Scînteia Tineretului, martie 1970 (Anul 26, nr. 6466-6491)
1970-03-26 / nr. 6487
ESTE INEVITABIL HANDICAPUL ELEVULUI DE LA LICEUL RURAL? Portativul catalogului claselor a XI-a de la trei licee din judeţul Ialomiţa — Slobozia, dandarii, Căzăneşti ■— ne pune in faţa unor întrebări grave, pe care noi, la rîndu-ne, le punem colectivelor didactice, ca şi elevilor. Pornim de la situaţia şcolilor. La Liceul din Slobozia, bunăoară, procentul de promovare al claselor a XI-a în trimestrul I este de 43 la sută. Din totalul de 166 elevi ai acestor clase, 58 au rămas corigenţi pe trimestrul I la 112 obiecte şi 35" la 3--4. Catalogul clasei a XlI-a reală de la Liceul din Ţăndărei înscrie la matematică 13 medii între 4—5,50 (din 42) şi 8 medii între 3,12—3,90, iar la Căzăneşti procentul de promovabilitate pe şcoală este de 52,65 la sută în timp ce al claselor a Xll-a este de aproximativ 39 la sută ; din 25 de elevi la clasa a Xll-a C, 18 au medii între 4—5,80 iar la o clasă umanistă 20 de elevi au medii între 4—5 la română, cea mai mare medie obţinută în clasă la Limba română fiind 7. Nu dorim nicidecum să milităm pentru promovare cu orice preţ sau să considerăm promovabilitatea etalon al muncii profesorului. Dimpotrivă, pledăm pentru o exigenţă crescîndă din partea colectivelor didactice din licee, o exigenţă concordată cu cea pe care societatea noastră o impune în toate domeniile de activitate. Dar avînd în faţă situaţia şcolară a clasei liceale finale — o situaţie dezolantă tocmai în momentul cînd ar trebui să fie cea mai bună, să încheie optimist doisprezece ani de şcoală — n-am putut să trecem peste ceea ce arată procentul de promovare aici. Problemele se conturează pe cel puţin trei laturi ce ni s-au părut demne de o discuţie atît cu profesorii cît şi cu elevii din liceele respective. 1. Cum se explică procentul atît de scăzut al promovării şi, mai ales, volumul îngrijorător de note mici la materii de bază ca : Limba română, matematică, fizică, chimie ? 2. Ce posibilităţi au elevii liceului rural să se pregătească pentru absolvirea clasei a Xll-a, pentru promovarea examenului de bacalaureat şi pentru abordarea unei profesii ? 3. Este real sau iluzoriu handicapul liceului „rural“ ? Abordînd prima problemă, profesorii se situează pe o poziţie contradictorie. Cităm : „pe elevi i-a surprins noul sistem de notare“ ; „elevii vin slab pregătiţi din băncile şcolii generale“ ; „şcoala este insuficient dotată cu materialul didactic necesar efectuării programei“. Cîteva răspunsuri ale elevilor : „nota nu reprezintă real nivelul cunoştinţelor noastre“ (85 la sută din răspunsuri); „în clasa a XII-a învăţ cu precădere la materiile care mă interesează pentru examene“ ; „este firesc să ne prezentăm sub nivel la materii ca fizica, chimia întrucît nu am văzut sau efectuat niciodată o experienţă, formulele nu se fixează suficient“. Aşa să fie ? Iată părerea noastră. Noul sistem de notare nu credem a fi o cauză a situaţiei relatate. Intr-adevar, noul sistem de notare a afectat procentul de promovare, întrucît a scăzut promovarea la nivel de media cinci obţinută prin rotunjire. A fost afectat procentul dar nu şi conţinutul esenţial al problemei — adică nivelul pregătirii, ci dimpotrivă. Apoi, într-adevăr, este o realitate faptul VERONICA BÎRLADEANU (Continuare in pag. a IV-a) Dincolo de munţi sínt munţi, dincolo de zăpezi sínt zăpezi, dincolo de văi sínt văi. Munţi lingă munţi, zăpezi lîngă zăpezi, văi lîngă văi — aceasta este acum, la sfîrşit de martie, panorama masivului Lotru. în mijlocul lor, în adîncurile lor, se află şantierul celei mai mari hidrocentrale de pe rîurile interioara ale ţării — inima uriaşă care, de 30 288 de ore, pulsează ritmic fără întrerupere, nemăsurate energii umane prin arterele văzute și nevăzute ale acestor locuri. — Cine a dat atunci, la 27 iunie 1966, prima lovitură de tîmăcop — marcînd începutul ? întrebarea rămîne nelămurită, minerul — pentru că un miner a fost — pierzîndu-se în anonimatul celor 6 000 de tovarăși ai săi, contopindu-se, formînd împreună un singur trup, un singur colectiv, un singur erou. Despre el vor vorbi legendele viitoare ca despre un uriaş ce a mutat munţii din loc. Nu-i nici o metaforă. Oamenii poartă munţii pe umeri şi-i mută CITIŢI ÎN pag. a IlI-a Tinerii de la C.A.P. Topraisar vă adresează întrebarea: din vetrele lor, schimbîndu-le ordinea şi destinul, conferindu-le viaţă, putere şi poezie. Iată piscul Chioara. II privim împreună cu tânărul inginer Ion Paul — şeful lotului de baraj — "cu o anumită curiozitate, străduindu-ne să ni-l întipărim bine în memoria vizuală pentru că nu peste mult timp — după certitudinea pe care ne-o dau oamenii şi maşinile care îl sapă la rădăcină — ni se va cere să-l recunoaştem la cîteva sute de metri mai departe, legînd malurile Lotrului la punctul numit Vidra. Dar nu va fi nimic de recunoscut pentru că muntele va avea o altă înfăţişare, aceea a unui baraj uriaş, cu un volum de 3 546 000 m.c. în pieptul căruia se vor sprijini 300 milioane metri cubi de apă. Pînă atunci nu va trece prea mult. Barajul a început deja să se înalţe, ieri depunîndu-se pe temelia lui cel de al 100 000-lea metru cub de aroncamente smulse Chioarei. Senzaţia mutării munţilor o ai nu numai la suprafaţă, în încleştarea oamenilor şi maşinilor cu roca, ci şi în adîncurile lor, unde minerii trasează, cu pickamerele şi dinamita, albiile viitoare ale Lotrului, arterele pe care apa va fi obli- LAL ROMULUS . (Continuare în pag. a II-a) şi tot ei va propun răspunsul Scrisoare de pe şantierul Hidrocentralei de la Lotru INIMA DIN INIMA MUNŢILOR • LEGENDA SE NASTE SUB PRIVIREA NOASTRA • SPORESC VITEZELE IN ADINCURI• 2 COD DE NUME SAPATE TN BETONUL TIMPULUI • TN CELE 1001 DE ZILE ŞI NOPŢI CE VOR URMA Aici se va înălţa viitorul baraj de pe Lotru Foto : C. CIOBOATA Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGANul CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVI, SERIA II, Nr. 64876 PAGINI — 30 BANI JOI 26 MARTIE 1970 Un principiu care trebuie demonstrat tuturor tinerilor din Baia Mare Nu întâmplător o parte din principiile morale care reglementează — pe baza consensului colectiv — comportarea civilizată în locurile publice au fost asimilate de dreptul socialist, au fost consfinţite pe calea legii. Astfel legea penală reţine drept circumstanţă agravantă pentru un mare număr de infracţiuni faptul că au fost comise în locuri publice, iar o bună parte a actelor de abatere de la normele comportării decente, civilizate pe stradă sunt sancţionate cu fermitate fie de legea penală, fie pe linie administrativă, fiind considerate cel puţin contravenţii. Ţinînd seama de continua creştere a conştiinţei cetăţeneşti, a combativităţii sociale în societatea noastră, legiuitorul nu a cuprins totuşi în lege toate aspectele posibile de eludare a cerinţelor unei comportări şi ţinute civilizate în locurile publice. Iată pe ce contează tînărul neţesălat care îţi scuipă printre dinţi pe bombeul pantofului, iată pe ce se bizuie „şmecherii“ care schimbă cele mai vulgare expresii tocmai cînd treci pe lingă ei cu prietena sau soţia. Recent, la Baia Mare, am participat împreună cu lucrători ai miliţiei municipiului şi cu reprezentanţi ai Comitetului municipal al U.T.C. la un raid pe străzile şi prin localurile municipiului, urmărind tocmai depistarea unor asemenea abateri şi „radiografierea“ morală a celor care le comit. Doi tineri înalţi şi îmbrăcaţi cu oarecare gust ocolesc metodic fiaţa din centrul vechi al oraşuui de pe Săsar. Cînd trec pe lîngă vreo fată sau mai multe, schimbă cu voce tare aprecieri de o grosolănie agresivă, pe care bunul simţ ne împiedică să le încredinţăm tiparului. Fetele aud, roşesc şi trec mai departe. E singura replică demnă. OVIDIU PĂUN (Continuare în pag. a II-a) ETICA STRĂZII NU E FACULTATIVĂ! DESCHIDEREA LUCRĂRILOR SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE La Bucureşti, au început, miercuri dimineaţa, lucrările sesiunii a patra a celei de-a şasea legislaturi a Marii Adunări Naţionale. Marele sfat al ţării ia în discuţie documente de mare importanţă pentru dezvoltarea în continuare a României socialiste. Mărturie elocventă a democratismului , profund ce caracterizează întreaga noastră viaţă politică, economică şi socială, aceste documente sunt rodul unor largi consultări, în cadrul cărora oameni ai muncii, specialişti în diverse domenii, au făcut propuneri preţioase pentru perfecţionarea activităţii economice în vederea valorificării într-o măsură şi maimare a resurselor materiale şi umane ale ţării. în actuala sesiune, deputaţii vor dezbate, de asemenea, probleme principale ale politicii externe promovate de Republica Socialistă România. La lucrări iau parte deputaţii Marii Adunări Naţionale, precum şi numeroşi invitaţi — conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, activişti de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii economice, ştiinţifice şi culturale, ziarişti. In lojile Marii Adunări Naţionale erau prezenţi şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în ţara noastră. Se aflau, de asemenea, numeroşi corespondenţi ai presei străine. Ora 10. Deputaţii şi invitaţii au întîmpinat cu îndelungi ailauze pe conducătorii partiduui şi statului, în loja din dreapta au luat loc tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Dragan, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. In loja din stingă se aflau membrii Consiliului de Stat. Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarăşul Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale. Marea Adunare Naţională a adoptat în unanimitate următoarea ordine de zi : 1. Proiectul Legii organizării şi disciplinei muncii în unităţile socialiste de stat. 2. Proiectul Legii privind asigurarea şi controlul calităţii produselor. 3. Proiectul de Lege privind regimul ocrotirii unor categorii de minori. 4. Cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste România în anul 1969. Intrîndu-se în ordinea de zi, deputatul Petre Lupu, ministrul muncii, a prezentat Expunerea la Proiectul Legii organizări și disciplinei muncii în unităţile socialiste de stat. După cum se ştie, acest proiect de lege a fost publicat în prealabil în presă şi amplu dezbătut în organizaţiile sindicale cu masele largi de oameni ai muncii, cu care prilej i s-au adus îmbunătăţiri. Deputatul Gheorghe Vasilichi, preşedintele Comisiei pentru sănătate, muncă şi asigurări sociale, a prezentat raportul comun al acestei comisii şi al Comisiei juridice la Proiectul de lege în dezbatere. In continuare, s-a trecut la discuţia generală. Au luat cuvîntul deputaţii: Ştefan Bobaş, prim-secretar al Comitetului judeţean de Neamţ al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, Gheorghe Stoica, maistru la Uzina mecanică „Muscel“ din judeţul Argeş, Vasile Ardeleanu, directorul Schelei de extracţie — Boldeşti, judeţul Prahova, Mihai Ubolnei, secretar al Comitetului judeţean— Harghita al P.C.R., Ioan Cotoţ, secretar al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, Veronica Ardelean, director al Fabricii de antibiotice din Iaşi, Marin Tudoran, directorul întreprinderii agricole de stat — Medgidia, din judeţul Constanţa, Marin Enache, secretarul Comitetului de partid al Uzinei „23 August“ din Capitală, Constantin Pitaru, maistru la Uzinele „înfrăţirea“ din Oradea, Marcel Dobra, preşedintele Cooperativei agricole de producţie din comuna Gârbovi, judeţul Ilfov, Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini, Nicolae Rovinaru, prim-secretar al Comitetului judeţean Teleorman al U.T.C. La amiază, lucrările în şedinţa plenară s-au întrerupt, urmînd a fi reluate joi dimineaţa. Comisiile juridică , pentru industrie, construcţii şi transporturi ; pentru sănătate, muncă şi asigurări sociale ; pentru consiliile populare şi administraţia de stat ; pentru învăţămînt, ştiinţă şi cultură s-au întrunit apoi pentru examinarea în continuare a proiectelor de legi înscrise pe ordinea de zi a sesiunii. Î minmut scrisori de acreditare Ambasadorul Republicii Columbia La 25 martie 1970, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit pe Antonio Alvarez Restrepo, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Columbia în Republica Socialistă România. Cu acest prilej, ambasadorul Antonio Alvarez Restrepo şi preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, au rostit cuvântări. După ceremonia prezentării scrisorilor de acreditare, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România a avut o convorbire cordială cu ambasadorul Republicii Columbia. Ambasadorul Republicii Guineea In aceeaşi zi, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a primit pe Mathias Fassou Meriba, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Guineea în Republica Socialistă România. Cu această ocazie, ambasado★ La solemnităţi şi convorbiri au luat parte Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, şi lul Mathias Fassou Mariba şi preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, au rostit cuvântări. După ceremonia prezentării scrisorilor de acreditare, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România a avut o convorbire cordială cu ambasadorul Republicii Guineea, Corneliu Mănescu,facerilor externe, ministrul a- ÎN MARILE CARTIERE REPERTORIU CINEMATOGRAFIC MINOR? Am amintit nu demult de soarta ingrată a repertoriului cinematografic din marile cartiere bucureştene în care au fost date în folosinţă mari şi moderne săli de spectacole. Aceste cartiere au devenit din puncte geografice... criterii estetice care să scuze precaritatea afişului cinematografic. Deşi în ultimul timp s-au făcut retuşuri repertoriului, în linii mari situaţia a rămas la fel, publicului „de cartier“ oferindu-i-se tot filme submediocre. CE PRODUCŢII SUNT „STAPÂNE PE SITUAŢIE?" De la 1 februarie şi pînă acum, la cinematografele „Melodia“ şi „Modem“, ca să dăm doar un singur exemplu, săli cu peste 850 de locuri fiecare, amplasate în două cartiere diferite, exceptînd „Urmărirea“, „Ghici cine vine la cină ?“ (la primul) şi „Explozie în munţi“ (al doilea) au rulat următoarele filme de un nivel artistic inacceptabil: „Stăpîn pe situaţie“, „Via Mala“, „Visul domnului Gentil“, „Comisarul X şi panterele albastre“ şi „Adio Texas“ (Nu-i lipsit de interes să amintim şi faptul că ultimele două filme s-au „bucurat“ în primele 6 săptămîni de proiecţie bucureşteană de găzduire a 34 săli de spectacole din categoria celor mai spaţioase, aflate în majoritatea cartierelor oraşului). Nu vom crede niciodată că din cele 2 500 de filme citese TUDOR STANESCU (Continuare în pag. a IV-a) Centrala electrică de termoficare Craiova — Ing. Krauss Herbert lucrînd la noul aparat pentru analiza apei Foto : FLORIN ROŞOGA ÎN PAG. A V-A • „TEHNOLOGIA" MEDALIEI DE AUR • DE CE ? DE CE? DE CE ?" — IATĂ DE CE... • „CHEIA ORAŞULUI" DESCHIDE PORŢILE CUNOAŞTERII TURISTICE DRAGOSTE? PRIETENIE ? însemnări de MIHAI STOIAN De nenumărate ori, stînd de vorbă cu tineri, fie fete, fie băieţi, am constatat că mulţi dintre ei confundă doi termeni distincţi: prietenie şi dragoste. Confuzia, la prima vedere „minoră“, îşi are însă gravitatea ei, căci aruncă o lumină specială, de la bun început, asupra oricărei relaţii de prietenie dintre o adolescentă şi un adolescent. Or, evident, nu orice prieten sau prietenă declanşează, în sufletul tînăr, o iubire autentică, de natură gravă, fundamentală. Dacă la 15—16 ani adolescenţii cam încurcă sensurile exacte ale raporturilor din sfera sentimentelor, ei ajung să se joace, în mod stupid, de-a „dragostea“. Altminteri, cum ar putea o corespondentă să-mi scrie următoarele: „Totul s-a petrecut acum aproape un an (adică la 15 ani ai ei — n.n.). O colegă de clasă avea un prieten foarte simpatic şi care ţinea mult la ea (subl. ns.). Totuşi, această fiinţă (colega — n.n.) (Continuare în pag. a II-a)