeului. La încheierea vizitei, membrii delegaţiei au scris în cartea de aur cuvinte de aprecieri la adresa Muzeul Militar Central, a conducerii şi lucrătorilor lui. DELEGAŢIA FRONTULUI NAŢIONAL DE ELIBERARE DIN VIETNAMUL DE SUD Delegaţia Frontului Naţional de Eliberare din Vietnamul de sud, condusă de tovarăşul Nguyen Van Quang, membru al C.C. al F.N.E., a vizitat, sîmbătă, oraşul Bucureşti. Oaspeţii au fost însoţiţi de tovarăşul Gh. Petrescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie. Membrii delegaţiei au străbătut principalele bulevarde ale Capitalei, cartierele noi Titan,Balta Albă, Drumul Taberei şi Floreasca, Piaţa Palatului şi complexul urbanistic „Circul de stat“. Arh. Al. Iosif, consilier la Institutul „Proiect“-Bucureşti“, a prezentat oaspeţilor realizările pe tărâm urbanistic şi edilitar, precum şi perspectivele de dezvoltare a oraşului. Membrii delegaţiei şi-au exprimat satisfacţia pentru succesele obţinute de poporul român în domeniul construcţiilor, felicitînd pe edilii oraşului pentru modul cum au rezolvat problemele legate de necesităţile complexe ale vieţii moderne a Bucureştiului. în cursul aceleiaşi zile, membrii delegaţiei au vizitat, Muzeul, de istorie a partidului conţunist, a mişcării, revoluţionare şi democratice din România şi Muzeul de artă al Republicii Socialiste România. DELEGAŢIA PARTIDULUI COMUNIST BULGAR Delegaţia P.C. Bulgar, condusă de tovarăşul Venelin Koţev, secretar al C.C. al P.C.R., însoţită de tovarăşul Barbu Zaharescu, membru al C.C. al P.C.R., a vizitat sîmbătă dimineaţa Fabrica de maşini-unelte şi agregate din Bucureşti. Oaspeţii au fost salutaţi de directorul general adjunct al uzinei, Mircea Pupăză, care le-a vorbit despre organizarea şi desfăşurarea procesului de producţie, despre contribuţia uzinei la dotarea industriei noastre cu utilaje moderne. Vizitînd secţiile fabricii, membrii delegaţiei ,Partidului Comunist, Bulgar s-au interesat de creşterea productivităţii muncii, procesul de automatizare a producţiei şi nivelul de pregătire a cadrelor. în încheierea vizitei, şeful delegaţiei a mulţumit pentru primirea făcută. In cursul aceleiaşi dimineţi, oaspeţii bulgari au vizitat Muzeul de istorie a partidului comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România. Tovarăşul Ion Ardeleanu, director adjunct al muzeului, a prezentat aspectele principale ale dezvoltării mişcării muncitoreşti şi revoluţionare în România, ale edificării socialismului în țara noastră, ilustrate de exponatele muzeului. DELEGAŢIA PARTIDULUI MUNCITORESC UNIT POLONEZ Delegaţia Partidului Muncitoresc Unit Polonez, condusă de tovarăşul Jozef Tejchma, membru al Biroului Politic, secretar al P.M.U.P., însoţită de tovarăşul Nicolae Giosan, membru al C.C. al P.C.R., a făcut sîmbătă dimineaţa o vizită la întreprinderea agricolă de stat „30 Decembrie“ din apropierea Capitalei. Delegaţia a fost însoţită, de asemenea, de Jaromir Ocheduszko, ambasadorul R. P. Polone la Bucureşti. La sosire, oaspeţii au fost întîmpinaţi de Alexandru Ienciu, directorul întreprinderii, şi de alţi specialişti. După ce au ascultat o amplă informare privind activitatea, realizările şi perspectivele I.A.S., membrii delegaţiei au vizitat ferma de vaci şi modernele instalaţii aferente, ferma de păsări, serele de legume, noua plantaţie de căpşuni şi alte sectoare ale întreprinderii. în timpul vizitei, oaspeţii au apreciat realizările colectivului de muncitori, tehnicieni şi ingineri al I.A.S., principiile moderne de organizare a producţiei în agricultura de stat şi au urat colectivului acestei întreprinderi succese şi mai mari în îndeplinirea sarcinilor ce îi revin din programul pe care îl trasează în aceste zile, în fața întregului popor, cel de-al X-lea Congres al P.C.R. DELEGAŢIA UNIUNII COMUNIŞTILOR DIN IUGOSLAVIA Delegaţia Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, condusă de tovarăşul Mialko Todorovici, membru al Biroului Executiv al Prezidiului Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, însoţită de tovarăşul Nicolae Bădescu membru al C.C. al P.C.R., preşedintele C.S.C.A.S., a vizitat sîmbătă cartiere noi de locuinţe, monumente istorice şi instituţii de cultură din oraşul Braşov La Muzeul şcolii româneşti din Şcheii Braşovului — primul lăcaş de cultură românească din Transilvania — au fost evocate cu acest prilej legăturile culturale străvechi între poporul român şi popoarele iugoslave, ilustrate elocvent prin numeroase exponate aflate în colecţiile muzeului. Delegaţia Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia a vizitat, de asemenea, alte monumente istorice din localitate, noul cartier din zona uzinei de autocamioane, care numără peste 10 000 apartamente şi staţiunea Poiana Braşovului. SCÂNTEIA TINERETULUI DELEGAŢIA PARTIDULUI SOCIALIST DELEGAŢIA PARTIDULUI DE STÎNGA -UNIT DIN GERMANIA COMUNIŞTII DIN SUEDIA Sîmbătă după-amiază, delegaţia Partidului de stingă — comuniştii din Suedia, formată din tovarăşii Tore Forsberg şi Tore Claeson, membri ai Biroului Politic, a făcut o vizită la Consiliul popular al municipiului Bucureşti. Cu acest prilej, a avut loc o intîlnire la care au participat Ion Borca, vicepreşedinte al Consiliului popular al Capitalei, Vasile Bumbăcea, vicepreşedinte al Comitetului pentru economia şi administraţia locală, şi Tiberiu Ricci, arhitect-şef al Capitalei. Oaspeţii s-au interesat de realizările obţinute in sistematizarea oraşului, în construcţiile de locuinţe şi obiective socialculturale. Ei au apreciat faptul că la rezolvarea problemelor edilitar-gospodăreşti ale Capitalei sunt antrenaţi numeroşi oameni ai muncii. In continuare oaspeţii au vizitat cartierul Titan. în cursul zilei desîmbătă, membrii delegaţiei Partidului Socialist Unit din Germania, însoţiţi de Paul Radovan, redactor şef-adjunct al revistei „Munca de partid“,,a vizitat staţiunile de pe litoral, precum şi întreprinderea agricolă de stat Murfatlar. In această renumită unitate agricolă dobrogeană specializată in cultura viţei de vie oaspeţii s-au interesat de organizarea şi desfăşurarea procesului de producţie. DELEGAŢIA PARTIDULUI MUNCITORESC SOCIALIST UNGAR în cursul zilei de sîmbătă, delegaţia Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, condusă de tovarăşul Arpad Palia, secretar al C.C. al P.M.S.U., însoţită de tovarăşul Ion Cosma, membru al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Comitetului Executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti, a făcut o vizită în judeţul Argeş. La sediul comitetului judeţean de partid, membrii delegaţiei au avut o întîlnire cu tovarăşul Ion Vătăşescu, secretar al Comitetului judeţean Argeş al P.C.R. Oaspeţii au vizitat apoi combinatul petrochimic, rafinăria, uzina de autoturisme Piteşti şi hidrocentrala de pe Argeş. In timpul vizitei, membrii delegaţiei s-au interesat de realizările acestor întreprinderi, de activitatea organizaţiilor de partid şi au apreciat elogios succesele obţinute de colectivele lor. Colectivele întreprinderilor vizitate au făcut oaspeţilor o călduroasă primire. DELEGAŢIA PARTIDULUI POPULAR REVOLUŢIONAR MONGOL Sîmbătă, delegaţia Partidului Popular Revoluţionar Mongol, condusă de tovarăşul Radamîn Lhamsuren, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.P.R.M., însoţită de Mihai Suder, membru al C.C. al P.C.R., a vizitat staţiunile de pe litoral, cooperativa agricolă de producţie din comuna Cumpăna şi Staţiunea experimentală pomiviticolă Murfatlar. La cooperativa agricolă din Cumpăna, unitate care contribuie la buna aprovizionare a oraşului Constanţa şi a litoralului cu legume şi fructe, oaspeţii s-au interesat de modul de organizare şi desfăşurare a activităţii cooperatorilor, de dezvoltarea cooperativei şi îndeosebi a sectorului zootehnic. Colectivele unităţilor vizitate au făcut oaspeţilor o călduroasă primire. DELEGAŢIA PARTIDULUI COMUNIST DIN CEHOSLOVACIA Delegaţia Partidului Comunist din Cehoslovacia, condusă de tovarăşul Josef Kempny, secretar al C.C. al P.C.C., a făcut sîmbătă o vizită pe Valea Prahovei şi Valea Timişului. Membrii delegaţiei s-au oprit la Muzeul Doftana, unde le-au fost înfăţişate aspecte ale luptei eroice a comuniştilor români în anii grei ai ilegalităţii. în continuare, delegaţia a vizitat Muzeul Peleş din Sinaia, staţiunea climaterică Predeal şi Complexul turistic Timişul de Sus. DELEGAŢIA PARTIDULUI COMUNIST DIN JAPONIA Delegaţia Partidului Comunist din Japonia a vizitat în cursul zilei de sîmbătă Muzeul de Artă al Socialiste România Capitalei, Republicii şi centrul DELEGAŢIA PARTIDULUI ELIBERĂRII ■u m xdr ■*m ih» ■ Şl SOCIALISMULUI DIN MAROC Delegaţia Partidului Eliberării şi Socialismului din Maroc, condusă de An Yata, secretar general al partidului, însoţită de Ioan Cotoţ, membru al C.C. al P C.R., a făcut sîmbătă dupăamiază o vizită la Uzina constructoare de utilaj petrolier „1 Mai“ — Ploieşti. La sosire, oaspeţii au fost întîmpinaţi de Mihai Istrate, membru al Biroului judeţean Prahova al P.C.R., Ion Bobaru, directorul tehnic al uzinei, de conducători ai organizaţiilor de partid, de sindicat şi U.T.C. Directorul tehnic al uzinei a informat pe oaspeţi despre producţia acestei unităţi, precum şi despre condiţiile de muncă ale acestui colectiv, despre înaltele performanţe tehnice şi funcţionale ale utilajelor petroliere fabricate aici, care au cucerit medalii de aur la tîrguri internaţionale şi care se exportă în peste 20 de ţări ale lumii. Membrii delegaţiei au vizitat apoi secţiile de bază ale uzinei, iar la standul general de probe au asistat la manevrele unei instalaţii de tip F-200, care forează pînă la adîncimi de 3 500 m şi care a fost medaliată recent la Tîrgul internaţional de la Brno. Pretutindeni înuzină, muncitorii, inginerii şi tehnicienii au făcut o caldă primire oaspeţilor marocani. (Urmare din pag. I) începutul lor, spiritul raportului Comitetului Central al partidului, prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi impus conştiinţelor noastre, o dată cu ampla dimensiune deschisă spre viitorul patriei, prin această dimensiune interioară care a dat întregii arhitecturi de gîndire şi de expresie marca sobrietăţii, a trăiniciei, a adevărului. Constatări de fapte împlinite, constatări care nu vor să înfrumuseţeze ori să ascundă nimic, scrutare atentă, adîncă şi dreaptă, a realităţilor în esenţa lor , am desluşit, în această trăsătură, transmisă de raport tuturor luărilor la cuvînt ale delegaţilor la Congres, însuşirile de limpede gîndire sobră şi fără întortocheri pe care poporul nostru le are în firea şi în cultura sa milenară, scrisă atîta vreme numai în inima lui. Am trăit, din nou, ieri, acest sentiment stenic şi mobilizator, asistînd la şedinţele secţiunilor pe probleme ale Congresului, caracterizate prin atenţia deosebită acordată aspectelor practice, la zi, ale activităţii politice, economice, social-culturale, prin prospectarea minuţioasă şi exigentă, a problematicii acestor domenii, prin căutarea soluţiilor pentru ridicarea activităţii lor pe o treaptă nouă, calitativ superioară. Ca modalitate nouă de lucru, şedinţele celor unsprezece secţiuni pe probleme au reliefat tocmai preocuparea fructificării tot mai depline — pe terenul fertil al practicii vii, al eficienţei nemijlocite — a gîndirii şi experienţei celor chemaţi la marele sfat al partidului şi al ţării. „Am participat — ne relatează tov. Adrian Cioboiu, prim secretar al Comitetului judeţean Dolj al U.T.C. la lucrările Secţiunii pentru problemele ideologice şi cultural-educative. Acest domeniu atît de important, pe care partidul îl aşează în centrul activităţii sale, domeniul formării politice şi social-intelectuale a omului zilelor noastre, al dezvoltării simţului pentru nou şi al deprinderii de a-l crea, cu un cuvînt, aleducării comuniste multilaterale, pune în faţa noastră, a activiştilor Uniunii Tineretului Comunist, sarcini de o înaltă răspundere şi complexitate. Aşa cum s-a subliniat în cadrul Secţiunii — la ale cărei lucrări a participat, vineri seara, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — deosebit de important, azi, în acest domeniu , este asigurarea unei calităţi superioare a activităţii. Exigenţa calităţii — în condiţiile în care idealul comunist, partinitatea, se constituie sub ochii noştri ca o dimensiune spirituală a unui întreg popor — va trebui să fie, prin realizarea ei, primul indice de valoare al muncii noastre. Educarea comunistă a oamenilor muncii, a tineretului, dezvoltarea răspunderii moral-patriotice faţă de societate, faţă de patria noastră socialistă, trebuie realizate — aşa cum s-a subliniat în intervenţiile din cadrul Secţiei , printr-o diversitate de forme vii, dinamice, creatoare, bogate în conţinut, la nivelul conştiinţei şi pregătirii oamenilor noştri de azi, al culturii şi receptivităţii lor tot mai înalte. Dacă noi, cei ce activăm în acest domeniu, ne cercetăm obligaţiile, misiunea şi înfăptuirile ei in această lumină a marii responsabilităţi cu care sîntem încărcaţi, şi, cu sinceritatea pe care aceasta o implică, nu se poate ca intr-un moment ca acesta pe care îl trăim, într-o ocazie atît de excepţională ca aceea a Congresului partidului, să nu ne simţim mereu îndatoraţi, mereu datori“. Realismul analizei, spiritul deschis critic, raportarea permanentă a ceea ce s-a cucerit pînă azi la exigenţele societăţii noastre şi a viitorului ei, au dominat şi lucrările celorlalte secţiuni. ...Cea de a patra zi a Congresului s-a încheiat. Noi cote de vis, noi exigenţe ale înaintării, noi planuri de lucru — deduse din marea carte a Directivelor partidului — pătrund în viaţa cotidiană a patriei, a poporului, pe poarta pasiunii şi a marii încrederi, adăugîndu-se şirului neîntrerupt de fapte care compun frumuseţea şi forţa acestor ani, ale unei substanţe umane străbătute de geniul creaţiei, ale unui zbor promis, înfăptuit şi care continuă... DELEGAŢIA PARTIDULUI COMUNIST FRANCEZ Delegaţia Partidului Comunist Francez, formată din tovarăşii André Vieuguet, membru supleant al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.C.F., şi Marcel Rosette, membru al C.C. al P.C.F., a vizitat sîmbătă dupăamiază staţiunile turistice de pe Valea Prahovei și Valea Timișului. VIZITELE ALTOR DELEGAŢII LA RAFINĂRIA BRAZI, COMBINATUL PETROCHIMIC PLOIEŞTI ŞI LA NOILE CARTIERE DE LOCUINŢE DIN PLOIEŞTI Delegaţiile Partidului Comunist din Finlanda, Partidului Comunist Mexican, Partidului Comunist din Venezuela, Partidului Comunist German, Partidului Comunist Brazilian, Partidului Comunist din Ecuador, Partidului Comunist Paraguayan, Partidului Comunist Libanez, Partidului Comunist din Argentina, reprezentanţii Partidului Comunist Sirian, Partidului Comunist din Chile, Partidului Comunist din Germania, Partidului Socialist din Nicaragua, Partidului Socialist Unit din Berlinul Occidental şi Partidului Poporului din Panama au vizitat, sîmbătă, Rafinăria Brazi şi Combinatul petrochimic Ploieşti, precum şi noile cartiere de locuinţe Ploieşti-Nord, Ploieşti-Sud şi Ploieşti-Vest. Delegaţiile au fost însoţite de general-colonel Mihai Burcă, membru al C.C. al P.C.R. în timpul vizitei, directorul tehnic al rafinăriei. Ion Grigoraş şi Constantin Roncea, inginerul-şef al combinatului petrochimic au dat ample explicaţii oaspeţilor despre produsele obţinute în aceste mari unităţi industriale şi nivelul tehnic al instalaţiilor. LA INSTITUTUL DE CERCETĂRI PENTRU VITICULTURĂ ŞI VINIFICAŢIE DIN VALEA CĂLUGĂREASCĂ Delegaţiile Partidului Comunist din Marea Britanie, Partidului Comunist din Australia, Partidului Comunist din Norvegia, reprezentantul Partidului Comunist din Irlanda de Nord şi reprezentantul Partidului Muncitoresc Irlandez, au făcut sîmbătă o vizită la Institutul de cercetări pentru viticultură şi vinificaţie din Valea Călugărească. Membrii delegaţiilor au fost însoţiţi de Dumitru Balalia, membru al C.C. al P.C.R. Ing. dr. László Iuliu, directorul Institutului a dat oaspeţilor explicaţii asupra rezultatelor obţinute de cercetătorii acestui tînăr institut şi asupra relaţiilor pe care le întreţine cu alte institute similare de peste hotare. Au fost vizitate, apoi secţiile de prelucrare a strugurilor la cramă şi laboratorul institutului. LA ÎNTREPRINDEREA AGRICOLĂ „30 DECEMBRIE" în cursul după amiezii de sîmbătă, delegaţia Partidului Comunist din Danemarca, delegaţia Partidului Comunist din India (Marxist), delegaţia Partidului Progresist al oamenilor muncii din Cipru (A.K.E.L.), delegaţia Partidului Socialist Italian al Uniunii Proletare (P.S.I.U.P.), delegaţia Partidului Comunist din Republica San Marino, reprezentantul Partidului Comunist Portughez, reprezentantul Partidului Comunist din Turcia, reprezentantul Partidului Afro-Shiraj din Zanzibar-Tanzania, au făcut o vizită la întreprinderea Agricolă de Stat „30 Decembrie“ din apropierea Capitalei. La sosire, oaspeţii au fost întîmpinaţi de Alexandru Ienciu, directorul întreprinderii, de specialişti de la această modernă unitate a agriculturii de stat. După o scurtă prezentare a unităţii, directorul întreprinderii i-a condus pe oaspeţi prin cîteva ferme ale întreprinderii. Au fost vizitate ferma nr. 1 specializată în producţia de lapte, serele de legume, ateliere de prelucrare a produselor şi alte unităţi ale acestei mari întreprinderi agricole de stat. Apreciind rezultatele obţinute de colectivul I.A.S. „30 Decembrie“, principiile de organizare şi desfăşurare a activităţii agriculturii de stat din ţara noastră, oaspeţii au urat lucrătorilor din această unitate noi succese în activitatea lor de viitor. (Agerpres). (Urmare din pag. 1) dezvoltarea relaţiilor de prietenie intre poporul român şi popoarele sovietice. în anul 1934 a fost unul din fondatorii Asociaţiei „Amicii U.R.S.S.“. în timpul celui de-al doilea război mondial, a militat împotriva dictaturii militaro-fasciste, fiind unul din semnatarii protestului profesorilor universitari împotriva guvernului lui Antonescu pentru ieşirea României din războiul antisovietic. După 23 August 1944, în funcţiile pe care le-a îndeplinit, Constantin I. Parhon a dus mai departe lupta pentru realizarea aspiraţiilor înaintate ale clasei muncitoare, ale tuturor oamenilor muncii, participînd cu toată energia şi priceperea la desfăşurarea revoluţiei populare, la zidirea temeliilor orînduirii socialiste. Ca preşedinte al primului parlament democratic constituit în urma alegerilor din 1946, a adus o valoroasă contribuţie în lupta condusă de partidul comunist pentru înfrîngerea reacţiunii, pentru democratizarea ţării, pentru consolidarea şi dezvoltarea regimului democrat-popular. După proclamarea Republicii Populare Române, la 30 decembrie 1947, Constantin I. Parhon este investit cu înalta răspundere de preşedinte al primului Prezidiu al Republicii Populare Române. In această calitate a muncit cu pasiune pentru înfăptuirea politicii partidului de dezvoltare economică şi social-culturală a ţării, de construire a bazelor orînduirii socialiste. Constantin I. Parhon a adus o contribuţie de seamă la înfăptuirea politicii externe a partidului şi statului nostru, în calitate de membru fondator al Asociaţiei române pentru strîngerea legăturilor cu U.R.S.S. — a cărui preşedinte de onoare a rămas pînă la sfîrşitul vieţii — a militat activ pentru prietenia dintre România şi Uniunea Sovietică. El a activat consecvent pentru întărirea relaţiilor de prietenie ale României cu toate ţările socialiste, pentru dezvoltarea legăturilor ţării noastre cu toate statele, pentru afirmarea României pe plan internaţional în spiritul cauzei păcii şi colaborării între popoare. Patriotismul fierbinte, încrederea neclintită în forţa creatoare a poporului român, liber şi stăpîn pe soarta sa, devotamentul cu care a slujit cauza socialismului de-a lungul întregii sale vieţi, au făcut din omul de ştiinţă şi cetăţeanul Constantin I. Parhon o strălucită pildă pentru întreaga intelectualitate şi întregul tineret studios din patria noastră. Ca recunoaştere a activităţii închinate fericirii poporului, a meritelor sale de om de ştiinţă şi militant pe tărîm social-politic, Constantin I. Parhon a fost distins cu înaltul titlu de Erou al Muncii Socialiste şi cu alte numeroase titluri, ordine şi medalii ale Republicii Socialiste România. Apreciindu-i-se aportul deosebit la cauza păcii şi prieteniei între popoare, C. I. Parhon a fost, de asemenea, distins cu Ordinul Lenin al U.R.S.S., precum şi cu înalte ordine şi distincţii ale altor state. încetarea din viaţă a lui Constantin I. Parhon este o grea şi dureroasă pierdere pentru poporul român. Amintirea sa va ramîne veşnic vie în inima şi conştiinţa oamenilor muncii din patria noastră. 3 Pag. 5 DE ZIUA MINERULUI Temperatura înaltă a muncii în adîncul abatajelor Început de august... Aici, unde Parîragul se priveşte faţă în faţă cu Vîlcanul, soarele pătrunde destul de greu. O zi obişnuită de muncă, peste care pluteşte însă atmosfera sărbătorească declanşată sub cupola în care au loc lucrările Congresului al X-lea al P.C.R., revărsată asupra întregii ţări. Trenul porneşte. Alături de oamenii din brigada lui Petre Constantin, pătrundem în galeria principală a minei Lupeni, spre abatajele adînci, dornici să cunoaştem faptele pe care gazdele noastre le aşează în cununa sărbătorii lor. Brigada pe care o însoţim spre locul de muncă, este una dintre cele mai bune din Valea Jiului, iar şeful său un miner dintre cei mai vrednici şi mai renumiţi. Trenul pătrunde tot mai adînc în noaptea şi tăcerea adîncurilor. In cele din urmă se opreşte. In şir indian, cu lămpile în mîini cei 30 de mineri din schimbul I străbat o galerie îngustă, apoi, în grupuri mici, se îngrămădesc în colivia care îi va coborî undeva într-o zonă, sub nivelul mării. Aici se află abatajul nr. 3 din stratul III. Răcoarea din puţuri şi galerii, nu se mai simte. — Noroc bun ! — Noroc bun ! Cam atît. Cele două schimburi s-au întîlnit la locul de muncă pentru a preda şi prelua uneltele. Şeful brigăzii, alături de Gheorghe Grecu — şeful schimbului de noapte — priveşte, evaluează munca celor dinaintea lor şi pare mulţumit. Abatajul e curat ca şi cum aici nu s-ar fi petrecut nimic. In cele 8 ore de muncă însă schimbul lui Grecu a perforat, a puşcat şi a evacuat întreaga cantitate de cărbune. Cei care vin după ei urmează să ridice grinzile, să bandajeze şi să taie vatra pentru ca următorului schimb să-i revină sarcina de a curăţi abatajul, de a împinge transportorul pînă lîngă frontul de lucru şi de a răpi armătura metalică. — Acesta-i tot secretul succeselor noastre, spune Petre Constantin, organizarea lucrului în ciclu şi specializarea schimburilor pe operaţiuni. După care urmează disciplina. O disciplină şi o sincronizare a energiilor fiecărui miner, fără de care abatajul s-ar prăbuşi. Da, nu glumesc. Puteţi să înţelegeţi această prăbuşire şi la propriu, dar mai ales la figurat, în dialogul cu oamenii însă personalitatea brigăzii mai capătă şi alte explicaţii. Cei mai mulţi dintre cei 90 care formează brigada lui Constantin, printre care Gheorghe Marinescu, Gheorghe Nichita, Constantin Pop, Ilie Petre, Aurel Manta, au o mare vechime în acest colectiv, s-au obişnuit şi omogenizat, s-au sudat şi format în acelaşi spirit de muncă ordonată şi dăruire fără rezervă. Abatajul lor este cel mai mare din ţară. Un abataj frontal întins pe zeci de metri, din care ies zilnic aproape 1 000 tone de cărbune cocsificabil. Dar este în acelaşi timp şi cel mai modern şi mai mecanizat. Susţinerea se face cu stîlpi hidraulici şi grinzi articulate în consolă, este dotat cu transportoare blindate cu mare capacitate de evacuare a cărbunelui, iar pe orizont transportul se face cu benzi de cauciuc. Brigada lui Constantin a făcut prima experimentare în ţară cu susţineri metalice în stratul III şi tavan artificial. Rezultatele au fost excepţionale şi au permis o rapidă generalizare. Numai în anii actualului cincinal s-au introdus în mina Lupeni peste 8 500 stîlpi metalici ceea ce a favorizat sporirea extracţiei de cărbune prin susţinere metalică de la 766 000 tone în 1965 la 920 000 tone în 1969. Privindu-i cum muncesc, aplecaţi asupra ciocanelor pneumatice în abatajul cu bolta joasă, reporterul este tentat să afle fapte mai neobişnuite, întîmplări mai rare, atît de posibile într-o muncă grea, riscantă, la sute de metri în adîncuri. — Pentru noi nu-i nimic neobişnuit. Ne aşteptăm la orice, şi sîntem pregătiţi pentru orice, spune minerul Petru Peter. Scurt şi concis răspund şi atunci cînd este vorba despre succesele lor , ne-am îndeplinit angajamentele în cinstea Congresului, spune Petre Constantin. Şi nu mai adaugă nimic. Secretarul comitetului de partid pe mină însă are multe de completat. — Angajamentul iniţial al brigăzii, spune el, a fost de 2 000 tone cărbune peste plan. S-a realizat la 1 Mai. Apoi a fost majorat la 3 000 tone pînă la Congres. Dar cei 90 de mineri din brigada lui Constantin s-au autodepăşit şi de data aceasta. La 1 iulie raportau că au realizat şi această cantitate. Şi-au propus o altă majorare de 500 de tone. Apoi încă 500. Şi iată că acum, ei au învins din nou, extrăgînd 4 000 de tone cărbune peste plan, în condiţiile realizării unei productivităţi de 8—10 tone cărbune pe post, adică cu 3 la sută mai mult decît norma planificată. „ Dar şeful brigăzii nu acceptă lauda. El susţine că sunt zeci de brigăzi care au întîmpinat Congresul partidului şi Ziua minerului cu rezultate la fel de bune. Şi are dreptate. Minerii de aici, raportau intr-o telegramă trimisă Congresului al X-lea al P.C.R. că „planul producţiei nete a fost depăşit pe bazinul Văii Jiului în cele 7 luni parcurse cu 50 000 tone cărbune cocsificabil şi energetic, iar cel al producţiei globale industriale cu 26 milioane lei“. Sunt succesele care înglobează într-adevăr roadele muncii tuturor minerilor din cel mai mare bazin carbonifer al ţării. ROMULUS LAL