Scînteia Tineretului, decembrie 1969 (Anul 25, nr. 6365-6390)
1969-11-19 / nr. 6380
IA EXPLOATAREA MINIERĂ VOIEVOZI PRIMUL ABATAJ FRONTAL A INTRAT ÎN FUNCŢIUNE In cadrul noului sector minier Cuzap 2, aparţinînd exploatării miniere Voievozi, a fost pus în funcţiune primul abataj frontal, al cărui front de lucru este de 11 metri. Din acest abataj se extrag, în prezent, în trei schimburi, 450 tone de lignit, urmînd ca la începutul anului viitor, cînd vor fi atinşi parametrii proiectaţi, să se realizeze o producţie de 970 tone cărbune. (Agerpres) LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România şi-a continuat, marţi dimineaţa, lucrările celei de-a treia sesiuni a celei de-a şasea legislaturi. In sală se aflau deputaţii Marii Adunări Naţionale, precum şi numeroşi invitaţi — conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, activişti de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii economice, ştiinţifice şi culturale, ziarişti. Erau prezenţi şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, corespondenţi ai presei străine. Deputaţii şi invitaţii au întîmpinat cu puternice şi îndelungi aplauze sosirea în sala de şedinţe a tovarăşilor : Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. Trecîndu-se la punctul 2 de pe ordinea de zi, deputatul Cornel Onescu, ministrul afacerilor interne, a prezentat expunerea la proiecul de lege privind organizarea şi funcţionarea Miliţiei. Raportul Comisiei pentru consiliile populare şi administraţia de stat şi al Comisiei juridice la acest proiect de lege, a fost prezentat de deputatul Dumitru Balalia, preşedintele Comisiei pentru consiliile populare şi administraţia de stat. La dezbaterea proiectului de lege au luat cuvîntul deputaţii Simion Dobrovici, prim-secretar al Comitetului judeţean Vrancea al P.C.R, preşedintele Consiliului popular judeţean, şi Ioan Benkö, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Mureş• După discutarea pe articole, Marea Adunare Naţională a adoptat prin vot secret, cu bile, Legea privind organizarea şi funcţionarea Miliţiei. La următorul punct de pe ordinea de zi, deputatul Florea Dumitrescu, ministrul finanţelor, a prezentat expunerea la Proiectul de lege privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizaţiilor socialiste. Deputatul Aurel Vijoli, preşedintele Comisiei economicofinanciare, a prezentat raportul acestei comisii şi al Comisiei juridice. In legătură cu proiectul de lege supus dezbaterii, au luat cuvîntul deputaţii Iosif Uglar, prim-secretar al Comitetului judeţean Satu Mare al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, Eleonora Nilea, director general al Combinatului textil din Cisnădie, şi Paraschiv Benescu, preşedintele Consiliului judeţean Galaţi al sindicatelor. Proiectul de lege a fost apoi discutat pe articole. In continuare, prin vot secret, cu bile, Marea Adunare Naţională a adoptat Legea privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizaţiilor socialiste. La cel de-al 4-lea punct al ordinei de zi, ministrul justiţiei, Adrian Dimitriu, a prezentat expunerea la Proiectul de lege privind executarea pedepselor, iar deputatul Mihail Ghelmegeanu, vicepreşedinte al Comisiei juridice, raportul acestei comisii la proiectul de lege în discuţie. (Continuare în pag. a IV-a) ÎN PAG. 23: . LEGE privind organizarea şi funcţionarea miliţiei LEGE privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizaţiilor socialiste LEGE privind executarea pedepselor TREI INIŢIATIVE PE CARE LE PROPUNEM ORGANIZAŢIILOR U.T.C. 7. Analize decadale ale îndeplinirii planului de export de către fiecare tinăr 2. Schimburi de experienţă 3. Raidul-anchetă in toate schimburile Fără îndoială îndeplinirea exemplară a sarcinilor de producţie pe cele zece luni ale anului de către Combinatul de ■bumbac nr. 1 Bucureşti, de curînd constituit ca urmare a aplicării măsurilor preconizate de partid pentru îmbunătăţirea organizării şi conducerii economiei naţionale, se datoreşte realizării indicatorilor planificaţi de către fiecare din unităţile care-l compun. Ne referim în speţă la întreprinderea textilă „Dacia“, întreprinderea de industrializare a bumbacului şi „Aurora“ din Capitală, la întreprinderea „Bucegi“ din Pucioasa. Dintre ele se cuvine menţionată îndeosebi contribuţia însemnată pe care şi-a adus-o întreprinderea textilă „Dacia“. Faptul este evident dacă avem în vedere că aici s-au produs circa 38 de tone fire tip bumbac din cele 60 de tone obţinute peste plan r de întreg combinatul, că în valoarea totală a producţiei marfă vîndută şi încasată cea GH. GHIDRIGAN (Continuare în pag. aV-a) Foto: O. PLECAN Sondă de foraj 4 L. D. construită la uzinele „1 Mai“ din Ploieşti O CAUZA IGNORATĂ SI EXPLICAŢIILE EI ' LĂTURALNICE Acumulîndu-se mereu, întîrzie-' rile, sesisabile la Horia nu numai în via tînără dar şi pe cîmp, în cultura mare, au ajuns să contureze laturile unui fenomen. Un fenomen care persistă de cîţiva ani. Fiecare campanie agricolă este delimitată de timpii săi optimi. Dar, la Horia, aceşti timpi optimi sunt mereu depăşiţi, încălcaţi, lucrările specifice unei perioade ajung să se execute în pe-^ rioada următoare cînd alte preocupări devin actuale şi aceste transferuri repetate se soldează cu pierderi apreciabile, în via despre care aminteam pagubele gravitează, deocamdată, în jurul a jumătate milion de lei. Investiţia făcută acum trei ani, în loc să aducă venituri, va continua să provoace pagube pentru că neglijenţele de acum vor dăuna, vor vămui şi munca anilor viitori. Explicaţiile, justificările pe care le-am auzit fac apel, în special la cauze exterioare împrejurării. Mai întîi am fost asiguraţi că n-a rămas în vie nici un ciorchine necules. Apoi, că n-a fost recoltat decît ceea ce a mai rămas de pe urma unui atac de mătură. Ca să ajungem, în sfîrşit, la recunoaşterea deschisă că, de fapt, via n-a fost culeasă pentru că, pur şi simplu, veniturile ei nu fuseseră planificate. O singură cauză este ocolită cu grijă. Aceea a dezinteresului faţă de averea obştească, a organizării defectuoase a muncii, a nefolosirii raţionale a forţei disponibile. In angrenajul uman al cooperativei agricole, tinerii reprezintă un adevărat ax cardanic. Ei pot fi mobilizaţi la efectuarea lucrărilor de primă importanţă, a lucrărilor de cea mai mare urgenţă. Dar, la Horia, organizaţia U.T.C. nu se cuplează totdeauna la eforturile colectivului în momentele de maximă solicitare ale acestuia. De fapt, era tocmai ceea ce îşi propusese să urmărească şi ancheta noastră în judeţul Tulcea —cite din problemele acute care preocupă cooperativa se află înscrise în programul de activitate al organizaţiei U.T.C. ? Intr-un anumit fel, comitetul comunal U. T. C. din Horia ne şi răspunsese la întrebare. Dar acest răspuns practic pe care nu-1 poate contrabalansa nici o intenţie frumos exprimată pe hîrtie ne-a stîrit nenumărate alte întrebări. Ion Tăbăcaru, secretarul comitetului comunal U.T.C. lucrează direct în cooperativa agricolă. Caşi mulţi alţi membri ai comitetului. Ca şi Marioara Gemănaru, de exemplu. Dar nici unuia dintre ei nu-i sunt cunoscute realităţile din cooperativă, nici unul nu depăşeşte, prin ceea ce ştie despre greutăţile unităţii elementele înguste ale locului lor de muncă. Iar ceea ce ştiu îi lasă indiferenţi. Intervenţiile prompte ale organizaţiei UTC se discută, de aceea, mai mult la modul teoretic, de principiu. „Dacă sîntem chemaţi la o acţiune, atunci ne ducem“, „Noi locuim în centrul de comună, de unde să aflăm ce se întimplă în satele aparţinătoare ?“. „Sigur că da, sîntem capabili să intervenim dar unde şi cum nu depinde de unul sau de altul ci de toţi şi toţi ne întîlnim mai tt rar . Aşa se face că ceea ce ar fi trebuit să realizeze înşişi tinerii din Horia, recoltatul şi sortatul celor 40 de hectare de ceapă, de exemplu, ca şi alte lucrări la care ar fi trebuit să-şi aducă din plin contribuţia, transportul produselor din cîmp, eliberarea terenu-MIRCEA TACCIU NICOLAE COŞOVEANU (Continuare în pag. a V-a) AVEREA COOPERATIVEI ESTE AVEREA LOR 500000 lei tiputrezesc din cîmp şi tinerii din comuna Horia râmin nepăsătorii cu toate că vecinii lor din Izvoarele le demonstrează practic ceea ce ar trebui să facă S-ar putea să părem anacronici. Acum, cînd se recoltează portalion pentru şcolile de viţă, cînd se execută tăieri şi cînd butucii care au dat rodul bogat acestui an sunt îngropaţi în aşteptarea timpului rece, noi vom vorbi, pentru începu , despre o vie care lasă impresia altui moment. Al aceluia din preajma culesuri. La Horia, comună din judeţul Tulcea, pe un bot de deal de aproape 10 hectare vîntul leagănă ciorchini de Afuzali preschimbaţi în stafide. Corzi nelegate, netăiate, pulberea boabelor risipite printre bolovani, buruiana uscată, ciulinii, bălăriile care acoperă omul pe alocuri dau sentimentul paraginii. Pentru oricine se opreşte aici devine limpede că de-a lungul ultimelor luni nimeni n-a mai trecut pragul plantaţiei, că lucrările de întreţinere au fost animate una cîte una. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ANUL XXVI, SERIA II, NR. 63806 PAGINI — 30 BANI MIERCURI 19 NOIEMBRIE 1969 CONSTRUCTORUL DUMITRU BUDA sau notorietatea unui tinăr anonim Aşadar, ne-am întrebat, i, care poate fi „ideea“ spre \ ► care ne îndreaptă întîlnirea cu ›' Dumitru Buda, tînărul mais- % tru finisor despre care ni se vorbise atit de mult şi cu a- , atîta căldură la Şantierul 503 › * (Grupul 5 construcţii) din Gheorghienii Clujului, mare * raion de urbanistică modernă , destinat să găzduiască 30 000 * ► de locatari ? Ne-a fost foarte greu s-o desprindem, căci 4, toţi cei care ni l-au recoman-ţi dat, începînd cu inginerul-şef , 4 Lazăr Stan, om matur şi as- 1upru, dar a cărui vorbă meta- -, lică nu izbutea să ascundă * ► dragostea de părinte cu care ¡ * înconjoară pe tinerii săi subalterni, nu ne-au indicat, în legătură cu Dumitru Buda, i ■ nici un fel de faptă ieșită din › * comun, nici un gest de ca- 4ategoria celor numite „eroice“, , ► nici o înttmplare insolită• Şi ‚ totuşi, numele tînărului constructor apărea invariabil pe buzele tuturor interlocutorilor, Buda Dumitru vădindu-se, › › prin aceasta, posesorul unei ‚► PETRE DRAGU ›1 (Continuare în pag. a V-a) ‚ * ÎN PAG. A 4-A 3 • CRONICA TEATRALĂ — „Al patrulea anotimp*4 de Horia Lovinescu • CALENDAR: 50 de ani de la moartea lui AL Vlahuţă • CE SCRIE în programul de activităţi al organizaţiilor U.T.C. privitor la organizarea intr-un mod cit mai plăcut a timpului liber de sîmbătă seara ? • CINE ESTE secretarul U.T.C. la dumneata în întreprindere ? • CINE — şi de ce — vine la dans? • TOVARĂŞI DIRECTORI ai cluburilor, cum colaboraţi cu organizaţia U.T.C. la reuşita unor manifestări culturaleducative ? Cele de mai sus sunt cîteva din posibilele întrebări care s-au decantat la sfîrşitul unui raid-anchetă întreprins de către Comitetul judeţean Timiş al U.T.C. în colaborare cu miliţia municipiului Timişoara. Motivele care au dus la efectuarea acestei acţiuni au fost determinate de sporirea numărului de infracţiuni săvîrşite de către tineri. Din punctul de vedere al gazetarului, ancheta a fost — din fericire — „săracă“ în materie de „cazuri“, spre surprinderea chiar a organelor de miliţie. In schimb, ne-a oferit prilejul unor observaţii pe marginea atmosferei ce se creează in localurile unde, sub îndrumarea organizaţiilor U.T.C., tineretul îşi petrece timpul liber de sîmbătă seara. Observaţii care ne permit tragerea unor concluzii ce nu vor fi altceva decît răspunsurile la întrebările enunţate mai sus. Deci : 1. „In vederea petrecerii cit mai plăcute a timpului liber din întreprinderea noastră, organizaţia U.T.C. va organiza la sediul clubului scurte programe cultural-distractiv, urmate de dans“. Iată o frază aproape invariabilă, existentă în programul de activităţi al multora dintre organizaţiile U.T.C. Asupra felului cum se realizează această „acţiune“ am dorit să ne documentăm. Am mers la clubul Fabricii „Bumbacul“. Clubul era însă închis. La cluburile întreprinderii „Garofiţa“, „Banatul“, „Industria linii“, ne-a întîmpinat aceeaşi linişte, îmi amintesc oftatul secretarului de comitet U.T.C. de la întreprinderea „Electromotor“ . „De-am avea şi noi un club, ce activităţi am face !“ Nu cumva la fel vor fi oftate pînă să obţină actualele cluburi inactive şi cei de la „Garofiţa“, „Banatul“, „Industria linii“ ? Ce oferă clubul C.F.R. şi „Tehnolemn"? Dans. Att. Mai e clubul „Lira“, care nu se ştie precis al cui e, deşi se zice că ar aparţine Casei de cultură a municipiului. Şi aici — dans. ION D. DANCEA (Continuare în pag. a V-a) E EDUCATIA IN SPIRIT MUNCITORESC A TINERETULUI Ideea că, în orînduirea socialistă, tineretul reprezintă o importantă forţă socială, un izvor nesecat de iniţiativă şi dăruire, în deplin consens cu interesele generale ale societăţii, se susţine prin fapte. Prezenţa masivă a tinerilor în viaţa socială a ţării noastre se cere, însă, apreciată şi dintr-un alt punct de vedere, şi anume prin prisma capacităţii generaţiilor tinere de a se afirma conştiente în prelungirea unei tradiţii, cu convingerea fermă că ceea ce ele sunt chemate să perpetueze este, înainte de toate, un spirit, o mentalitate, care, guvernîndu-le activităţile practice, productive, se constituie în însăşi esenţa spirituală a orînduirii noastre socialiste. In acest sens, după cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Raportul prezentat la cel de-al X-lea Congres al partidului, „apreciind rolul tot mai important pe care tineretul il are în diferite domenii ale vieţii sociale, partidul nostru acordă o atenţie deosebită formării şi educării constructorilor de mîine ai socialismului, pregătirii tinerei generaţii chemate să ducă mai departe măreaţa operă pe care o întreprinde poporul român". Intrucit am apreciat că educaţia muncitorească a tineretului presupune, înainte de toate, contactul nemijlocit cu realităţile mediului muncitoresc ca atare, cu ambianţa proprie domeniilor în care se hotărăşte soarta producţiei materiale a societăţii, ne-am adresat cu precădere unor factori de răspundere care, în ceea ce îi priveşte pe tineri şi organizaţia lor politică, sunt implicaţi direct in activitatea întreprinderilor productive. De asemenea, încercînd să definim mai pregnant circumstanţele specifice ale amplului proces educativ care, desfăşurîndu-se la scara întregii ţări, are în vedere generaţiile tinere, am ales un oraş pretabil la o dublă raportare : atit prin prisma spiritualităţii lui marcante, cit şi în ceea ce priveşte vocaţia lui industrială, afirmată cu precădere în anii socialismului. Interlocutorii noştri sunt secretari şi membri ai comitetelor U.T.C. din întreprinderi industriale de diferite profiluri. Oraşul pe care l-am ales este Clujul. De la bun început, interlocutorii noştri din Cluj au accentuat asupra necesităţii însuşirii principiilor de bază ale politicii partidului nostru, ca o compo-MIHAI PELIN (Continuare în pag. a IV-a)