Scînteia Tineretului, iulie 1970 (Anul 26, nr. 5672-6594)

1970-07-10 / nr. 6576

Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Plenara C.C. al P.C.R. din 8-9 iulie 1970 Stimaţi tovarăşi, Plenara Comitetului Cen­tral are loc în împrejurări deosebite, cînd întregul partid şi popor desfăşoară o muncă intensă pentru lichidarea ur­mărilor inundaţiilor catastro­fale care au lovit atît de greu ţara noastră în ultimele luni. Faptul că la ordinea de zi a plenarei figurează probleme ce privesc atît activitatea in­ternă cit şi externă a partidu­lui şi statului nostru demon­strează, o dată în plus, unita­tea dialectică dintre sarcinile naţionale şi cele internaţio­nale. Este un adevăr cunoscut că activitatea de făurire a socie­tăţii socialiste multilateral dezvoltate, de ridicare a bună­stării întregului popor şi preocuparea pentru întărirea coeziunii şi unităţii ţărilor socialiste, a mişcării comunis­te şi muncitoreşti, a tuturor forţelor­­ antiimperialiste, pen­tru transpunerea în fapt a po­liticii de coexistenţă paşnică, de dezvoltare a colaborării cu toate statele­­, lumii, fără deosebire de orînduire socială , constituie un tot unitar, se condiţionează reciproc, sunt părţi inseparabile ale proce­sului de înfăptuire a rolului conducător al partidului nos­tru în societate. Aşa se explică, de altfel, de ce, în împrejurările grele prin care a trecut ţara noas­tră, Comitetul Central al par­tidului şi guvernul, acţionînd cu fermitate pentru rezolva­rea gravelor probleme provo­cate de inundaţii, pentru asi­gurarea unui ritm normal al întregii vieţi economice şi so­ciale, au desfăşurat în acelaşi timp o vastă activitate pe plan internaţional. înainte de a mă referi la problemele aflate pe ordinea de zi a­ plenarei, consider necesar să informez Comite­tul Central, partidul şi între­gul popor asupra felului cum se înfăptuiesc sarcinile planu­lui de stat pe anul 1970. în primul semestru producţia globală industrială s-a reali­zat în proporţie de peste 101 la sută, obţinîndu-se peste plan produse de 1 miliard 500 milioane lei. Faţă de se­mestrul I al anului 1969, vo­lumul producţiei industriale a crescut cu 12,4 la sută, de­­­păşindu-se ritmul prevăzut pentru acest an. De asemenea, se înfăptuiesc în bune condi­ţii sarcinile privind creşterea productivităţii muncii, ridica­rea calităţii producţiei, spori­rea eficienţei întregii activit­­ăţi economice. în ce priveşte investiţiile, din planul anual s-a realizat 44,6 la sută, ceea ce ne permite să apreciem că există condiţii favorabile pen­tru îndeplinirea în întregime a programului stabilit. In do­meniul comerţului exterior, planul de export pe­­ primele şase luni a fost depăşit, rea­­lizîndu-se o creştere de cca 23 la sută faţă de primul se­mestru al anului trecut. Rezultatele obţinute în pri­mele 6 luni în înfăptuirea pla­nului în industrie se datoresc măsurilor luate la timp pen­tru asigurarea desfăşurării în bune condiţiuni a producţiei. Ele sunt rodul muncii intense depuse de muncitori, tehni­cieni şi ingineri, de conduce­rile întreprinderilor, al unei mai bune îndrumări şi condu­ceri de către ministere şi or­ganele centrale a activităţii economice. în acelaşi timp, aceste rezul­tate demostrează că organele şi organizaţiile de partid îşi îndeplinesc tot mai bine rolul organizator şi conducător în economie. Cu atît mai mult merită să subliniem rezultate­le dobîndite în industrie, în realizarea planului producţiei pe primul semestru, cu cit după cum se ştie, în această perioadă datorită inundaţiilor, sute de întreprinderi şi-au în­trerupt activitatea. In ce priveşte agricultura, pe baza hotărîrilor plenarei Comitetului Central din mar­tie, s-a desfăşurat o muncă intensă pentru realizarea unor recolte bogate. Lucrările agri­cole au fost executate în con­diţii bune, s-a asigurat o can­titate mai mare de îngrăşă­minte, şi, dacă nu ar fi inter­venit inundaţiile catastrofale care au afectat aproape 1 mi­lion de hectare, se întrevedea posibilitatea obţinerii unor recolte deosebit de mari. Cu toate greutăţile ivite, datorită măsurilor luate pentru reîn­­sămînţarea suprafeţelor cala­mitate, pentru buna îngrijire a culturilor, putem aprecia că recolta la cerealele de vară va asigura în mod corespun­zător aprovizionarea popula­ţiei. De altfel, strînsul orzu­lui şi griului a şi început, şi recoltele obţinute sunt mulţu­mitoare ; şi în judeţele unde nu a început încă recoltarea, se apreciază că producţia de grîu şi orz va fi bună. Sunt, de asemenea, perspec­tive pentru a obţine producţii bune la culturile de toamnă. Porumbul, floarea-soarelui, celelalte culturi se prezintă, în general bine ; umiditatea este mai mult decît suficientă, și avînd în vedere că și vre­mea este călduroasă se poate aprecia că recoltele de toam­nă vor fi satisfăcătoare. De aceea avem convingerea că vom putea asigura acoperirea nevoilor de produse agricole. Aş dori să menţionez că în această perioadă conducerea de partid şi de stat a acordat o deosebită atenţie aprovizio­nării populaţiei, ceea ce s-a reflectat în faptul că piaţa a fost mai bine aprovizionată cu produse agroalimentare, îndeosebi cu legume. Volu­mul mărfurilor cumpărate de populaţie a crescut cu aproa­pe 10 la sută faţă de primul semestru al anului trecut. Putem afirma astfel că re­zultatele generale obţinute în economie în primele 6 luni ale anului sunt bune. Avem toate condiţiile pentru a rea­liza şi depăşi planul de stat pe întregul an, asigurînd ast­fel îndeplinirea cu succes a planului cincinal 1966—1970 şi creînd o puternică bază de plecare pentru viitorul plan cincin­al. Cu toate acestea, trebuie să menţionez că şi în această perioadă în activitatea noas­tră economică s-au manifestat o serie de neajunsuri în ce priveşte aprovizionarea teh­­nico-materială, asigurarea do­cumentaţiilor şi a proiectelor pentru investiţii, desfăşurarea cooperării între diferite între­prinderi ; s-au evidenţiat lip­suri şi în preocuparea pentru îmbunătăţirea organizării producţiei şi a muncii, pentru folosirea cu rezultate supe­rioare a mijloacelor materiale şi financiare, pentru creşterea rentabilităţii activităţii eco­nomice. Rezultatele obţinute pe primele 6 luni demonstrea­ză că în toate întreprinderile există mari rezerve pentru sporirea producţiei industria­le, ridicarea productivităţii muncii, îmbunătăţirea calită­ţii producţiei, reducerea chel­tuielilor materiale şi creşterea eficienţei economice. De altfel, aproape toţi tova­­răşii prim-secretari care au luat cuvintul la Plenară s-au referit la faptul că, in urma mobilizării unora din aceste rezerve, au suplimentat anga­jamentele de depăşire a pla­nului de producţie şi beneficii şi că în primul semestru au realizat mai mult de 50 la sută din ceea ce şi-au pro­pus , aceasta arată că posibi­lităţile de a obţine producţii peste plan — desigur, acolo, unde suntem­ interesaţi, unde avem nevoie de astfel de pro­duse — sunt încă mari şi va trebui să depunem eforturi susţinute pentru punerea lor în valoare. Se cunoaşte, de altfel, că există o serie de în­treprinderi care nu lucrează la capacitatea proiectată, deşi a trecut destul de mult timp de la punerea lor în funcţiune ; avem întreprin­deri unde se produc dese în­treruperi în procesul de fabri­caţie, unde maşinile nu sunt folosite cu randamentul ma­xim. Subliniind rezultatele bune obţinute în economie, trebuie să arătăm că dispunem încă de mari posibilităţi insufi­cient valorificate — şi se im­pune ca în perioada următoa­re să intensificăm eforturile pentru a obţine o producţie cu mult mai mare decît cea stabilită prin angajamen­tele suplimentare asumate. Este necesar să facem acest lucru, tovarăşi, pentru că pier­derile provocate de calamităţi le putem recupera în primul rînd in industrie , deci în a­­cest domeniu trebuie să ne concentrăm forţele. Ministe­rele, centralele industriale şi întreprinderile trebuie să ia măsuri mai hotărîte pentru eliminarea neajunsurilor ma­nifestate, pentru punerea în valoare a marilor rezerve şi posibilităţi de care dispune economia noastră. După cum aţi văzut din in­formarea prezentată, pagubele pricinuite de inundaţii se ri­dică la peste 10 miliarde lei. Un număr mare de întreprin­deri nu lucrează nici acum la întreaga lor capacitate. Au fost distruse mari cantităţi de ma­terii prime şi materiale, în a­­gricultură se mai găsesc încă sub apă circa 300 mii hectare. Această situaţie deosebită im­pune luarea în continuare a unor măsuri energice. Este ne­cesar să se asigure ca toate întreprinderile să lucreze la întreaga lor capacitate, să se intensifice acţiunea de econo­misire a materiilor prime şi materialelor în vederea recu­perării .În cea mai mare parte a pierderilor suferite. în legătură cu aceasta aş dori să informez plenara că în planul cincinal viitor s-au a­­dus serioase îmbunătăţiri, faţă de prevederile Congresului al X-lea, în sensul reducerii cheltuielilor de producţie, al micşorării consumurilor de materii prime şi de materiale. Considerăm că, chiar cu îmbu­nătăţirile aduse, există încă mari rezerve. De aceea, trebuie să ne preocupăm să obţinem încă în acest an progrese reale în reducerea cheltuielilor de producţie şi a consumurilor de materiale. Se impune ca mi­nisterele, organizaţiile econo­mice centrale să înfăptuiască cu fermitate hotărîrea Comi­tetului Central şi guvernului de a se realiza integral planul de producţie al acestui an în toate sectoarele de activitate. Va trebui ca în următoarele 6 luni să asigurăm folosirea mai intensivă a capacităţilor de producţie, incit pînă la sfîrşi­­tul anului să recuperăm în în­tregime pierderile suferite în industrie, şi­ să dăm peste plan o producţie de circa 5 miliarde lei. Este necesar, de asemenea, ca întreprinderile să-şi spo­rească preocuparea pentru ri­dicarea calităţii producţiei, a­­ceasta fiind una din probleme­le centrale ale dezvoltării e­­conomiei noastre. Trebuie să intensificăm acţiunea de îm­bunătăţire a organizării pro­ducţiei şi a muncii, asigurind astfel ridicarea productivităţii muncii, creşterea rapidă a efi­cienţei economice. O mare atenţie trebuie a­­cordată realizării în întregime a planului de investiţii, pune­rii în producţie la timp şi chiar devansării unor lucrări, pen­tru a asigura atît premisele în­făptuirii în bune condiţiuni a planului pe acest an, cit şi o bază trainică pentru anii ur­mători. Avînd în vedere că în unele sectoare de activitate sunt încă serioase rămîneri în urmă în realizarea planului de investiţii, se impune ca mi­nisterele, comitetele judeţene de partid să ia toate măsurile necesare pentru realizarea o­­biectivelor stabilite la datele convenite. Trebuie să folosim posibilităţile existente de a suplimenta planul cu unele in­vestiţii în acest an, pentru a uşura astfel realizarea sarci­nilor foarte mari pe care le avem în 1971. De aceea, rog atît conducerile ministerelor,­­ cît şi pe primii secretari, pe lB toţi membrii Comitetului Cen- ,­tral, să acorde cea mai mare g*­atenţie realizării planului de­­ investiţii şi, acolo unde se creează posibilităţi, începerii , înainte de termenul planificat , a unor lucrări noi. In agricultură, ţinînd seama­­ de situaţia creată, este necesar să asigurăm cît mai rapid, atît reînsămînţarea tuturor su-­­ prafeţelor de pe care se retrag apele cît şi însămînţarea, după strîngerea recoltelor de­­ păioase, a unor suprafeţe cît mai mari cu porumb, legume­­ şi culturi furajere ; aceasta va­­ permite recuperarea pierderi­lor provocate de inundaţii. ^ Trebuie să luăm toate măsuri- W le pentru strîngerea la timp şi în bune condiţiuni a culturilor ^ de vară. Atrag în mod deosebit TM atenţia asupra acestei proble­me deoarece şi în această lună a se prevăd ploi , nu trebuie să­­ se aştepte numai timpul bun, situaţia cere să se muncească a pe orice vreme pentru a asi- TM gura strîngerea la timp a griu­lui şi orzului. „ Ţinînd seama de volumul mare de investiţii pe care îl _ avem de realizat în agricultu- 9 ră, îndeosebi în sectorul zoo­tehnic, se impun măsuri pen- _ tru realizarea la timp a tutu-­­ ror lucrărilor prevăzute. A­­ceasta cu atît mai mult cu cit ^ pe primele 6 luni ale anului , planul investiţiilor în agricul­tură este rămas in urmă.­­ De asemenea, este necesar­­ , să se acorde o atenţie mai mare lucrărilor de hidro-ame- g­lioraţii şi desecări, realizării­­ întregului volum de lucrări prevăzut pentru acest an ; ori- A ce rămînere în urmă în acest­­ domeniu poate avea repercu­siuni negative asupra înfăp-­­ tuirii programului stabilit de Plenara din martie a Comite­­tului Central al partidului. 9 (Continuare in pag. a 111-a) _ Aspect de pe șantierul podului de peste Dunăre, Giurgeni—■ Vadu-Oii ÎN PAG. 2-4—5-6. Cuvintările rostite in cadrul dezbaterilor din Plenara C.C. al P.C.R. din 8-9 iulie 1970 Cu privire la inundaţiile din primăvara acestui an, la măsurile pentru înlăturarea efectelor acestor calamităţi Comitetul Central al Partidului Co­munist Român a examinat proble­mele legate de calamităţile natura­le din primăvara acestui an, cauzate de inundaţiile fără precedent care au afectat o mare parte a teritoriului ţării, au lovit grav numeroase oraşe şi sate, întreprinderi industriale, şantiere de construcţii, unităţi socialiste din agricul­tură, întinse suprafeţe agricole culti­vate, locuinţele a zeci de mii de cetă­ţeni, provocînd mari daune economiei naţionale, precum şi victime în rîndul populaţiei. Plenara aprobă în întregime activita­tea depusă de Comitetul Executiv al Co­mitetului Central al Partidului Comu­nist Român in această perioadă de grele încercări pentru poporul nostru, măsu­rile luate pentru salvarea avutului ob­ştesc şi al cetăţenilor, a vieţilor ome­neşti, pentru sprijinirea populaţiei sinis­trate, înlăturarea urmărilor calamităţi­lor şi normalizarea activităţii economice şi social-culturale. Plenara apreciază că acţiunile energice iniţiate şi desfăşurate sub directa îndrumare a conducerii de partid şi de stat, prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedintele Consiliului de Stat, în mijlocul populaţiei din zonele sinistrate şi ameninţate de ape, măsu­rile concrete stabilite cu acest prilej, vasta activitate organizatorică şi poli­tică desfăşurată de organele de partid, de stat şi obşteşti pe plan local au asi­gurat mobilizarea unor uriaşe mijloace , materiale şi forţe umane pentru apăra­rea împotriva inundaţiilor şi înlăturarea consecinţelor acestora.­­ Comitetul Central al Partidului Comu­nist Român dă o înaltă apreciere diru­­­zeniei, abnegaţiei şi eroismului cu care clasa muncitoare, ţărănimea, intelectua­litatea, întregul nostru popor — români,­­ maghiari, germani şi de alte naţionali­tăţi — au răspuns chemării partidului, înfruntînd forţele dezlănţuite ale naturii,­­ şi-au unit eforturile pentru a învinge greutăţile şi a asigura salvarea avutului naţiunii noastre socialiste.­­ Se bucură de preţuirea unanimă a po­ Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVI, SERIA K­ Nr. 6576­­ 8 PAGINI —30 BANI VINERI 10 IULIE 1970 (Continuare in pag. a 11-a) . ÎNCHEIEREA LUCRĂRILOR PLENAREI COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN în zilele de 8 şi 9 iulie a.c. au avut loc lu­crările Plenarei Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Român. Plenara a dezbătut proiectul Legii organiză­rii producţiei şi a muncii în agricultură şi pro­iectul Legii privind răspunderea conducerilor organizaţiilor socialiste pentru gospodărirea mijloacelor materiale şi băneşti, organizarea şi funcţionarea controlului financiar. Comitetul Central a decis ca aceste proiecte de lege să fie supuse spre adoptare Marii Adunări Naţio­nale a Republicii Socialiste România, cu îm­bunătăţirile rezultate din discuţia publică şi din dezbaterile ce au avut loc în Comisia pentru agricultură şi silvicultură şi Comisia pentru pro­blemele economice, ale C.C. al P.C.R. IPienara a dezbătut informarea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R cu privire la inunda­ţiile din primăvara acestui an, la măsurile pen­tru înlăturarea efectelor acestor calamităţi şi a adoptat un document care este dat publicităţii. Plenara a adoptat Hotărîrea cu privire la ani­versarea semicentenarului Partidului Comunist Român (Hotărîrea va fi dată publicităţii). Plenara a fost informată despre activitatea pe plan internaţional desfăşurată în ultima peri­oadă de conducerea partidului şi statului, des­pre vizitele delegaţiilor de partid şi de stat ale ţării noastre în alte ţâri şi ale delegaţiilor străi­ne în Republica Socialistă România. Comitetul Central dă o înaltă preţuire acti­vităţii internaţionale desfăşurate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., de guvernul Rept­­cii Socialiste România, de secretarul general al partidului, preşedintele Consiliului de Stat, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, apreciind că aceas­ta se înscrie pe linia înfăptuirii politicii exter­ne definite de Congresul al X-lea al partidului. Plenara consideră deosebit de pozitive schim­burile de delegaţii şi convorbirile pe care Partidul Comunist Român le-a avut în această perioadă cu partidele comuniste din ţările socialiste, precum şi cu nu­meroase partide comuniste, muncitoreşti şi or­ganizaţii democratice din alte ţâri. Aceste în­­tîlniri constituie o contribuţie de seamă la în­făptuirea politicii partidului şi statului nostru, îndreptată spre dezvoltarea prieteniei, alianţei şi cooperării cu toate statele socialiste, a soli­darităţii internaţionaliste cu partidele comunis­te şi muncitoreşti, cu forţele democratice şi pro­gresiste, cu mişcările de eliberare naţională, sporirea contribuţiei la întărirea unităţii siste­mului socialist mondial, a mişcării comuniste in­ternaţionale, a tuturor forţelor antiimperialiste. Plenara dă o înaltă apreciere semnării Tra­tatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mu­tuală între Republica Socialistă România şi U­­niunea Republicilor Sovietice Socialiste — cu prilejul vizitei în ţara noastră a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Uniunii Sovietice, document de o deosebită importanţă pentru dezvoltarea relaţiilor, pe multiple planuri, din­tre cele două state socialiste, spre binele po­poarelor român şi sovietic, al cauzei întăririi sistemului socialist mondial şi unităţii sale, al păcii şi progresului în lume. Plenara apreciază utilitatea şi rodnicia con­tactelor care au avut loc în acest timp cu şefii de stat şi de guverne, precum şi cu alţi repre­zentanţi a numeroase ţări — expresie a po­liticii de dezvoltare a relaţiilor României cu toate statele, fără deosebire de orînduire so­cială, a contribuţiei ţării noastre la lupta îm­potriva politicii cercurilor imperialiste agresi­ve, a colonialismului şi neocolonialismului, pen­tru respectarea dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî de sine stătător destinele, pentru destin­dere internaţională şi lichidarea focarelor de încordare, pentru securitate şi pace în Europa şi în lume. Plenara subliniază că şi în viitor Partidul Co­munist Român, guvernul Republicii Socialiste România vor promova în mod statornic aceas­tă politică externă, ce corespunde pe deplin intereselor vitale ale poporului român, intere­selor socialismului, păcii şi înţelegerii între popoare. în cadrul plenarei au luat cuvîntul tovarăşii : Richard Winter, Alexandru Iliescu, Iosif Uglar, Ştefan Boboş, Nicolae Vereş, George Ho­­moştean, Ludovic Fazekas, Teodor Haş, Radu Beligan, Nicolae Mihai, Florenţa Munteanu, Adalbert Crişan, Ion Iliescu, Zaharia Stancu, Gheorghe Roşu, George Macovescu, Valter Ro­man, Ioachim Moga, în încheierea lucrărilor plenarei a luat cuvîn­tul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. 1 Realizări deosebite in întreprinderile Ministerului Energiei Electrice In bilanţul pe semestrul I al acestui an, Ministerul Energiei Electrice consemnează, atît la producţia industrială cît şi la investiţii, însemnate realizări. Planul producţiei globale in­dustriale a fost depăşit cu 3,4 la sută, ceea ce a dat posibi­litatea livrării către consuma­torii industriali şi casnici, pes­te prevederi, a circa 250 mi­lioane kWh şi 1 250 000 giga­ca­­lorii. De asemenea, au fost în­deplinite , toate­­ obligaţiile pre­văzute în contractele de livrare a energiei electrice la export. In ceea ce priveşte investiţiile, în primele 6 luni planul a fost realizat în proporţie de peste 50 la sută, depăşindu-se preve­derile pentru această perioadă. Planul producţiei de construc­­ţii-montaj a fost depăşit cu 3,3 la sută, realizări importante fiind înregistrate pe şantierele Porţile de Fier, Lotru, Mintia. Au fost puse în funcţiune, la termen sau în avans, toate ca­pacităţile planificate în semes­trul I, între care : grupul 2 de 200 Mw din Centrala termo­electrică Mintia ; primele două grupuri de 50 Mw. de fabrica­ţie românească, din Centrala electrică de termoficare Govo­ra ; primul grup de 50 Mw din Centrala electrică de termofi­care Palas. ARTA ŞI POLITICĂ de EUGEN BARBU Proaspăt ivit între cuvintele cele mai folosite în ultima vreme, cuvîntul Reconstrucţie se impune el singur prin conţinutul măreţ ce-l presupune. Literatului nu-i rămâne decît să participe cu uneltele sale la această grandioa­să refacere, sunînd din instrumentele sale ce se adre­sează mai ales sufletului. Nu e de presupus că vom sta cu harfe uriaşe deasupra şantierelor sau lovind gonguri teribile pentru a stimula pe muncitorii şi studenţii aflaţi la operaţia patriotică a reînălţării fabricilor sau a dru­murilor, dar cînd spun asta mă gîndesc că de fapt nu se întîmplă nimic nou în artă dacă cîntăm efortul sublim omenesc de a reclădi ceea ce o natură teribilă,, irespon­sabilă a dărîmat cu inconştienţă. Unii vor strîmba din nas şi vor spune că ne-am întors la temele dragi prolet­­cultului, dar cum nu am complexe în materie, iată vă propun să ne amintim unele lucruri interesante. Din cele mai vechi timpuri mi se pare că poetului i se impunea observarea naturii şi dacă ar fi să luăm vechile poeme homerice, în ele s-ar găsi destule trimiteri la muncile diurne, la arta navigaţiei şi la folosirea focului din că­min. în acest sens sunt de amintit şi alte poeme, ca acelea ale lui Hesiod — Munci şi Zile, sau versurile dedicate perilor, porcarilor şi pescarilor, aparţinînd lui Teocrit care vorbea despre acel bucolos, cu o admiraţie nedisimulată. Acesta din urmă, cum observa Călinescu, era un rousseauist avant la lettre. Cine crede că a scrie despre muncitori sau a lăuda operaţia de curăţire a unui ogor ca să nu mai vorbim despre descrieri de unelte înseamnă numai politică se înşală. Nobilul flo­rentin, Niccolo da Uzzano pusese pe un poet să versi­fice un manifest politic încă înainte de apariţia lui Maia­­kowski în literatură. Şi nu e singurul. Eminescu nu e un poet, mai puţin mare ca autor al poemului revoluţionar împărat şi proletar. Hugo cînta operaţiile capitale ale vieţii, cum ar fi tăierea marilor păduri, scoaterea căr­bunelui din pămînt, cascadele care reprezintă o muncă a naturii pentru a scoate energie, tortura fierului. Pînă la estetica maşinilor şi ele preluate de expresionişti, la Macedonski puteam găsi evocarea răcnetului catastrofal al Pontului Euxin, cum remarcă tot Călinescu. Scriitori mari ca Balzac, Zola, Upton Sinclair, Steinbeck sau Withman au preamărit forţa naturii şi puterea de a i se opune a omului, construcţia şi tot ce nu-l înjoseşte pe individ. Chateaubriand, cu un verb colosal, descria mă­reţia universului, cum Odobescu, preluîndu-l pe Gogol, descria stepele. Marii poeţi ai lumii au cîntat piramidele ca produs al energiei omeneşti, marile fluvii cărînd plute sau vase pe valurile lor. Acelaşi Hugo exulta Notre Dame ca act sublim de construcţie omenească. Delacroix şi Ingres, mari pictori, pe care eu poate nu-i mai gust atît, pictau pe Zeiţa libertăţii, făceau adică politică. Courbet a desenat nişte cioplitori de piatră, Manei — fete simple, Fr. Rude, autorul Marseillezei folosea piatra pentru ca să proslăvească eliberarea poporului. Millet îşi oprise ochii pe ţăranii semănători. Cum scrie Blaga, „îngerii lui Lamartine îşi tăiau aripile ca să se facă maşinişti". Ţe­sătorii lui Hauptmann sunt o operă de protest social, Munch, Hodler, Käthe Kolwitz, cu Războiul ţărănesc sunt expresionişti protestatari, fără a fi pictori minori din cauza aceasta. Barlach desenase un cerşetor ca să spună ceva despre societatea lui. Ţipătul lui Munch a cutre­murat conştiinţele unei generaţii, Otto Dix, George Grosz au făcut politică pe pînză, subtilul Rouault e autorul unei picturi intitulate Homo homini lupus, Goya, a fai­mosului Dezastrele războiului, în Mexic, de curînd, am putut să văd la Muzeul de artă modernă superbe pînze semnate de Siqueiros şi Diego Rivera de o actualitate cutremurătoare. Dar lista nu se opreşte aici. Dacă am căuta puţin şi în muzică am găsi destule teme de me­ditat la ideea că a face politică în artă rămîne încă o preocupare ce merită să fie salutată. A comenta rea­litatea în cuvînt, sunet și culoare nu e nici o erezie. Numai proștii cred că abstragerea totală de la ceea ce ne înconjoară ne dă mai mult talent.

Next