Scînteia Tineretului, ianuarie 1970 (Anul 26, nr. 6417-6441)
1970-01-04 / nr. 6417
„SCÂNTEI A TINERETULUI" pag. 2 INFORMAȚII — SPORT DUMINICĂ 4 IANUARIE 1970 (Urmare din pag. 1) „prima lui casă“. I-am citat cuvintele, cu respect pentru nenumăratele ore extrașcolare petrecute între zidurile laboratorului. Așadar, la primul punct marcat Cu roșu într-o biografie dinamică am notat faptul că adolescentul a avut norocul întîlnirii cu un profesor plin de inimă şi înţelepciune. E un noroc destul de frecvent întîlnit la noi, ceea ce nu-l face, desigur, comun. Al doilea punct: olimpiadele ştiinţifice şcolare. Mii şi mii de liceeni din toate colţurile României iau parte în fiecare an la aceste mari confruntări devenite tradiţionale, filtre exigente ale unor valori pe care viaţa, ulterior, obişnuieşte să le confirme; de pildă, în cazul lui Gheorghe Rusu... dar să nu anticipăm. Să reţinem deocamdată că, după o participare la o Olimpiadă de matematică unde cîştigă două faze, elevul năsăudean ocupă olimpiada de fizică, un loc cu totul meritoriu printre finaliştii pe ţară, al doilea. Că adjudecarea unui asemenea loc în clasament nu putea întîmplătoare e dovedită şi de faptul că Gheorghe Rusu semna, tot atunci, două lucrări, trimise la reviste ştiinţifice din străinătate. O nouă posibilitate de confirmare se desemna, extrem de îmbietoare, dar şi extrem de dificilă: invitaţia la Olimpiada europeană de fizică de la Hamburg, în vara anului 1968, împreună cu năsăudeanul nostru şi-au pregătit bagajele pentru acest „tumor“ ştiinţific elevi din Anglia, U.R.S.S., S.U.A., Iugoslavia, Republica Federală a Germaniei etc., selectaţi în urma unor concursuri naţionale exigente. Peste 700 de participanţi şi-au ocupat locul în laboratoare, un juriu internaţional format din 15 personalităţi urmînd să dea verdictul la capătul unui şir de probe ce urma să dureze zile întregi. O particularitate a concursului : el îşi propunea să înalţe ştacheta deasupra criteriilor liceale, să descopere valori şi capacităţi ştiinţifice ale căror idei creatoare să poată fi luate imediat în considerare de procesele productive ale industriei; deci, pe baza cunoştinţelor, originalitatea şi ingeniozitatea concurenţilor trebuiau să decidă totul. Cei 700 de prieteni rivali trebuiau să trateze ..rolul energiei în desfăşurarea proceselor mecanice“ şi să pună la punct o ..instalaţie de încălzire centrală pentru bloc cu trei etaje“, însuşi enunţul temelor subliniază că depăşirea limitelor manualului era condiţia sine qua non a reuşitei finale : era vorba, în fond, de o Creaţie de tip ingineresc. Regimul de lucru a fost sever. Cîte patru concurenţi au lucrat într-un laborator, supraveghiaţi fiind cu discreţie de un sistem de televiziune mulţumită căruia juriul putea urmări în permanenţă activitatea fiecăruia. Primei probleme. Gheorghe Rusu i-a consacrat 65 de pagini, celei de-a doua 90 de pagini, plus 40 de schiţe. Nu vom intra, aici, în descrieri detaliate. Pentru noi este semnificativ rezultatul final : intonarea imnului României şi înălţarea drapelului ţării noastre au marcat, la festivitatea de premiere, reuşita unei munci remarcabile . Gheorghe Rusu intra în posesia „Cerbului inteligenţei“, medalie omagială şi a premiului I, alături de un reprezentant al ţării gazdă. Dar drumul început de la Năsăud nu s-a oprit la Hamburg. Etapa imediat următoare a fost Londra. Invitaţia sosită din Marea Britanie şi căreia Gheorghe Rusu i-a dat curs îi solicita să participe la o sesiune de comunicări comemorative dedicată unui savant englez. Succesul hamburghez nu înfrînsese timiditatea liceanului care află, îngrijorat, că la Londra urma să fie singurul participant elev între o sută de cadre universitare, cercetători ştiinţifici, ingineri cu renume şi că acolo urmau să se prezinte 48 de comunicări Cu toate acestea, cunoştinţele ştiinţifice şi originalitatea lucrării s-au dovedit a fi în stare să înfrunte cu succes handicapul vârstei. Gheorghe Rusu şi-a susţinut, printr-o expunere liberă în limba franceză, lucrarea sa intitulată „Constanta de electrică“ , şi-a însoţit expunerea cu scheme şi desene, sub oehii atenţi ai unui public perfect avizat. Şi nu încape îndoială că elevul profesorului Ştefan Tatai, la startul unei cariere ştiinţifice căreia îi explorează cu modestie liniile de perspectivă ce se pierd în Orizont, tânărul care în străinătate a ştiut să refuze, politicos oferte lucrative deosebit de tentante pentru un inventator, a fost acolo, în conclavul ştiinţific de la Londra, un reprezentant tipic al tineretului studios din ţara noastră-La noi, descoperirea capacităţilor este legată de nevoile vieţii Inteligenţa tînărului năsăudean se integrează acestei realităţi axiomatice. Sistemul ingenios descoperit de Gheorghe Rusu urmează să fie aplicat la construcţiile prevăzute în ţară ; el elimină una din cele două conducte necesare în mod obişnuit în circuitele electrice, faza respectivă a circuitului fiind suplinită dintr-o foaie de staniol. In cazul unei avarii se produce un scurt-circuit care determină de o parte şi de alta a locului scurtcircuitat o creştere a intensităţii curentului electric, defecţiunea fiind semnalizată automat. Spre deosebire de instalaţiile clasice cu ţevi exterioare, în proiectul lui Gheorghe Rusu conductele sunt îngropate în perete. Elevul năsăudean şi-a sărbătorit recent majoratul. Bilanţul, încununat Cu creaţia acestui sistem original, asimilat invenţiilor, este, după cum am văzut, cuprinzător. Dar e totodată, numai punctul de plecare într-o călătorie lungă, fascinantă şi grea pe tărîmul adevărului ştiinţific. Pentru cel ce şi-a început drumul în viaţă sub semnul versurilor lui GoşbuC, spirala cunoaşterii va însemna cu certitudine — luptă. şi va lupta „cu dragoste, eu dor“, aşa cum îndemna bardul trăit pe aceleaşi meleaguri năsăudene. Cu convingerea că îşi slujeşte patria. TELEGRAME Tovarăşii NICOLAE CEAUŞESCU, Secretar General al Partidului Comunist Român, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi ION GHEORGHE MAURER, Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, au trimis tovarăşilor FIDEL CASTRO KUZ, Prim secretar al Comitetului Central a! Partidului Comunist din Cuba, Prim-ministru al Guvernului Revoluţionar a! Republicii Cuba şi OSVALDO DORTICOS TORRADO, Preşedintele Republicii Cuba, următoarea telegramă : în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat, Consiliului de Miniştri, al poporului român şi al nostru personal, vă adresăm dumneavoastră, Partidului Comunist din Cuba, Guvernului Revoluţionar şi poporului cubanez, cu prilejul celei de-a XI-a aniversări a „Zilei Eliberării“ — ziua naţională a Republicii Cuba —, calde felicitări şi cele mai bune urări de succes în activitatea pusă in slujba dezvoltării libere, independente şi prospere a ţării dv. Reafirmăm convingerea noastră că relaţiile de prietenie şi colaborare multilaterală dintre ţările, partidele şi popoarele noastre vor cunoaşte o continuă dezvoltare. NICOLAE CEAUŞESCU, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a trimis Preşedintelui Republicii Federale Camerun, EL HADJ AHMADOU AHIDJO, următoarea telegramă : Am plăcerea de a vă transmite, Excelenţă, cu prilejul zilei naţionale a Republicii Federale Camerun, felicitări cordiale şi urări pentru fericirea dumneavoastră personală şi progresul poporului camerunez. NICOLAE CEAUŞESCU, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a trimis Preşedintelui Consiliului Revoluţionar a! Uniunii Birmane, Generalul NEVIN, următoarea telegramă : în numele poporului român, al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi al meu personal, primiţi. Excelenţă, cu ocazia zilei independenţei Uniunii Birmane, felicitări cordiale şi cele mai bune urări de progres pentru ■ poporul birman. (Urmare din pag. I) Afară, nea afinată, placidă, ca o vată suprasaturată de apa (oh, unde sint zăpezile de cristal de-alaltăieri!) ...Bîntuie un vîntişor ud şi blegaţ ca un ţînc-colindător care se-ntoarce-acasă trăgîndu-şi nasul in neştire şi zormăindu-şi bănuţii de dar... In oglinda retrovizoare ni se-arată obrazu unui şofer foarte tînăr, un băietan simpatic şi încruntat, luptindu-se să-şi alunge din minte imaginile de dată recentă ale revelionului pe care, probabil, a trebuit să-l părăsească — slujba-i slujbă! — imediat după miezul nopţii, adică tocmai cînd n era lumea mai dragă. Conduce cu o încordare de serenaut deschizător de drumuri şi materia rece deafară, vag-cafenie, contorsionată de direle vehiculelor care au gonit sărbătoreşte azi noapte, chiar seamănă cu un teritoriu lunar. Însoţit de această imagine, la mulţi ani şi drum bun în dsce, unu tovarăşe şofer care, după aprecierea mea sentimentalistă de om care a stat la revelion pînă-n zori, n-ai împlinit probabil nici 19 ani! Drum bun fietaloanele intacte !... De asemenea, să-i şoptim, pe hîrtie, la mulţi ani fi colegului dumitale de tură, taxatorul, persoană matură fi rotofeie, moţăind pe scaunul său fi dezmeticindu-se, comic, de Cite ori dă cu nasul, gîdilindu-se în crenguţa de vise prinsă festiv de bara metalică... ■A...Pietonii ? Străzile ne defilează prin faţă atât de singure fi de fără mişcare incit, dacă n-am şti ce se-ntîmplă, azi, între zidurile fiecărei case — petreceri ajunse la capitolul revivificator al ciorbei de potroace — am zice că cetatea a trăit un exod... Dar iată că, în sfîrşit, după opt staţii, putem consemna apariţia unui nou pasager: un bărbat înalt şi sur, cu basc, cu fular minulescian şi cu o sacoşă monumentală sunînd ca un xilofon, o sticle goale. Ne adresează un „La mulţi ani !“ aproape chinuit, rămine o clipă surprins că nu vede,in tot troleibuzul, mari şi late decit, trei suflete — şi acelea meditative — şi se-aşează tăcut pe scaunul din faţa subsemnatului. Dar tace numai o clipă. „Ce chestie, dom-le ! izbucneşte el brusc, destăinuindu-mi-se cu febrilă ingenuitate, ce chestie! Auziţi, m-au luat copiii pe nepusă masă. Priveam, cu soţia, la televizor — că nu ne-am dus nicăieri şi n-am poftit pe nimeni anul ăsta — şi cînd să ne băgăm în pat, pe la două, ţîrf ! soneria. Cine era ? Pimiu, doctorul de la Braşov, normea şi nepoţii şi cu doi colegi mai tineri, tot cu maşina, picaţi ca din senin. „Am vrut să vă facem o surpriză. Dacă n-aveam o pană, ajungeam, fix la miezul nopţii". Ei, ce spuneţi. E admisibil să ne iă aşa pe nepregătite ? Cum să faci faţă numai cu trei sticle de vin în frigider şi Cu şampania adusă de ei ? Ce, suntem la regim, său la recepţie ? Le-am spus : e inadmisibil! Dar ei rideau... Păi la mine-n casă, cînd se face petrecere — imi daţi voie, inginer Popescu Doru. Din construcţii. Pensionar —■ ori se face, ori nu se mai face... Acum mă duc la gară, la restaurant, să fac provizii ca lumea... Dar vă spun, e inadmisibil...“ inginer pensionar ” Faptul că ţi s-a dăruit o asemenea bucurie — care te face expansiv ca pe vremea cînd urcai în fugă pînă la schelele etajului opt —in primele ceasuri ale unui an la care, poate, dumneata şi soţia, vă gîndeaţi cu tristeţea însingurării . Ce este „inadmisibil“ ? Poate faptul Că mi-ai apărut tocmai pe fila inaugurală a unui carnet de reporter ? Sau, poate „inadmisibil“ va fi faptul că eu chiar voi povesti cititorilor întochai, fără teama de indiscreție și melodramatic, întîlnirea cu dumneata Sincer să fiu, nu văd, ce-ar putea fi socotit „inadmisibil“ în toate astea. De aceea, tovarăşe inginer pensionar, apropiindu-ne de, staţia urminus, să observăm Că junele de la volan a-nceput să fluiere uşurel „Dilaila", că taxatorul doarme de-a binelea şi Să exclamăm, ca băieţii: Ura şi la gară! Ora 8.30. GarJ cU Nord. Linişte şi spariu cosmofireşti de puntea lor de la biroul „Mişcării“într-o cabană de mare. Şeful de tură Mişu Alecul şi impiegatul Costică Marţian vă primesc cu bună dispoziţie, de parcă le-aş fi venit cu sorcova. Amabili, prevenitori, îmi furnizează toate datele de care am nevoie cu vioiciunea şi promptitudinea omului care şi-a dormit azi noapte, in virtutea unui regulament ce nu admite nici o fracfiune de abatere, toate cele opt ore pretinse de medicină feroviarilor. Revelionul ? L-au aminat pentru deseară. Pînă atunci, in această tură vor trebui să fie primite în gară 38 de trenuri şi expediate in toate direcţiile alte 30. E mult ? E puţin ?„. „Este la fel ca în orice altă zi, mi se răspunde. Iar afluenţa de călători apare scăzută numai în primele ore ale zilei, pe urmă fluxul devine normal". Intr-adevăr, prin fereastra biroului se poate vedea cum se populează tot mai mult peroanele. Notez, poate in vederea unui viitor reportaj, numele mecanicului de la Depoul Bucureşti-Călători care a deschis azi noaptefluxul feroviar al noului an — Ion Neacşu, pe locomotiva 205, la acceleratul în direcţia Filiaşi-Petroşani- Simeria-Deva, cu plecarea la ora zero și două minute — și revin pe peron... O ...acolo unde s-a strîns lumea ca la brezaie în jurul unui spectacolinsolit: un bărbat tinerel, în cămașe albă de nylon, în pantaloni de stofă scumpă, cu dungă impecabilă și în ciorapi supraelastici cu „baghetă“, evident, victimă a excesului etilic, se împotriveşte vag miliţianului care-l suie pe un electrocar. „Cum să-l duc desculţ la post ? Răceşte...“ spune omul ordinei şi-l călăuzeşte cu tot alaiul către biroul .^iiţţftdui.—Pe serviciu... Acesta (cpt. Gh. Oprişan) împreună cu plutonierul — aducător, Mindru şi cu felcerul Gh. Humeniuc, are de dus o adevărată luptă diplomatică pînă să afle datele de bază ale „cazului“. Şi pînă la urmă le află, după ce-i trec toate, năduşele : se numeşte B.M., are 21 de ani, locuieşte într-un bloc din str. Ecoului şi nu-şi aminteşte decit, că s-a certat cu un cumnat cu care petrecea revelionul. Cum a plecat de-acasă, in cămaşe şi ciorapi, cum a ajuns la gară — nu-şi poate explica. în schimb, după ce este „reanimat" cit decit de felcer, devine... demn ~şi pretinde „să nu se amestece nimeni în viața sa personală". Ceea ce oamenii ordinii nici nu fac, după ce verifică — cu o suită de telefoane care ajung pînă-n citeva capete de țară — adevărul datelor furnizate de B.M., îi urează amabili petrecere frumoasă de sărbători, îl urcă împreună cu Mindru într-o Volgă albastră ca un vis, și-l restituie familiei... „Băiat simpatic, ne spune căpitanul, păcat că are beţie urâte. E primul, nostru caz, pe ’70. Azi noapte, după cum arată registrul de evidenţă semnat de cpt. Mihai Dumitrescu, în sectorul nostru nu s-a semnalat nimic deosebit. Vă rog să nu daţi în ziar numele lui B.M. A fost un accident. In zilele următoare va veni desigur să ne mulţumească şi să-şi ceară scuze". Convins de asta, păstrez discreţie absolută... „ Printre multe milioane de evenimente petrecute în noaptea trecută, s-a-ntîmplat şi acela că o foarte cunoscută şi graţioasă poetesă a devenit — n-am ce să fac, acesta e cuvântul — soacră. Vestea, mi-o comunică, în faţa librăriei închise de pe peron, scriitorul, Corneliu Leu. Vine direct de la acea nuntă, unde „a fost ca-n basme“. (La mulţi ani, Violeta Zamfirescu!) şi pleacă la părinţi, în provincie. Pînă la ora trenului, îmi vorbeşte, elegiac, despre Scurgerea anilor (eheu, fugaces...), umoristic despre „răvaşele“ de anul nou publicate în „Luceafărul" de poetul-colonel N. Tăutu şi bineînţeles avîntat despre viitorul nou-născutei edituri. „Eminescu„Una din bombele anului editorial, mă asigură Corneliu Leu, va fi colecţia Romanţe! românesc ele dragoste. O colecţie antologică, cu o tematică întotdeauna in actualitate. Căci dragostea...". Aşadar, îmbogăţindu-mî carnetul profesional, devenit cartotecă, cu „fişa" de naştere a unei colecţii editoriale (despre care, poate, voi scrie la anul un reportaj retrospectiv), să pun punct acestor rînduri „indiscrete“, neomiţînd să consemnez faptul că acum, la întoarcere (s-a făcut ora 13 a.rm.), 93 al meu e burduşit de pasageri că în orice altă zi. ...Semn evident că noul an începe să-şi iese din faza festivă, intindu-şi în cursul normal. La mulţi ani! In „Ţara poveştilor", pină miine e linişte... “. Ce este „inadmisibil“, tovarășe „TINERETUL AZI“ Fără îndoială, între colectivele de cercetare de tip sociologic existente în ţară, Centrul de Cercetări pentru problemele tineretului cîştigă de la zi la zi un prestigiu susţinut pe o activitate care de pe acum se anunţă rodnică. Ultimele reuniuni ştiinţifice realizate sub egida Centrului cu concursul unor specialişti — lucrători în cadrul altor instituţii — argumentează o asemenea apreciere. Din acest punct de vedere volumul pe care Centrul din str. Oneşti îl publică sub titlul „Tineretul, azi“ ni se pare a face bune servicii unei preocupări pe care o dorim amplificată, legată mai mult de situaţiile practice, imediate sau de perspectivă. In mod evident, volumul îşi propune trei subcapitole : studii şi cercetări proprii (între care remarcăm o foarte interesantă lucrare aparţinînd lui Ovidiu Bădina), traduceri din autori străini, şi o rubrică de recenzii, note, informaţii din activitatea Centrului. Aşa cum spuneam, un punct de real interes în cadrul culegerii îl reprezintă studiul „Ingineria socială şi eficienţa cercetării ştiinţifice“, ale cărui date, bine alese, dovedesc că autorul intuieşte unele dintre cauzele întârzierilor în aplicarea, la noi, a unor sisteme ştiinţifice de organizare a activităţii productive. Cercetare socială complexă, a cărei tendinţă este folosirea aspectelor aplicative ale ştiinţelor social-umanistice pentru influenţarea practicii social-economice, ingineria socială urmăreşte, cum spune autorul, „elaborarea de modele viabile, eficiente din punct de vedere economic, şi verificarea lor experimentală“. Prin bogăţia de informaţie, studiul este util, necesar nu numai celor care pot decide trecerea la dezvoltarea ingineriei sociale în ţara noastră, dar şi multor altor cadre care lucrează în economie, şi nu numai aici (este de meditat, de pildă, asupra sugestiilor pe care le face studiul privind pregătirea inginerilor in facultăţile moderne, pregătire care presupune faţă de unele practici existente adăugarea a alte trei componente ale programului de studii in institutele politehnice — formarea inginerilor ca oameni „de idei", ca viitori conducători de colective de muncă şi, în fine, ca dirijori principali ai situaţiei financiare a unităţilor economice). I. M. Nestor descrie în cadrul volumului citat o primă realizare in domeniul dezvoltării ingineriei sociale româneşti. Serviciul de psihologie-ergonomie al Combinatului Chimic din Făgăraş, alţi autori (Petre Datculescu, Cătălin Mămali, Alex. I. Bejan, D. Bazac, C. Iacoviţac, Şt. Costea) propunindu-ne opiniile şi studiile lor pe marginea unor teme privind metodele şi izvoarele actuale ale cercetării tineretului, rol statusul ca formă a dezvoltării psiho-sociale a individului, sau interpretări ale unor date reieşite din anchetele întreprinse de centru (opţiune şi stabilizare profesională, integrarea minorilor delicvenţi, orientarea şcolară etc.). De un bun nivel ştiinţific sunt în economia tematică a culegerii traducerile din lucrările unor cercetători străini : „Schiţarea unei sociologii a tineretului“ de L. Rosenmayr, „Conducător, coleg, subaltern“ de V. N. Subkin şi G. M. Kocetov, „Cu privire la teoria şi terminologia cercetării marxiste a tineretului“, de W. Friederich. Aşteptînd părţile următoare ale „Colecţiei de studii sinteze" editată de Centrul de cercetări pentru problemele tineretului, ne facem o datorie din a recomanda această primă parte între alţii şi activiştilor organizaţiei U.T.C., la a căror cultură de specialitate studiile publicate in „Tineretul azi“ pot adăuga date extrem de utile. E. F. PREFERAŢII CITITORILOR „SCÎNTEII TINERETULUI“ Respectind o tradiţie statornicită, ziarul nostru a organizat şi cu prilejul acestui An Nou, un sondaj de opinie printre cititorii săi, în vederea desemnării celor mai buni 10 sportivi români ai anului 1969. Am primit numeroase „opţiuni“ ale cititorilor, pasionaţi ai sportului. Unii dintre ei, chiar dacă semnau cu alt nume, au trimis mai multe variante cum e cazul corespondentului nostru de la Staţiunea Experimentală Murfatlar - Constanţa, arătîndu-şi prin aceasta, dorinţa ca preferaţii lui să întrunească cele mai multe voturi. Parcurgînd lista, desigur, se va bucura văzînd că „idolii“ lui au întrunit sufragii unanime. De asemenea, ne-au impresionat efortul şi cunoştinţele în materie de sport ale corespondentului Florin M Costache , din comuna Gurbăneşti-Ilfov, care a ţinut cu tot dinadinsul să completeze adevărate Cărţi de vizită pentru fiecare sportiv cu întregul lor palmares. Aproape de... adevăr — adică de lista pe care o publicăm — au fost şi cititorii Gheorghiţă Grosu (Neamţ), Florin Stoica (Teleorman), Fettich Iosif şi Antoniu Ciocan-Timiş, loan Ivan şi Dumitru Valeriu-Prahova, Constantin Iacob, Vasile Istrate şi Ruse Teodor — toţi din Vîlcea, Aurel Diţuleasa- Olt, loan Florian şi Gh. V. Ticuţă-Argeş, Ioan Rusu-Bistriţa-Năsăud. toţi felicităm din inimă pe cei „zece“ şi le urăm succese tot mai mari în cariera lor sportivă şi în reprezentarea sportului românesc. Desigur, preferinţele masei de cititori nu s-au oprit numai la cele 10 nume. Opţiuni şi voturi au întrunit numeroşi alţi sportivi de elită, pe care î i felicităm, de asemenea, pentru meritele lor, urindu-le să cucerească şi ei noi trepte in ascensiunea spre glorie. Iată-i pe unii dintre ei, în ordinea ă Cumulării punctelor. Leonida Caraiosifoglu — 101, Simion popescu — 99 puncte, Aurel Dumitrescu — 89, sir Gere-Hunedoara, Eugenia Costandache — Plopeni Prahova etc. In urma numărătorii voturilor, ziarul nostru a alcătuit următoarea listă a „Celor mai buni 10 sportivi români ai anului 1969“: 1. Cuplul NASTASE-TIRIAC — 383 puncte —tenis 2. ILEANA CRÂMBA —250 „ —scrimă 3. FLOREA DUMITRACHE —246 „ —fotbal 4. GHEORGHE BERCEANU —233 „ —lupte 5. CALISTRAT CUTOV —223 „ —box 6. NICOLAE DOBRIN —197 „ —fotbal 7. CONSTANTIN CIUCA —166 „ —box 8. GHEORGHE GRUIA —158 „ — handbal 9. MARIA ALEXANDRU —141 „ —tenis de masă 10. VALERIU IRIMESCU —121 „ — rugbi Ion Alexe — 88, Ion Panţuru — 87, Lia Manoliu — 85, Radu Nunweiller — 84, Ileana Silai — 82, C. Oţelea — 81, V. Viscopoleanul — 78, Dan Coe — 77, Mihai Zaharia — 75, Olga Orban-Szabo — 72, Patzaichin — 69, Ion Manea — 67, Mircea Lucescu — 64, Ludovic Sătmăreanu — 62, Victor Ciociltea — 59, Alexandra Nicolau — 55, Ioan Şerban 51, Necula Răducanu — 56, Cristian Gaţu — 47, apoi Marcel Roşea, Carmen Crişan, Florin Gheorghiu, Beatrice Hustiu, Iulică Popa, Tătara II etc. MERIDIAN • Echipa Norvegiei a cîștigat grupa B a campionatului european de hochei pe gheață (juniori), care s-a desfășurat timp de mai multe zile în citeva oraşe austriece. în finală, hocheiştii norvegieni au învins cu scorul de 8—0 (1—0, 1—0, 6—0) echipa Italiei. Pe locul trei s-a clasat echipa Poloniei, învingătoare cu 7—1 (0—1, 2—0, 5—0) în meciul cu România, care a ocupat locul 4. Austria s-a clasat pe locul 5, fiind urmată de Iugoslavia şi Ungaria • Turneul internaţional masculin de handbal de la Berlin a fost cîştigat de echipa oraşului Leipzig, care în finală a învins cu scorul de 10—7 (6—3) echipa Berlinului. Pentru locul 3, selecţionata Bucureştiului a întrecut cu scorul de 16—13 (9—6) echipa oraşului Copenhaga. Clasamentul final se prezintă astfel : 1. Leipzig ; 2. Berlin ; 3. Bucureşti ; 4. Copenhaga ; 5. Katowice ; 6. Budapesta. • Selecţionata de hochei pe gheaţă a Cehoslovaciei a susţinut a treia întîlnire cu echipa Canadei. Jocul, care s-a desfăşurat în localitatea London (Ontario), s-a încheiat cu un rezultat de egalitate : 2—2 (0—0, 2—2, 0—0). • Cunoscutul fotbalist George Best, care activează în echipa Manchester United, a fost amendat şi suspendat pentru o perioadă de 28 zile, în cursul meciului Manchester United — Manchester City, care a avut loc la 3 decembrie, George Best s-a făcut vinovat de atitudine nesportivă faţă de arbitrul jocului. • In turneul internaţional de şah de la Hastings s-au disputat partidele întrerupte. Iugoslavul Gligorici a câștigat la Drimer (România). Fotbalul, hocheiul, handbalul sunt numai citeva din punctele cardinale de reprezentare ale ţării noastre în marile competiţii sportive ale anului ’70. Dar să le enumerăm . FOTBAL : Pe drept cuvînt, anul 1970 poate fi considerat anul marilor încercări ale soccerului nostru. Să transcriem, ca argument, competiţiile la care vor fi prezente echipele noastre fie ale reprezentativei sau de club, fie de seniori, tineret sau juniori . Turneul final al CM din Mexic (mai—iunie) : Preliminariile turneului olimpic (în a doua jumătate a anului) ; Preliminariile campionatului Europei — Cupa H Delaunay — pentru echipele naţionale A şi de tineret (paralel, în toamnă) ; Campionatul european studenţesc (iulie, în Iugoslavia) ; Preliminariile turneului U.E.F.A. (aprilie) ; Cupa balcanică pentru echipele de tineret (iunie) şi echipele de club : Cupele europene pentru formaţiile de club, din toamnă. HOCHEI PE GHEAŢĂ : La Bucureşti şi Galaţi vor avea loc întrecerile grupelor B şi C ale Campionatului lumii. Datele exacte : 23 februarie—5 martie şi, respectiv, 13—22 februarie. HANDBAL , Oţelea, Gruia et comp. vor încerca escaladarea celui de-al treilea pisc, participînd în Franţa (26 februarie—8 martie) la cea de-a VII-a ediţie a Campionatului mondial masculin. CICLISM : Cea de-a 23-a ediţie a tradiţionalei competiţii cicliste „Cursa Păcii“ va avea loc între 12—26 mai, cu startul din Praga. ATLETISM : Cei mai buni atleţi români vor participa la „Cupa Europei“ programată în Spania, în luna iulie. CAIAC-CANOE : „Flotila românească“ va lua din nou startul în cadrul Campionatelor mondiale (Danemarca, luna august) şi „Criteriului speranţelor olimpice“ (R.D.G., luna iulie). GIMNASTICA : Iugoslavia găzduieşte Campionatele mondiale (luna octombrie) şi „Cupa speranţelor olimpice“ (luna august). VOLEI: Campionatul mondial, masculin şi feminin, va avea 1oc în Bulgaria, în luna septembrie. Campionatele europene pentru echipe de tineret (masculin şi feminin). — Iugoslavia. în luna iulie : Jocurile balcanice (masculin) — Grecia, în luna mai. BASCHET : Campionatul european feminin — Olanda, în luna septembrie : Balcaniada feminină şi de juniori — Bulgaria, în luna august. BOX : Pugiliştii noştri juniori vor fi prezenţi în capitala Ungariei, în luna aprilie, la Campionatele europene . Jocurile balcanice se vor desfăşura în Bulgaria, în luna septembrie. ★ Celălalt, mare capitol al actualităţii noastre sportive, competiţiile sportive de masă ale tineretului organizate de U.T.C. au, de asemenea, o agendă nu mai puţin încărcată. Să enumerăm principalele repere : CUPA TINERETULUI DE LA SATE : (ediţia de iarnă — care se încheie la 28 februarie, şi ediţia de vară, 1 aprilie-24 august). CROSUL TINERETULUI : cu etapa finală pe ţară, la 10 mai. Este suficient să amintim că anul trecut, cele două mari competiţii de masă au pus în mişcare, fiecare, cite un milion de tineri ! CUPA U.T.C. LA CINĂ . Se organizează in luna august, cu participarea echipelor campioane judeţene de la Cupa tineretului de la sate. CONCURSUL NATIONAL DE TRÎNTA : Se organizează în luna decembrie, cu participarea campionilor judeţeni la Cupa tineretului de la sate. CUPA RECOLTEI : Are loc între 1 septembrie—31 octombrie, la 13 ramuri sportive. CAMPIONATELE NATIONALE ŞCOLARE : La at letism, baschet, fotbal, gimnastică, handbal, schi, volei şi box — haltere (pentru şcolile profesionale) se încheie la 25 mai. OLIMPIADA DE IARNA A ELEVILOR : La patinaj, sanie şi schi îşi programează etapele pe clasă, şcoală, localităţi şi judeţe pînă la 28 februarie. PENTATLONUL ATLETIC ŞCOLAR : Este prevăzut, în acest an, cu finală pe ţară, care va avea loc între 13—14 iunie. CONCURSUL DE ŞTAFETE AL ELEVILOR : etapele sale pe clasă, şcoala şi localitate sunt prevăzute între 6 aprilie—25 mai. CONCURSUL DE ŞAH AL ELEVILOR : Va scoate la iveală. Cu siguranţă, noi talente. Le vom cunoaşte după consumarea celei de-a IV-a etape, finala pe ţară, ce va avea loc în vacanţa de vară în cadrul „Satului olimpic" al sporturilor individuale. CUPA ŞCOLARULUI LA FSTBAL ÎN 6 ŞI BASCHET 2X2 — programează cea de-a II-a parte a competiţiei intre 23 martie—25 mai. V. R.