Scînteia Tineretului, octombrie 1969 (Anul 25, nr. 6338-6364)
1969-10-10 / nr. 6346
„SCÂNTEI A TINERETULUI" pag. 2 ACTUALITATEA PENTRU TINERET VINERI 10 OCTOMBRIE 1969 FESTIVALUL NATIONAL AL TEATRELOR DRAMATICE LA A DOUA FAZĂ DE ZONĂ Astăzi începe la Iaşi a doua din cele şase faze de zonă ale Festivalului Naţional al Teatrelor Dramatice, manifestare artistică de mare amploare, cu participarea celor mai bune spectacole cu piese din dramaturgia originală puse în scenă la toate teatrele din ţară. La întîlnirea de la Iaşi participă şapte colective artistice, cu 12 spectacole din literatura dramatică clasică şi contemporană. Iată programul complet al spectacolelor : Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ : „Al patrulea anotimp“ de Horia Lovinescu (10 octombrie, ora 15) şi „Cronica lui Laonic“ de Paul Cornel Chitic (10 octombrie, ora 19,30) ; Teatrul „Victor Ion Popa" din Bîrlad : „Critis“ de Radu Stanca (11 octombrie, ora 15) şi „Al patrulea anotimp“ de Horia Lovinescu (11 octombrie, ora 19,30) ; Teatrul „Maria Filotti“ din Brăila : „Croitorii cei mari din Valahia“ de Al. Popescu (12 octombrie, ora 19,30) ; Teatrul de Stat Bacău : Recital din Alecsandri, Bacovia, Creangă (13 octombrie, ora 11) şi „Un scurt program de bossa nove“ de Radu Cosaşu (13 octombrie, ora 19,30) ; Teatrul de Stat Galaţi : „Florin şi Florica“ de V. Alecsandri (14 octombrie, ora 10) şi „Un asasin ciudat“ de N. Ştefănescu şi C. Şerban (14 octombrie, ora 19,30) ; Teatrul „Mihai Eminescu“ din Botoşani : „Manevrele“ de Deak Tamas (15 octombrie, ora 15) şi „Luceafărul“ de B. Şt. Delavrancea (15 octombrie, ora 19,30 , Teatrul Naţional „V. Alecsandri“ din Iaşi , „Săgetătorul“ de Ion Omescu (16 octombrie, ora 19,30). Ca şi la faza anterioară, de la Timişoara, ziarul nostru va publica zilnic relatări privind desfăşurarea festivalului. O carte de vizită cu 22000 de semnături Miercuri după amiază, in sala „Universal-Club", a avut loc festivitatea de premiere a organizaţiilor U.T.C. din sectoarele Capitalei, fruntaşe în acţiunile de muncă voluntar-patriotică iniţiate în acest an în cadrul întrecerii care a avut loc în cinstea celui de al X-lea Congres al partidului şi a celei de a 25-a aniversări a eliberării patriei. Locul I în întrecere a revenit organizaţiei U.T.C. din sectorul 3, locul II — sectorului 8 şi locul III — sectorului 6. Cu acest prilej au fost, de asemenea, decernate diplome de onoare ale comitetului municipal U.T.C. unor organizaţii U.T.C. din întreprinderi şi instituţii, precum şi unui apreciabil număr de tineri. La sfîrşitul festivităţii am avut o scurtă convorbire cu tovarăşul ION POPA, secretar al comitetului U.T.C. din sectorul 3 care ne-a declarat : — Sîntem, fireşte, mulţumiţi de locul pe care ne-am clasat, datorită rezultatelor bune obţinute In munca voluntar patriotică, datorită elanului de care au dat dovada cei 22 000 de tineri participanţi. — Cîteva date sintetice care oglindesc aceste rezultate 7 — Faţă de angajamentul de a colecta şi preda pe întregul an 750.000 kg metale vechi, tinerii din sectorul nostru au realizat, pini la 23 August, 910.420 kg. Numărul total al orelor de muncă voluntar patriotică prestate de către tinerii din sectorul nostru se ridică la 5.580.155. Prin contribuţia tineretului au fost realizate lucrări de săpături şi taluzări la baza nautică Pantelimon II şi parcurile Obor, 23 August, Vergulul, au fost amenajate pe perioada iernii 7 patinoare pentru copii şi în perioada de vară 8 terenuri de joacă, au fost reamenajate şi întreţinute 10 baze sportive simple din incinta sectorului, s-a realizat amenajarea spaţiilor verzi din parcuri şi a peluzelor de pe bulevardele sectorului nostru. Şi acestea sunt doar cîteva din realizările obţinute de tineretul sectorului 3 al Capitalei, cărora li se vor adăuga mereu altele noi, îmbogăţind cu alte dovezi de hărnicie cartea de vizită a organizaţiilor U.T.C. din sector. I.B. (Urmare din pag. 1) că, celor repartizaţi aici, li se pregătesc locuinţe, consiliul popular oferindu-le imediat cazare, post şi salariu corespunzător pregătirii lor. Şi cu toate acestea, nenumărate posturi rămîn neocupate sau, mai grav, absolvenţii vin pentru cîteva luni, un an şi după aceea pleacă- Fluctuaţia aceasta nu se datoreşte lipsei de condiţii, cum încearcă mulţi să motiveze, ci unei superficialităţi şi iresponsabilităţi periculoase. Mulţi spun că în oraşele de provincie nu există o viaţă intelectuală intensă. Dar cine să creeze o atmosferă elevată, un climat spiritual adecvat dacă nu aceşti tineri intelectuali ? — E adevărat că unele posturi de profesori din acest judeţ cer din partea celor ce urmează să lucreze aici cu spirit de dăruire şi cu o conştiinţă a îndeplinirii profesiei mai mari, ne spune tovarăşul VASILE BLENDEA, inspector şef al inspectoratului şcolar judeţean. Sunt multe şcoli situate în sate de munte, îndepărtate de centre orăşeneşti, unele în care deocamdată nu avem poate nici un cadru calificat. Evident, in aceste cazuri nu este vorba de a te sacrifica (locurile sunt de obicei foarte frumoase, problemele interesante se cere însă să vii aici hotărît ca inima să-ţi bată pentru aceşti oameni, să-ţi dedici viaţa îndeplinirii profesiei în aceste locuri. Altfel nu se poate face nimic, nu se poate munci măcar, iar viaţa ta va fi continuu un provizorat. Din păcate, tocmai asemenea oameni sunt încă puţini. Peste 80 la sută din profesori vin înainte de începerea anului şcolar — unii care nici n-au văzut satele — să le schimbăm repartizarea, nemulţumiţi de „postul" lor. Toţi sunt foarte tineri, oameni de la care aşteptăm să pornească la drum cu conştiinţa cetăţenească a îndeplinirii profesiei în locurile unde este nevoie de ei. Aşa cum spune o zicală, acolo unde oala este plină, degeaba te faci că ajuţi turnînd pe deasupra. „Dar ce, în altă parte nu pot sluji societatea ?“, întreabă unii şi lasă astfel copiii în faţa unor catedre goale, sau dispensarele fără medici care să poată acorda asistenţă calificată. Mulţi preferă să devină funcţionari, neavînd nici o tangenţă cu profesiunea, numai pentru a rămîne într-un loc comod, care nu-i solicită prin nimic. Şi asta, paradoxal, în condiţiile în care bătrîni profesori, pensionari, înţelegînd la cel mai înalt grad menirea lor de educatori, ne solicită să-i trimitem în şcoli îndepărtate faţă de mari aşezări urbane-Iată, aşadar, o situaţie intolerabilă- E adevărat că pe lingă aceşti beneficiari ai unor diplome neonorate în posturile de specialitate lucrează nenumăraţi tineri capabili , conştienţi de rolul lor în îndeplinirea sarcinilor, tineri pentru care locul de muncă, fie el la Deva, Brad sau un îndepărtat sat montan, nu reprezintă o posibilitate comodă de cîştig, un mod de existenţă lipsit de complicaţii, ci este măsura unei responsabilităţi şi îndatoriri sociale înţelese conform acelor comandamente ale societăţii noastre care cer fiecărui tînăr să răspundă mnompt şi cu întreaga sa putere de muncă necesităţilor economiei, culturii. Acesta este un adevăr pe care îl cunoaştem tori, un adevăr care caracterizează o generaţie. Dar înainte de a-l putea extinde asupra tuturor tinerilor, cifrele şi comentariile expuse de interlocutorii noştri îşi cer o amănunţită analiză. Ce consecinţe are pentru economia judeţului această „fuga ţ umnei bune părţi din cadrele cu pregătire medie şi superioară pentru propria lor condiţie, pentru propria lor pasiune iniţială? Ce cauze determină acest fenomen şi de ce natură sunt măsurile care trebuie luate pentru a-i limita proporţiile ? Iată cele trei întrebări pe care le-am pus interlocutorilor noştri. „ O primă consecinţă a lipsei de specialişti de care suferă unitatea noastră este rezolvarea la un nivel calitativ scăzut a unora dintre lucrările care ne sunt încredinţate, ne spune tovarăşul IOAN LADO, şeful atelierului de arhitectură al C.S.A.P.C. Hunedoara. Volumul mare de lucrări care ne-a stat în faţă, cerinţele calitative impuse de destinaţia acestor lucrări făceau necesară rezolvarea lor de către specialişti cu cea mai înaltă calificare. Or, la un necesar de circa 25 de arhitecţi cu care am fi putut acoperi în condiţii optime sarcinile care ne revin, dispuneam doar de 9, fapt ce ne-a determinat să recurgem la cadrele medii. Acestea însă, cu toată bunăvoinţa şi eforturile lăudabile depuse, nu pot suplini lipsa de pregătire, nu oferă soluţiile cele mai bune proiectelor care le sunt încredinţate. Este suficient, cred, să amintesc că mai bine de 80 la sută din proiectele de execuţie a cvartalelor de locuinţe (şi în perioada 1980 —1968 spre exemplu, în judeţul Hunedoara s-au construit peste 28 350 de apartamente, mai mult decât în oricare din celelalte judeţe ale ţării) au fost realizate de cadre cu pregătire medie, arhitecţii ocupîndu-se doar cu studiul tehnic-economic al acestor proiecte. Nu întotdeauna aceste cadre medii au continuat în cele mai bune condiţii ideile cuprinse în studiile tehnico-economice; alteori proiectele au preluat o serie de şabloane în aspectul multora dintre locuinţele construite. Pe de altă parte, randamentul, viteza de lucru a acestor cadre sunt mai reduse, ceea ce a atras suprasolicitarea lor. Faptul că din lipsa de cadre C.S.A.P.C. nu a putut prelua proiectele a o serie de obiective din judeţ a impus ca acestea să fie executate de către C.S.A.P.C. din alte judeţe sau de către I.SC.A.S. — Bucureşti, fapt care, datorită distanţei între proiectant şi beneficiar, a adus şi continuă să aducă un spor nedorit al cheltuielilor de proiectare. Este evident că judeţul nostru, cu gradul său înalt de urbanizare (68 la sută), cu ritmul ridicat al construcţiilor, oferă condiţii optime de realizare profesională. Condiţiile de viaţă sunt, de asemenea, dintre cele mai bune , la fel şansele de afirmare şi promovare rapidă. înclin să cred că nu toţi absolvenţii institutelor de învăţămînt superior îşi iubesc cu adevărat meseria, pentru că nu-mi pot explica altfel cum preferă unii dintre ei ani lungi de anonimat, muncii vii, creatoare aici sau în altă parte unde noi sîntem cei care concepem şi construim. Am impresia că ne aflăm în faţa rezultatelor unor insuficiente activităţi de pregătire morală a elevilor şi studenţilor. Judecind după rezultate, adică după răspunsul pe care unii îl dau la che- mările producţiei. Tovarăşul ALEXANDRU LUGOJAN, inginer şef al Trustului de construcţii Hunedoara ne explică, la rîndul său, dificultăţile pe care le are de întîmpinat producţia din pricina lipsei de specialişti. Ne lipsesc nu numai ingineri de şantier ci chiar şi cadre pentru unele posturi cheie în centrala trustului (cum ar fi cel de inginer şef adjunct, cele ale serviciilor de mecanizare şi producţie). Din cele 17 şantiere aflate în activitate numai 4 sunt conduse de ingineri; pentru celelalte am apelat la tehnicieni sau maiştri. Aceasta se reflectă uneori negativ asupra calităţii şi ritmului de execuţie al lucrărilor. Mulţi dintre specialişti preferă munci de birou, chiar mai prost salarizate dar care sunt comode şi de o oarecare autoritate administrativă. Această observaţie se poate face în egală măsură multor tineri absolvenţi. Şi cred că ea ilustrează lipsa de maturitate cu care mulţi dintre aceştia ies de pe băncile şcolii sau ale facultăţii, uşurinţa şi superficialitatea cu care este privită pregătirea lor moral-volitivă pentru producţie. Ancheta noastră prin cîteva dintre întreprinderile şi instituţiile legate nemijlocit de procesul producerii valorilor materiale a relevat o serie de insuficienţe produse de absenţele specialiştilor. Departe de a epuiza carenţele care decurg din lipsa asistenţei tehnice de înaltă calificare, ancheta noastră în judeţul Hunedoara dovedeşte de ce aport substanţial sunt lipsite unităţile productive ale acestei cunoscute zone industriale prin neprezentarea la locul repartizării a absolvenţilor de facultăţi din anii trecuţi. Asigurarea acestei prezente funcţionale, solicitată masiv de profilul social economic al judeţului Hunedoara, face apel, în primul rînd, la dumneavoastră tovarăşi, care la onorarea repartizării aţi răspuns absent ! HUNEDOARA VĂ AŞTEAPTĂ Noul palat al telefoanelor din Cluj VINERI 10 OCT. 1968 • CORABIA NEBUNILOR I rulează la Patria (orele 9, 12; 15, 18; 21), Sala Palatului (orele 19,30). • LUPII ALBI : rulează la Republica (orele 8,15; 10,45; 13,15; 16; 18,45; 21,15). • PARIA rulează la Luceafărul (orele 9, 11;15; 13,30, 16; 18,30; 21), București (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21). Favorit (orele 10; 13; 15,30; 18, 20.30) • MY FAIR LADI : rulează la Central (orele 9,30; 13; 16,30; 20). • LA NORD PRIN NORD-VEST rulează la Festival (orele 8,30; 11,30; 14,30 17,30 ; 20,30). • ULTIMA LUNA DE TOAMNA rulează la Union (ora 20,00). • A TRAI PENTRU A TRAI : rulează la Union (orele 15,30 ; 18). • ICONOSTAS : rulează la Unirea (ora 15,30). • MEMENTO : rulează la Cotroceni (ora 20,30). • O CHESTIUNE DE ONOARE : rulează la Cotroceni (orele 15,30; 18). Viitorul (orele 18, 20.30). • TINERETE fara BATRINETE : rulează la Viitorul (ora 15,30) • contesa COSEL : rulează la Mosilor (orele 15,30; 19). • O NOAPTE FURTUNOASA : rulează la Munca (ora 20). • GIOCONDA FARA SUKIS : rulează la Rahova (ora 20,30). • TIGRUL : rulează la Lumina (orele 9,30—16 In continuare ; 18,30 ; 20,45); Drumul Sării (orele 15; 17,30; 20) • MARATON • rulează la Buzesti (orele 15,30; 18. 70.30). • ARMATA CODOBATURILOR DIN NOU IN LUPTA • rulează la Flacăra (ora 15.30). • SOARELE VAGABONZILOR : rulează la Giulesti (orele 15,30; 18; 20.30) . Volga (orele 9,15—16 in continuare ; 13,15; 20.30). • CREOLA OCHII-TI ARD CA FLACĂRA : rulează la Munca lorei( 16: 18) Rahova (orele 15,30: 18). • AM DOUA MAME SI DOI TATI : rulează la Vitan (ora 20). • CAVALERII AERULUI : rulează la Ferentari (orele 15,30; 18; 20,15). • LOVITURA PUTERNICA : rulează la Progresul (ora 20,30). • CHIMARON • VIRSTA INGRATA : rulează la Dacia (orele 8,45 —19,30 In continuare). Lira (orele 15,30; 18; 20,15). • OMUL CU ORDIN DE REPARTIȚIE ! rulează la Popular (orele 20,30) . m DRAGOSTE LA LAS VEGAS : rulează la Unirea (orele 18, 20,15), Flacăra (orele 18, 20,30). • OMUL. ORGOLIUI* VENDETA : rulează la Aurora (orele 9, 11,15; 13,30, 16; 18,15; 20,30). Modern (orele 10, 13; 16; 18;15; 20,30). • OMUL MOMENTULUI : rulează la Vitan (orele 15,30;18). Pacea orele (15,45; 18; 20,15). • ARUNCATI BANCA IN AER: rulează la Doina (orele 11,30; 13,45; 16; 18;15; 20,30). • OMUI CARE VALORA MILIARDE : rulează la Victoria (orele 9; 11.15; 13.30; 16; 18,30; 20,45), Grivita (orele 9 11.15; 13,30; 16; 18.15; 20,30), Melodia (orele 9; 11.15; 13.30; 16; 18.30 20.45), Flamura (orele 9; 11.15; 13.30; 16; 18,15; 20.30) . s (UN GLONTE PENTRU GENERAL : rulează la Buccel (orele 9: 11,15; 13,30. 15,45 18 20,45) Mioriţa (orele 9,30; 12; 15,30 18: 20,30). Arta (orele 9—16,45 in continuare : 18: 20,30) . AADIO GRINGO : rulează la Cringaș (orele 15,30; 18; 20,15). • SHERLOCK HOLMES : rulează la Popular (orele 15,80: 18). • COMISARUL „X" SI BANDA „TREITUNI VERZI" : rulează la Progresul (orele 15,30; 18), înfrăţirea (orele 15; 17;45 ; 20), Cosmos (orele 15,30; 18; 20,15). • ANGELICA ŞI SULTANUL : rulează la Feroviar (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18.30; 21), Excelsior (orele 9,45; 12,15- 14,45 17;15; 20), Floreasca (orele 9. 0.15; 13,30; 16; 18,15; 20.30) , Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Tomis (orele 9; 11,15; 15,45; 18,15; 20,30). • MONDOCANE : rulează la Timpuri Noi (orele 9,15; 12,30; 16; 19,30). VINERI, 10 OCTOMBRIE 1969 Teatrul Naţional „I. L. Caragiale" (Sala Comedia) : ALIZONA — premieră — ora 20 ; (Sala Studio) : PĂRINȚII TERIBILI — ora 20 ; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (Schitu Măgureanu) : VITEAZUL — ora 20 ; (Sala Studio) : SFINTU MITICA BLAJINU — ora 20 ; Teatrul Mic : IERTAREA — ora 20 ; Teatrul „C. I. Nottara“ (B-dul Magheru) : VIJELIE IN CRENGILE DE SASSAFRAS — ora 19,30 ; (Sala Studio) : ENIGMATICA DOAMNĂ „M" — ora 20 ; Teatrul Giuleşti : VISUL UNEI NOPŢI DE IARNĂ — ora 19,30; Teatrul „I. Vasilescu“ : MANEVRELE — ora 19,30 ; Teatrul Ţăndărică (Cal. Victoriei) : ELEFANTELUL CURIOS — ora 17 ; Teatrul „C. Tănase" (Sala Savoy) : CAFEAUA CU LAPTE DE ADIO — ora 19,30; (Cal. Victoriei) : FEMEI, FEMEI, FEMEI — ora 19,30. VINERI, 10 OCTOMBRIE 1969 • 10,00 Ce-aţi dori să revedeţi ? Tele-enciclopedia. • 18,00 Buletin de ştiri • 18,05 Studioul şcolarilor. • 18,30 Muzică populară. Solişti : Irina Loghin şi Benone Sinulescu. • 18,45 Criterii. • 19,00 Teleuniversitatea. • 19,30 Telejurnalul de seară. 0 20,00 Actualitatea economică — ediţie specială. 0 20,26 Filmul artistic „Nu se ştie niciodată“ — coproducţie franco-italiană. 0 21,55 Reflector. 0 22,15 Mult e dulce şi frumoasă. 0 22,30 Varietăţi pe peliculă. Reintîlnire cu Charles Aznavour, surorile Kessler, Ana Pruchal, LJU Babs, Vico Torriani, Vivi Bach, Leo Carrier, Collette Dercal, Peter Weck și Connie Froboens. 0 22:55 Telejurnalul de noapte. AZI ÎN LIBRĂRII, EDITURA PENTRU LITERATURA M. Sadoveanu :„Locul unde nu s-a întîmplat nimic", „Demonul tinereţii“, „Oameni din lună“, lei 9,50 ; G. Călinescu : „Opere", vol. 11, lei 24,00 ; Agatha Grigorescu- Bacovia : „Cu tine, noapte", lei 7,25 ; Ilie Păunescu : „Fotografii mişcate", lei 5,50 ; Iv. Martinovici : „Ca să fii stea", lei 6,00 ; Ştefan Berciu : „Teatru poliţist", lei 5,75 ; Mircea Filip : „Prinţul nisipurilor", lei 2,25 ; Mihail Dragomirescu : „Scrieri critice şi estetice", lei 29,00 ; Antologia „Enigma", vol. I, lei 5,25 ; Gala Galaction : „Chipuri şi popasuri", lei 5,00 ; Nely Cutava : „Domnişoarele", lei 7,00 ; Horia Barbu-Oprişan : „Căluşarii", lei 9,50 ; Cicerone Theodorescu „Scrieri", vol. I—II, cartonat, lei 58,00 ; broşat, lei 40,00 ; Maria Arsene : „Pianoforte" — „în afară de luni", lei 27,00 ClND COPIII MICI PUN MINA PE CHIBRITURI... Constantin Nicolae are numai cinci ani. Se juca cu chibriturile lingă şura de paie. Consecinţă : „focul, care a cuprins casa părinţilor lui, s-a întins şi la vecini, distrugînd 4 căpiţe de fin, două de coceni, 3 şoproane, 4 tone de furaje, 600 kg făină de grîu, 2 800 kg lemne, 1 000 kg porumb ştiuleţi şi alte bunuri, radlarea totală a pagubei ridicîndu-se la 25 000 de lei. Credem că nu mai trebuie subliniată necesitatea de a supraveghea copiii... TOT PĂRINŢILOR LE-AU FOST ÎNCREDINŢAŢI... Duminică dupăamiază, în Piaţa Obor din Capitală, au fost prinşi asupra faptului doi hoţi de buzunare, un băiat şi o fată, care „operau“ împreună. Elena Iancu are 13 ani şi e elevă în clasa a V-a (str. Zăgazului, nr. 55, sect. 1), iar Ion Bărcilă are numai 12 ani şi jumătate şi e elev in clasa a IV-a (str. Catedrei, 18). Minorii, conform legii, au fost încredinţaţi spre supraveghere părinţilor. In ce priveşte supravegherea, avem, însă, o dovadă foarte concretă asupra felului ,cum au exercitat-o pină acum aceştia. Poate că şcoala — şi, eventual, chiar autoritatea tutelară — se vor interesa îndeaproape de condiţiile în care sunt crescuţi şi educaţi aceşti doi copii. AU ÎNCEPUT cu prăjituri. Reţinuţi în urma unui furt recent, Costel Ciubot (18 ani) şi Mihai Fîneaţă (16 ani şi 3 luni) din Bucureşti, au declarat un întreg palmares de „activitate bogată", şi-au început activitatea în noiembrie anul trecut, forţînd un geam al magazinului „Gospodina" din Splaiul Unirii. Obiectul furtului — prăjituri în valoare de 200 de lei. Asta, se pare, i-a Îndulcit intrare furtului, şi, după cîteva zile, au revenit la acelaşi magazin, pe aceeaşi cale, sustrăgînd două sticle de coniac și mezeluri în valoare de 274 lei. Au urmat alte patru spargeri, la diverse magazine, soldate cu 1800 lei în numerar, un ceas, alte lucruri de îmbrăcăminte şi ciocolată în valoare de 215 lei. Ultima lovitură au dat-o în iulie a.c., forţînd o fereastră la Şcoala 124, de unde au furat un stilou, două pixuri şi o scrumieră ! Aceste mici „distracţii" ii vor costa, însă, foarte scump. Timpul de reflecţie pe care-l vor avea acum la dispoziţie va fi, poate, util nu numai pentru ei, ci şi pentru părinţii lor, a căror lipsă de responsabilitate în educarea celor doi e mai mult decit evidentă. Mai ales că, pentru recuperarea pagubei de circa 5 000 lei, a fost pus sechestru pe bunurile ...părinţilor. BOCŞORENI . De acest sat se leagă amintirea primelor zile de şcoală ale profesorului Gheorghe Braşoveanu şi dorinţa sa de a se reîntoare aici după absolvirea facultăţii. Pasionat de istorie, profesorul şi-a propus să realizeze monografia satului. Această monografie, realizată în colaborare cu învăţătorul Sava Bărbătescu, a primit locul I la concursul organizat, în anul 1988, de Studioul de radio Craiova. In colecţia prof. Gh. Braşoveanu se află azi 428 de piese, multe datînd din perioada neoliticului, împreună cu 18 elevi, membri ai cercului „micii muzeografi", profesorul a organizat o expoziţie şi un „Muzeu al satului". Proiecte de viitor . Se va amenaja, în cadrul muzeului, o vatră în ogiac, iar la intrare, de ambele părţi, se vor construi — în miniatură — case specifice acestor locuri. (DUMITRU VATAU). HUNEDOARA : fotografia alăturată reprezintă Barajul de la Cinciş. La poalele munţilor Poiana Ruscăi, apele rîului Cerna au fost oprite, creîndu-se un lac artificial, destinat plimbărilor de agrement cu vaporaşul şi bărci, (prof. IOAN VLAD). in nou pas pe calea fuziunii nucleare Realizarea fuziunii nucleare depinde, în ultimă instanţă, de progresele pe care fizicienii le vor realiza în stăpînirea şi controlarea plasmei — cea de a patra stare a materiei. Extrem de instabilă, ea poate fi menţinută la temperaturi de ordinul milioanelor de grade numai cîteva fracţiuni de secundă. După 10 ani de cercetări, savanţii au ajuns la concluzia că, pentru a realiza o fuziune nucleară „rentabilă“, trebuie întrunite trei condiţii de bază : o temperatură de 100—200 000 000 grade, o densitate de mai multe mii de miliarde de nuclee atomice pe centimetru cub şi un timp de stabilizare a plasmei de o secundă. In ultimii ani s-au obţinut o serie de rezultate apropiate de parametrii amintiţi dar, de fiecare dată, izolate. Un nou pas a fost făcut, recent, de către cercetătorii francezi, care au ales o cale principiul nouă de provocare a fuziunii termonucleare. Avîind la dispoziţie un laser deosebit de puternic — 4 miliarde de waţi — ei au decis să lucreze nu cu deuteriu gazos, ci cu o baghetă de deuteriu solidificat (la o temperatură de —269° C). In felul acesta, devine posibilă concentrarea întregii puteri a laserului asupra unei infime fracţiuni de deuteriu, obţinindu-se o temperatură de 10 milioane de grade şi o extrem de mare densitate a nucleelor atomice : miliarde de miliarde pe centimetru cub. Din păcate, perioada de existenţă a plasmei este încă foarte scurtă : 5 miliardimi de secundă. Interesul experienţei franceze constă în demonstrarea existenţei unei noi posibilităţi de a amorsa reacţia de fuziune — cu ajutorul laserului — şi a unei noi direcţii de cercetare — în domeniul deu- . teriului solid. I. V. ADNOTĂRI (Urmare din pag. I) Dar tot la Cluj, la rectoratul Universităţii, un gest frumos : pe un întreg perete al culoarului portretele în basorelief ale tuturor rectorilor care au slujit aici. Primul, acel pasionat de ştiinţă şi idei, Sextil Puşcariu care a înfiinţat şi Muzeul limbii române din Cluj. Să nu ne uităm însă şi în altă parte : în curtea interioară se află „expus“ bustul lui Victor Babeş, unde mai sunt depozitate şi alte materiale. ★ Mulţi dintre profesori şi-au donat bibliotecile personale şi instrumentele de laborator facultăţilor unde au oficiat. Faţă de aceste donaţii trebuie arătat un respect deosebit. Intîi şi întîi ele trebuie cunoscute de studenţii de astăzi. La Universitatea din Iaşi se păstrează în mod exemplar seminarul de matematici, iniţiat şi organizat de Alexandra Myller. Ca semn de recunoştinţă, seminarul poartă astăzi numele lui. Afară, pe culoar, se află portretele unor matematicieni români şi străini — o anticameră care te pune în temă, înăuntru în cîteva săli, zeci de mii de volume şi reviste, poate cea mai bogată bibliotecă specializată în matematici din Europa. Multe din aceste cărţi au aparţinut odată lui Myller şi altor profesori (pe un dulap, îmi amintesc, pe o plăcuţă de alamă scria : „Donaţia profesorului Climescu"), şi multe dintre acestea poartă adnotările lor. La muzee, asemenea cărţi stau sub rafturi de sticlă. Pînă în urmă cu nu prea mulţi ani, toţi studenţii de la matematici aveau cite o cheie, şi veneau în acest seminar, ziua sau noaptea, îşi căutau singuri cărţile, studiau şi apoi le puneau la loc. în zeci de ani nu a dispărut nici o carte. Mai mult, era mai demult obiceiul ca fiecare student să doneze, după''absolvire, ca un semn de omagiu, cîteva cărţi acestui seminar. Şi se donau cărţi rare, aduse de prin ancariatele apusuluiîn zilele noastre acest obicei s-a stîrpit. Dacă ne împrumută cineva o carte, fie că i-o facem uitată, fie că o folosim capac pentru oare. Un lucru trist e la filologia bucureşteană în legătură cu o valoroasă donaţie. Este vorba despre cărţile care au aparţinut lui Ovid Densusianu. O mică placă dacă nu şi un bust ar putea aminti generaţiilor noi de studenţi că în acea sală a studiat şi s-a consultat ani de-a rîndul profesorul Densusianu cu studenţii lui, că o bună parte din volumele bibliotecii au fost dăruite de profesor pentru folosul studenţilor care aveau să vină. între aceştia am fost şi noi, colegii mei, în biblioteca aceea am citit şi am consultat şi noi cîteva cărţi, însă noi nu am ştiut atunci ale cui au fost ele odată, cine le defolia uşor cîndva, cine a lăsat pe marginea lor nişte semne de memento. Dacă am fi ştiut atunci ! Poet de talent, Simon Ajarescu se amuză, lăsînd perplex cititorul in faţa unor titluri căutate cu făclia stinsă şi decupate, în nopţi de insomnie, din tratate ştiinţifice moderne. Cititorul se încruntă, se opinteşte, dă din umeri şi, în cele din urmă, se amuză, fratern, şi el. Din această veselă armonie colectivă au, însă, de pierdut ambele părţi: scriitorul — ceva din încrederea publicului, iar acesta — sunetul distinct, cu cîteva acorduri insolite, aparţinînd unui poet realmente înzestrat. Poet care, în treacăt fie spus, nu reeditează, cu ocazia volumului, surpriza plăcută furnizată de apariţiile anterioare in presa literară. In „Biopoeme" autorul mizează prea mult pe şocul lingvistic, pe sonul emfatic al cuvântului rar, adesea necunoscut. Dacă nu m-aş feri de poantele ieftine aş afirma chiar că Simon Ajarescu pare mai mîndru de titlurile „biopoemelor“ sale, decit de ...„biopoemele“ înseşi. Dar mă feresc ! Şi, neglijînd teribilismele, să sondăm, mai în amănunt acest teritoriu liric. Ciclul intermitent de „poeme ale vieţii“ debutează cu o geneză dunăreană în mit: „Din Dunăre m-am născut. “Un val viu/M-a adus la n.. pe locul omului“. O notă de veritabil tragism aduce biopoemul creşterii. Eul liric scrutează timpul pînă la clipa din urmă a fiinţei, cînd „vîrsta / Mea, n-o să mai fie de-o seamă cu mine, / Cînd sălciilor le va creşte cîte-o creanga da tei, / Cînd luceferii, scînteile, licuricii, sclipirile / Vor fi in solstiţiu, cînd oamenii fi-vor / Fiecare cu gîndul în mintea celuilalt...“ In ciuda citorva sintagme aruncate la voia întîmplării, aş remarca versurile în care poetul surprinde haosul universului: „Zilnic / Descopăr, surprins / Cîte-un punct cardinal nelalocul său.“ „Metaîntîmplările“ strat, de fapt, nişte poeme ale luminii şi viziunii lumii din perspectiva visului. Focul concentric al privirilor se îndreaptă, de predilecţie, către Zoonima, ţara fără de vînători. Ţara unde sînt posibile toate „supraîntîmplările". Unde confuzia între imaginar şi real rezultă şi din inconsistenţa conturelor, „Ego-proiecţiile“ autorului (Brâncuşi, Demostene, Vitruviu) nu mi-au lăsat nici SIMON AJARESCU: „BIOPOEME“ o impresie; nici bună, nici rea. De asemenea, „Alboradele“. In schimb, „Poem circumstanţial de timp“, „Simili- Apocalips“, „Noctumalia“, „Etopee 8“ şi „Etopee 11“ se sustrag acestor reproşuri. In ansamblu, însă, „Biopoemele“ lui Simon Ajarescu mi se pare o carte ratată. Ratată, nu în raport cu media valorică a debuturilor din ultima vreme, ci cu vocaţia autorului. De vină este nu locul comun, inexistent aproape la acest debutant, ci insuficienta transfigurare. Poetul săvârşeşte eroarea de a crede că simpla renunţare la clişeu, polarizarea cuvintelor în juril unui centru de greutate inedit şi inovaţiile sintactice constituie automat şi surse inepuizabile de lirism. Prejudecată pe care unele din piesele acestui prim volum o infirmă. Este rîndul următoarelor cărţi să ne restituie, mai pură, figura literară a lui Simon Ajarescu. NICOLAE BALTAG • ACEASTĂ PRIMĂ EXPOZIŢIE personală a Octaviei Molea Suciu (Galeriile fondului plastic din Calea Victoriei 132), reprezintă faţă de participările anterioare în expoziţiile colective un moment de cristalizare caracterizat în primul rînd printr-un vădit efort de cenzură, de rigoare a gîndirii şi exprimării plastice. Compoziţiile explozive pe care le cunoaştem născute din jocul uşor impulsiv al unor volute grele evocînd o vegetaţie luxuriantă ori fragmente ale materiei organice, parcă dilatate imens sub microscop au evoluat acum către o expresie mai echilibrată, mai logică, al cărui dinamism intern se susţine numai printr-un acelaşi nucleu central (un soi de leit-motiv plastic), care distribuie şi polarizează în egală măsură toate liniile de forţă ale caevident al puterii de fabulaţie. Din această expoziţie remarcăm totuşi tonul unei anume onestităţi profesionale, a unor căutări sincere, izvorîtă din convingeri necontrafăcute. în consecinţă expozanta şi publicul nu ciştigă nimic, dimpotrivă, credem că sunt stînjeniţi de preţioasa prefaţă a catalogului în care artista este definită ca „un temperament neliniştit pînă la contorsiune", fiind comparată în continuare cu Dali sau Gorki, de fapt aceştia comparaţi cu ea, căci „procedeul“ ei ni se explică, îl mai întîlnim de fapt şi la pictorii citaţi. 5. DELA GRIGORAŞ NEAMŢU şi COSTÎN NEAMŢU expup . la sala Kalinderu artă decorativă (tapiserii, panouri imprimate, imprimeuri, jardiniere, măsuţe cu mozaic). Atît prin destinaţia precisă a lucrărilor, cît şi prin AFIRMĂRI bioului. Această evoluţie ne apare nu numai ca o expresie a epurărilor, a simplificărilor succesive şi întrucîtva necesare, care i se impun unui artist, de însăşi forma de exprimare, ci şi ca o îndepărtare instinctivă de limitele unui decorativism. Acest fapt este evident, nu atît în titlurile cam preţioase, livreşti (Respiraţia materiei, Direcţie necunoscută, Picaj întrerupt etc), cît mai ales în imaginea propriu zisă, izbutind în pînze deosebite ca Echilibru temporar să concentreze, să exprime lapidar şi convingător acea atmosferă generală care-i este proprie, acea atmosferă de concentrare latentă, a energiilor gata să irumpă, să se dezvolte neaşteptat şi plenar. Pictura Octaviei Molea Suciu este o pictură în ansamblu, accesibilă, limpede, fără intenţii polemice, fără ambiţii novatoare (suprafaţa lucrării este pictată într-o manieră aproape „clasică“, cu respect pentru armonia tonurilor, valorînd atent şi conştiincios detaliile nepropunîndu-şi, cel puţin deocamdată, depăşirea unor zone tradiţionale în pictură. Accentul de originalitate îl desluşim mai degrabă în direcţia invenţiei de forme, tînăra artistă posedînd un har modul de abordare, de realizare se pare că cei doi tineri artişă nu şi-au propus să depăşească zonele agreabilului, ale plăcutului, creînd obiecte de utilitate artizanală, cărora, evident nu le lipseşte un anume bun gust şi fantezie. Motivele sunt în general preluate dintr-un univers folcloric ceea ce conferă în general lucrărilor un anume sentiment, o anume tonalitate afectivă, o căldură, duioşie şi umor, care, „în ipostaza lui citadină“ ne-a convins mai puţin (Logofeţi de Baltă Ablă şi Colege). Interesante ni s-au părut imprimeurile realizate tehnic în întreprinderea I.T. Dacia Bucureşti, pe care de multă vreme le admirăm în expoziţii ca lucrări individuale ale creatorilor, membri ai unui harnic şi dotat colectiv, decit ca produse pe care ar trebui să le întîlnim şi în viaţa cotidiană. Expoziţia celor doi artişti plastici este fără îndoială o promisiune, o mărturisire a calităţilor lor. Desigur se impune şi remarca că pînă la un punct ea enunţă destul de puţin, lăsînd senzaţia unei nerealizări pe măsura posibilităţilor, lăsînd senzaţia că anumite lucrări sunt realizate mai grăbit. C.R. CONSTANTINESCU