Scînteia Tineretului, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 6620-6645)
1970-09-15 / nr. 6632
COMENTARIUL POLITIC Săptămîna care a trecut a fost bogată în evenimente politice şi sociale, o deosebită importanţă trebuind să se dea intîlnirii dintre conducătorii României şi Bulgariei, fructificată prin acorduri semnificative privind efortul de edificare economică a celor două ţări, încă o dată se dovedeşte justeţea politicii noastre externe, în centrul căreia se găseşte prietenia cu ţările socialiste, sincera dorinţă de a găsi formele cele mai eficace de colaborare, pe baza egalităţii, independenţei şi a avantajului reciproc, temelie sigură şi în fapt a unităţii. Presa a comentat pe larg acest eveniment, noi ne mulţumim să-l menţionăm, oprindu-ne asupra a două alte fapte. Ziarele de ieri relatează primirea entu- APROPIERE ŞI UNITATE zi asta făcută tovarăşului Nicolae Ceauşescu în porturile Galaţi şi Tulcea, o nouă expresie a dragostei ce-o poartă şefului statului nostru poporul român. Este evidentă această legătură afectivă, verificată în timp, rezultat al identificării secretarului general al partidului cu o politică internă şi externă, expresie a intereselor profunde ale ţării. Dacă insist asupra ei acum, nu e pentru a o demonstra ei ca prilej de meditaţie asupra raporturilor sociale. Conducătorul partidului şi statului a inaugurat un vast sistem de luare de contact cu masele, prin vizite oficiale şi vizite de lucru în întreprinderi, în judeţe, prin prezenţa directă în momente grele cum au fost acelea din primăvara trecută, în regiunile inundate. Această continuă prezenţă în mijlocul maselor desenează un tip de conducător cu ocontinuare în pag. V) UTILAJELE TREBUIE FOLOSITE LA CAPACITATEA MAXIMA DE 5,30, A1. ...IN DIMINEATA ZILEI 26 AUGUST A.C., ORELE COMPRESORUL NR. 1 SECȚIEI UREE DIN CADRUL COMBINATULUI CHIMIC — TURNU MĂGURELE A TREBUIT SA FIE OPRIT. SINTETIC CAUZA ACESTUI ACCIDENT TEHNIC POATE FI EXPRIMATA PRINTR-O SINGURA PROPOZIŢIE : EXPLOATAREA NECORESPUNZATOARE A COMPRESORULUI. Detaliile suplimentare ne sunt oferite de inginerul Mircea Florescu, şeful serviciului planurmărire-reparaţii. M-aş opri in primul rand la faptul că în unele cazuri compresorul a fost lăsat să funcţioneze cu temperatura bioxidului de carbon — la aspiraţia treptei întîia — pînă la 50 grade C, deşi în instrucţiunile de folosire se specifică clar doar 35 de grade. Aş aminti, datorită valorilor mult GH. GHIDRIGAN Fotografiile : O. PLECAN arinica (Continuare în vas. a Ill-a) mai mici a temperaturii purjelor de la treapta a doua, separarea vaporilor de apă nu s-a făcut suficient, aceştia pătrunzînd pînă la treptele a treia, a patra şi a cincea, contribuind, in timp record, la mărirea uzurii lor. O precizare se impune: DATORITĂ DEFECŢIUNII COMPRESORULUI NR. 1 O LINIE DE UREE A STAŢIONAT TIMP DE 33 DE ORE. CE ÎNSEAMNĂ ACEASTA CIFRA IN PRODUSE ? NICI MAI MULT NICI MAI PUŢIN DECIT 396 TONE UREE. GRAVITATEA ACESTUI ACCIDENT TEHNIC VNE APARE IN TOATA AMPLOAREA EI DACA ADĂUGAM CA, LA SFIRSITUL LUNII IULIE, In dimineaţa zilei de 26 august, ora 5 si 30 de minute a fost oprit compresorul nr. 1. Cînd a observat obiectivul aparatului fotografic îndreptat asupra sa lăcătuşul a ţnut să dea impresia că e foarte conştiincios. Vină atunci însă... sprijinea o scară pe post de... ajutor de zugrav Despre „vacanţa în salopetă“ s-a mai scris, despre aportul deloc neglijabil al tinerilor la bilanţul economic al ţării s-a discutat adesea. Acum, cînd umbrele toamnei apropie clipa în care sălile de clasă şi amfiteatrele vor deveni gazdele unui nou an de învăţămînt rindurile de faţă îşi propun să se ocupe numai de acel „ce" inedit, sub steaua căruia s-a petrecut munca de vară a elevilor şi studenţilor. De la „TREBUIE la „VREAU De ani de zile, două—trei săptămîni din răgazul estival al tineretului studios se consumă într-o unitate productivă. Această activitate s-a numit în mai multe feluri : muncă patriotică, practică în producţie, muncă voluntară, dar titulatura contează mai puţin. Semnificaţiile se pierduseră undeva pe drum, munca de vară era o activitate acceptată, ca orice punct din programa şcolară de care tinerii înţelegau să se achite conştiincios. Atît şi nimic mai mult. Anul acesta însă... I.A.S. Agigea. într-unul din birouri, care miroase a motorină ca o sală de clasă în prag de an şcolar, am întîlnit-o pe Adriana Viriu, studentă în anul V la Facultatea de limbi germanice, secţia engleză. — N-am putut fi împreună cu colegii mei. Am fost internată la Agigea pentru un tratament, dar acum mă simt bine și vreau să lucrez. SA DISCUTĂM DESPRE TINEREŢE. EDUCAŢIE, RĂSPUNDERI Am insistat. Pe undeva, zilele petrecute împreună cu colegii, departe de sălile de seminar au un anumit farmec. „Seriile“ care pleacă la muncă patriotică se aranjează în funcţie de prietenii, nimănui nu-i este indiferent antu-SOFIA SCORTARU (Continuare în vas. a V-a) !! // Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVI, SERIA II, Nr. 6632 6 PAGINI — 30 BANI MARȚI 15 SEPTEMBRIE 1970 SALUTUL COMITETULUI CENTRAL ,AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, CONSILIULUI DE STAT ŞI CONSILIULUI DE MINIŞTRI AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA ADRESAT CADRELOR DIDACTICE SI ELEVILOR CU PRILEJUL DESCHIDERII NOULUI AN ŞCOLAR Stimaţi tovarăşi învăţători şi profesori, Dragi elevi, Cu prilejul începerii noului an de învăţămînt, Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri ale Republicii Socialiste România adresează un călduros salut corpului didactic şi elevilor, organizaţiilor de partid şi tineret din şcoli, părinţilor şi tuturor acelora care, prin munca şi strădaniile lor, participă la nobila operă de instruire şi educare a tineretului patriei, la progresul şi înflorirea şcolii româneşti. Deschiderea noului an şcolar are loc în condiţiile cînd întreaga ţară îşi desfăşoară larg forţele pentru înfăptuirea cu succes a prevederilor ultimului an al cincinalului şi trecerea la următorul plan de cinci ani, cînd activitatea creatoare din patria noastră se concretizează în noi şi însemnate realizări înn domeniul economiei, ştiinţei şi culturii — expresie a ataşamentului nemărginit al întregului popor faţă de politica marxist-leninistă a partidului şi statului, a hotărîrii sale de a transpune în viaţă vastul program stabilit de cel de-al X-lea Congres al Partidului Comu(Continuare în pag. a ,V-a) Un moment aşteptat cu nestăpânită bucurie şi emoţie : prima zi de şcoală, primii paşi spre clasă... DIN BIOGRAFIA ANULUI ŞCOLAR 1970-1971 • Şcoala generală de 10 ani va cuprinde 50 000 de elevi în clasa a IX-a şi 80 000 în clasa a X-a. * S-au editat 1 001 titluri manuale şcolare, într-un tiraj de 15 milioane exemplare. • Pentru prima oară în învățămîntul românesc toţi copiii în vîrstă de 6 ani au fost înscrişi în clasa I a şcolii generale. • Cursurile şcolilor profesionale şi tehnice vor fi urmate de 320 500 de elevi, • La catedrele învățămîntului profesional şi tehnic vor fi prezente 14.330 cadre didactice. • Liceele de specialitate vor fi frecventate de 124 100 elevi ; 6 200 de profesori predau în acest tip de şcoală. • Corpul profesoral care lucrează în învățămîntul de cultură generală reprezintă 1 lo sută din populaţia ţării. DINAMISM SI TINEREŢE IN VIAŢA ORGANIZAŢIEI U.T.C. A SCOLII A reînceput şcoala ! Odată cu acest eveniment organizaţiile U.T.C. ale elevilor reintră într-o nouă etapă de muncă, pe care o dorim cu toţii complexă, dinamică, eficientă. Există toate premizele ca organizaţiile U.T.C. ale elevilor să fie, şi în acest an, cei mai buni colaboratori ai şcolii în procesul multilateral de educare a tinerei generaţii, promovînd forme şi metode de muncă specifice, atractive. In sfera de preocupări a organizaţiilor U.T.C. din şcoli cultivarea răspunderii elevului faţă de învăţătură ocupi un rol de prim rang, explicabil dacă avem în vedere că învăţătura este, forma specifică prin care tînărul, aflat la vîrstă acumulărilor intelectuale, îşi face datoria faţă de societate, faţă de sine. Cre- FLOAREA ISPAS, secretar al C.C. al U.T.C. înd un climat de muncă serioasă, de disciplină, de interes pentru tot ce oferă orele de curs, manualele şi activităţile de laborator, stimulînd curiozitatea şi pasiunea cunoaşterii culturii, ştiinţei, artei, organizaţiile U.T.C. pot sprijini larg şcoala. Cu condiţia ca activităţile sale în această direcţie să se consolideze la nivelul organizaţiilor de bază, al claselor şi anilor de studiu, adică în colectivele restrânse unde elevii îşi trăiesc zi de zi viaţa, unde se cunosc preocupările, interesele şi reacţiile lor. In acelaşi scop pot fi mai bine folosite cercurile pe obiecte, tehnice şi tehnico-aplicative, societăţile şcolare ştiinţifice şi culturale. Acest an de învăţămînt oferă elevilor multiple posibilităţi de a activa în domeniul preferat, de a-şi cultiva aptitudinile căpătînd deprinderi practice în specialităţile spre care se simt chemaţi. Organizaţiile U.T.C. au competenţa de a dinamiza activitatea cercurilor, cenaclurilor şi societăţilor incit acestea să ofere cul adevărat elevilor cadrul uceniciei ştiinţifice şi artistice, locul de întîlnire preferat al celor cu pasiuni comune. In ce mod ? Organizaţiile U.T.C. pot ajuta şcoala în stabilirea programelor, în conceperea vieţii de cerc, pot (Continuare în pag. a IV-a) MISIUNEA FUNDAMENTALA MIRCEA MALIŢA, ministrul învățămîntului Peste 350 000 de elevi în vîrstă de 6 pina la 7 ani se aşează pentru prima dată ,pe băncile şcolii, într-un sistem căruia i s-au adus, în ultimii ani, îmbunătăţiri însemnate. Este primul an în care funcţionează din plin şcoala de 10 ani. La timpul cuvenit, aceşti elevi, care cu toţii o vor parcurge în întregime, o vor găsi, desigur, mult perfecţionată. Cei ce se aşează astăzi pentru prima dată pe băncile şcolii vor fi în anul 1980 absolvenţi ai sistemului de învăţămînt obligatoriu de 10 ani. în 1982, o bună parte dintre ei vor termina liceul, alţii se vor integra în producţie ca elemente calificate. In 1985 mulţi vor fi tehnicieni, în 1986 şi 1987, unii vor fi absolvenţi de facultăţi şi de institute de învăţămînt superior, iar anul 1990 va găsi în întregime această generaţie în plină maturitate ca elemente utile şi valoroase. Şcoala ori este prospectivă, ori nu îşi satisface misiunea ei fundamentală. Care este prima întrebare a acestui an şcolar, cu numeroase elemente noi ? Acum cîteva zile s-au încheiat lucrările unui simpozion în care pedagogii şi cadrele didactice, la un loc cu Centrul de cercetări pentru problemele tineretului de pe lîngă Comitetul Central al U.T.C., au dezbătut o temă de o deosebită importanţă pentru sarcinile prezente : educaţia prin muncă şi pentru muncă. În acest an şcolar, munca nu mai este considerată — oarecum din afara programului — ca o activitate suplimentară, neintegrată organic în circuitul instructiveducativ. Ea începe pentru prima dată să devină disciplină , de învăţămînt cu profesori şi notare. Este important de remarcat că în ultimii ani, îrn foarte multe unităţi şcolare, prin iniţiativa valoroasă şi vir-urile de organizare ale conducerii şcolii, cu ajutorul părinţilor şi al organelor locale, s-au creat capacităţi de producţie, înainte vreme, nu se putea enumera, alături de clasă, decit cel mult laboratorul ; astăzi trebuie conceput un triptic, puternic articulat, care se numeşte „sală de clasă — laborator — atelier“. În toate forile mari, în care industria a ajuns pînă la formele ei subtile, înalte, pretenţioase, la un loc cu cunoştinţele care se cer, adică la un loc cu performanţele intelectuale şi teoretice, şi poate chiar mai presus de acestea, stau abilitatea şi deprinderile muncii direct productive, isteţimea mîinilor, precizia, punctualitatea şi celelalte calităţi specifice muncii industriale. (Continuare în pag. a IV-a) PRIETENUL de GEORGE MACOVESCU Ne cunoaştem, ne iubim şi ne respectăm de mai bine de treizeci şi cinci de ani. Ne-am întîlnit într-o redacţie de pe strada Sărindar, robotind amîndoi în subsolurile paginilor dosnice ale ziarului. Vecinătatea de spaţiu grafic şi condei ne-a dus mai repede decît ne-am fi aşteptat noi doi la constatarea că ne învecinăm şi în idei şi idealuri, că în multe privinţe, în marile privinţe, avem aceleaşi păreri, acelaşi mod de a acţiona. Făceam amîndoi paşi în direcţia prieteniei, care avea să ne lege pe viaţă. Făceam acei paşi, dar nu ne grăbeam. Ne studiam reciproc şi nu ne iertăm atunci cînd unul observa la celălalt că nu este ceva în ordine, că s-a abătut de la ceea ce începuse să constituie baza legăturilor noastre, îşi va aduce aminte prietenul meu, dacă îi vor cădea sub priviri aceste rînduri, de acele nopţi albe în care ne înfruntam pentru un gînd, o atitudine, un gest. Nu ne menajam deloc, dar niciodată, absolut niciodată, în ciocnirile noastre nu depăşeam o limită pe care ne-o impusesem noi înşine, fiecare, fără un aranjament negociat: respectul reciproc, în controversele noastre, intrau în joc argumentele şi niciodată sentimentele sau interesele meschine. In treizeci şi cinci de ani, nu l-am aflat pe prietenul meu interesat în a lovi pentru a se ridica pe el, în a dărîma pe cineva pentru a-şi înălţa propriu-i monument. Ne îndreptam unul împotriva celuilalt avînd în mîini armele curate ale sincerităţii. Ne înfruntam pentru a găsi adevărul şi nu pentru a ne aşeza pe perne moi şi cît mai înalte, nu pentru a ne căţăra unul pe umerii celuilalt sau pe umerii altora. Ura reciprocă nu ne-a ars niciodată. Chiar atunci cînd unul rămînea înfrînt de celălalt, ne întindeam mîna, ştiam că gestul nu este fals, gratuit şi, împreună, porneam mai departe, spre zările roşii. Au trecut anii şi viaţa ne-a încercat greu, pe unul, pe celălalt, pe amîndoi. Ne-am găsit mereu laolaltă, sprijinindu-ne cu discreţia pe care marile prietenii fi-o oferă. Ne-am bucurat reciproc, de cele mai multe ori în tăcere, de reuşitele fiecăruia dintre noi, ne-am întristat şi ne-am simţit mai aproape cîhd am avut Infringed, ne-am sfătuit la greu şi am continuat să ne înfruntăm atunci cînd am avut păreri diferite. După atîta timp trecut de cînd ne-am întîlnit, simt că duc cu mine prin viaţă o imensă bogăţie, la care mă uit cu linişte şi mîndrie : prietenia cu un om. Continuăm să ne întîlnim şi acum. Mai des, mai rar, după cum ne împing împrejurările. Sosesc, însă, clipe cînd simţim nevoia să ne vedem şi atunci nu există zăgazuri care să ne oprească. Uneori, zi sau noapte, iarnă sau vară, vorbind sau tăcuţi, umblăm prin Bucureşti, prin oraşul acesta unde, în tinereţe, s-a legat prietenia noastră. Vîrstă ne-a dat, poate, serenitate. Tinereţea ne-a dat prietenia. Pentru că, în anii generoşi ai tinereţii apar marile prietenii. /////////Z/ZZ/Z////ZZ/////////Af/Z///////////Z////////////Z//Z//ZZ//Z//ZZ/////iJ