Scînteia Tineretului, mai 1971 (Anul 27, nr. 6827-6852)

1971-05-05 / nr. 6830

,SCÂNTEIA TINERETULUI" pag. 2 CU INIMA, CU GINDUL, CU FAPTELE NOASTRE. UN FIERBINTE OMAGIU PARTIDULUI „DESTINELE PATRIEI, MOREL­EI SE AFLĂ O MIINI SIGURE, MUNI DE COMUNIŞTI* Cu fiecare zi care ne apro­pie de gloriosul jubileu de la­­ Mai, cresc in amploare şi diversitate manifestările oma­giale dedicate Partidului Co­­munist Român, conducătorul ncercat al poporului român, care de la începutul existen­ţi sale şi-a asumat sarcina storică de a organiza şi în- truma clasa muncitoare, pe toţi oamenii muncii din patria noastră, spre înfăptuirea celor mai nobile idealuri şi aspiraţii sociale. Eveniment de o uriaşă nsemnătate în întreaga isto­­ie din ultimele cinci decenii­­ patriei noastre, crearea par­­idului comunist constituie aş­­azi, la marea sa aniversare, un puternic şi luminos mo­­nent către care se îndreaptă imţămintele nobile ale celor 0 de milioane de cetăţeni ai patrnei socialiste, români, ma­­hiari, germani, ale tuturor elor ce trăiesc şi muncesc pe cest pămînt străbun — Ro­­mânia. In cadrul vibrantelor mani­­estări omagiale prin care aporul român cinsteşte parti­ul cu dragoste fierbinte, marţi au avut loc în toate re­­edinţele de judeţ adunări fes­tve organizate de comitetele­udeţene ale P.C.R. Au parti­­ipat reprezentanţi ai organe­­rr locale de partid şi de stat, eterani ai mişcării comuniste­­ muncitoreşti, conducători de streprinderi şi instituţii, per­­onalităţi ale vieţii ştiinţifice­­ culturale, generali şi ofiţeri r­eprezentanţi ai consiliilor ju­­eţene ale naţionalităţilor con­­ncuitoare, r­raşe largi de mum­­itori, ţărani cooperatori şi alţi ameni ai muncii. La adunări au luat cuvîntul tvarăşii Constantin Drăgan, membru al Comitetului Exe­­c­tiv al C.C. al P.C.R., prim­­scretar al Comitetului jude­­tan-Brașov al P.C.R., Vasile­scu, membru al Comitetului xecutiv al C.C. al P.C.R., rim-secretar al Comitetului adeţean-Constanța al P.C.R., Instantin Băbălău, membru ipleant al Comitetului Exe­­utiv al C.C. al P.C.R., prim­­scretar al Comitetului jude­­şan-Dolj al P.C.R., Miu Do­­rescu, membru supleant, al­omitetului Executiv al C.C. a P.C.R., prim-secretar al Co­mitetului judeţean-Iaşi al­­C.R., Aurel Duca, membru­­pleant al Comitetului Exe­­utiv al C.C. al P.C.R., prim­­ecretar al Comitetului Jude­­nan-Cluj al P.C.R., Carol Király, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Co­mitetului judeţean­ Covasna al P.C.R., Mihai Telesen, mem­bru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean­ Timiş al P.C.R., Io­sif Uglar, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean-Satu Mare al P.C.R., Richard Win­ter, membru supleant al Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comi­tetului judeţean-Sibiu al P.C.R., Gheorghe Blaj, mem­bru al C.C. al P.C.R., prim­­secretar al Comitetului jude­­ţean-Maramureş al P.C.R., Ştefan Boboş, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Co­mitetului judeţean-Neamţ al P.C.R., Emil Bobu, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean-Su­ceava al P.C.R., Victor Bolo­­jan, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean-Bihor al P.C.R., An­drei Cervencovici, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean-Arad al P.C.R., Iiie Cîşu, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean-Pra­­hova al P.C.R., Teodor Co­­man, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean-Tulcea al P.C.R., Adalbert Crişan, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean-Bis­­triţa Năsăud al P.C.R., Petre Dănică, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comi­tetului judeţean-Vîlcea al P.C.R., Constantin Dăscălescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean-Galaţi al P.C.R., Si­­mion Dobrovici, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean-Vran­­cea al P.C.R., Marin Drăgan, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean-Teleorman al P.C.R., Ludovic Fazekas, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean-Har­ghita al P.C.R., Gheorghe Ghi­nea, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean-Botoşani al P.C.R., George Homoştean, membru al C.C. al P.C.R., prim-secre­tar al Comitetului judeţean- Alba al P.C.R.,Nicolae Mih­ai, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean-Brăila al P.C.R., Ioa­­chim Moga, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean-Hune­­doara al P.C.R., Gheorghe Năstase, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comi­tetului judeţean-Argeş al P.C.R., Gheorghe Necula, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean-Ilfov al P.C.R., Gheorghe Paloş, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean-Gorj al P.C.R., Gheorghe Roşu, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean-Bacău al P.C.R., Constantin Sandu, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean-Olt al P.C.R., Ion Sîrbu, membru al C.C. al P.C.R., prim-secre­tar al Comitetului judeţean- Buzău al P.C.R., Nicolae Tă­­bîrcă, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al comi­tetului judeţean-Dîmboviţa al P.C.R., Gheorghe Tănase, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean-Vaslui al P.C.R., Laurean Tulai, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean-Sălaj al P.C.R., Marin Vasile, mem­bru al C.C. al P C.R., prim-se­cretar al Comitetului judeţean- Ialomiţa al P.C.R., Nicolae Vereş, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Co­mitetului judeţean-Mureş al P.C.R., Traian Dudaş, mem­bru supleant al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean­ Mehedinţi al P.C.R., Codirlă Trandafir, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Caraş-Severin al P.C.R. Vorbitorii au subliniat că Partidul Comunist Român s-a afirmat ca un continuator glorios al secularelor lupte de eliberare ale poporului român, al eforturilor şi al jertfelor sale pentru neatîrnarea ţării, pentru formarea naţiunii ro­mâne şi a statului naţional unitar, pentru accelerarea pro­gresului social şi înaintarea României pe calea civilizaţiei. Preluînd cele mai bune tradi­ţii ale mişcării muncitoreşti şi socialiste din ţara noastră, Partidul Comunist Român s-a făurit şi s-a dezvoltat ca o forţă social-politică înaintată, cu rădăcinile adine înfipte in solul realităţilor româneşti, ca exponent fidel al interese­lor clasei muncitoare şi ale în­tregului popor. Ei au evocat tradiţiile de luptă, acţiunile revoluţionare ale clasei mun­citoare din deceniile premer­gătoare actului istoric de la 8 mai 1921, condiţiile istorice şi social-politice în care, în urmă cu o jumătate de veac, a luat fiinţă partidul comuniş­tilor români, inima întregii noastre naţiuni. Expunerile au relevat activitatea consecvent revoluţionară a comuniştilor, spiritul li­r de sacrificiu, uria­şa muncă politică şi organiza­torică desfăşurată în anii grei ai ilegalităţii de către organi­zaţiile judeţene ale P.C.R., lupta împotriva asupririi şi exploatării burghezo-moşie­­reşti, pentru eliberarea naţio­nală şi socială. S-a subli­niat, totodată, rolul de a­­vangardă al partidului în marile bătălii de clasă din anii 1929—1933 duse împo­triva fascismului şi atrage­rii ţării în războiul antisovi­­etic. Un loc important în ca­drul expunerilor l-au ocupat pregătirea şi înfăptuirea de către partid a insurecţiei ar­mate de la 23 August 1944, mo­bilizarea tuturor forţelor uma­ne şi materiale pentru elibera­rea ţării de sub jugul fascist, pentru zdrobirea hitlerismului. Au fost înfăţişate pe larg marile succese obţinute sub conducerea partidului, în anii construcţiei socialiste, profun­dele transformări petrecute în viaţa poporului nostru, avîntul nemaiîntâlnit pe care l-au cu-­­ noscut în această luminoasă perioadă industria, agricultu-­­ ra, întrega viaţă economică şi social-culturală a ţării. A fost relevată politica consecventă­­ a partidului, de industrializare multilaterală a ţării, de dez­voltare economică a fiecărui­­ judeţ, de valorificare intensivă a resurselor de care acestea dispun. Cu justificată mîndrie , au fost înfăţişate succesele dobîndite în cincinalul recent­­ încheiat, perspectivele gran- 9 dioase pe care noul plan de cinci ani le deschide în proce- ^ sul de făurire a societăţii so- w cialiste multilateral dezvol­tate. In acest context, au fost a relevate însufleţirea şi puter-­­ nicul entuziasm creator pe care apropiatul jubileu de la a 8 Mai le-au generat în rîndu- TM rile maselor de oameni ai muncii — români, maghiari,­­ germani şi de alte naţionali-­­ tăţi — care, însufleţiţi de ace­leaşi idealuri, în condiţiile de- £ plinei egalităţi în drepturi, asigurate prin legile ţării, muncesc umăr la umăr, pentru ^ înflorirea şi prosperitatea pa­triei comune, România so­­cialistă. Mm In încheierea adunărilor, in­tr-o atmosferă de puternic en-­­­tuziasm, au fost adresate tele-­­ grame Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, ” în care participanţii transmit felicitări şi urări la sărb­ătoa- A rea marelui jubileu. „ In acest moment de bilanţ, se arată în fiecare din tele- A gramele adoptate de partici­panţii la adunările festive, oamenii muncii din ţara noa-­­ stră, români, maghiari, ger­mani şi de alte naţionalităţi, strîns uniţi în jurul partidu- u lui, dînd glas voinţei lor una­nime de a munci fără a-şi precupeţi eforturile şi dărui- A rea, raportează cu legitimă ” mîndrie îndeplinirea şi depă­şirea angajamentelor asuma­te în cinstea sărbătoririi ce- a lor 50 de ani de existenţă “ a partidului. Totodată, ei şi-au exprimat hotărîrea ne­ a strămutată de a îndeplini ” exemplar sarcinile stabilite de Congresul al X-lea şi „ şi-au reafirmat ataşamen-­­ tul profund faţă de politica marxist-leninistă a partidului A şi statului nostru, manif­estin -­du-şi voinţa de a lupta cu toa­te forţele pentru triumful de-­­ plin al socialismului şi comu­nismului pe pămîntul Româ­niei. A Adunări festive organizate de comitetele judeţene ale P. C. R. niflga pupitrul de comandă al unui generator de neutroni. „MULŢUMIM DIN INIMĂ PARTIDULUI" Această ultimă săptămînă dinaintea marelui eveniment, aniversarea a 50 de ani de existenţă a P.C.R., tineretul ieşean o dedică unui ciclu de acţiuni cultural-educative reunite sub denumirea atit de frecvent întîlnită şi atit de elocventă în acelaşi timp „Mulţumim din inimă parti­dului“. Startul a fost dat în seara zilei de 1 mai, cînd din istorica Piaţă a Unirii a plecat alaiul carnavalului ti­neretului spre locul tradiţio­nal de desfăşurare — ştran­dul oraşului. Din alai nu au lipsit carele alegorice cu pa­rada măştilor şi a costume­lor de epocă, călăreţi, fan­fare, tarafuri, urmînd ca surprizele să facă din aceas­tă seară, o seară de neuitat pentru cei peste 3 000 de ti­neri participanţi. Ziua de 2 mai a fost des­tinată excursiilor in locurile de agrement sau manifestă­rilor sportive închinate ma­relui eveniment, cărora li s-au adăugat întîlnirile de­venite de acum tradiţionale la Iaşi, între studenţi şi muncitori, la locurile de muncă sau prin intermediul formaţiilor de teatru, mu­zică sau expoziţii de pictură pe care studenţii le-au pre­zentat în uzine şi fabrici. A­­semenea întîlniri s-au desfă­şurat la Uzina de fibre sin­tetice, Uzina de prelucrare a maselor plastice, Fabrica de tricotaje Moldova. In seara zilei de 3 mai, activele U.T.C. şi A.S. din municipiul Iaşi, s-au întîlnit cu tovară­şul Miu Dobrescu, prim­secretar al Comitetului ju­deţean de partid, după care au urmat un recital de poe­zie patriotică la clubul ar­telor şi un spectacol pre­zentat de formaţiile casei de cultură a tineretului şi stu­denţilor. In agenda acestei săptă­­mîni organizată de comitetul municipal U.T.C. fiecare zi cuprinde cite trei acţiuni una mai interesantă ca alta. Spi­cuim numai cîteva. Ştafeta cincinalelor, o întîlnire a ti­nerilor de la Uzina mecanică Nicolina, Fabrica de mobilă cu specialişti şi cadre uni­versitare ; „Partidul pavăza mea“, recital susţinut de câş­tigători ai concursurilor de creaţie pentru elevi ; „Semi­centenarul partidului“, pa­gini în care se evocă mo­mente din istorie prezentate de activişti de partid şi vechi militanţi ai mişcării muncitoreşti din România ; „Odă patriei socialiste“, o întîlnire în cadrul căreia poeţi ieşeni vor fi oaspeţii tinerilor de la Ţesătura de mătase „Victoria“, Ţesătura, sectorul sanitar , „Sensul pa­triotismului“, evocări de fi­guri ale clasei muncitoare, la Fabrica de antibiotice, Uzina metalurgică, un program susţinut de formaţii artistice ale elevilor, spectacole de estradă, simpozioane, piese de teatru montate şi jucate de studenţi pe scenele clu­burilor uzinelor şi fabricilor. Cele peste 30 de acţiuni ale săptămînii constituie tot a­­tîtea prilejuri pentru tinere­tul municipiului Iaşi de a-şi manifesta recunoştinţa şi dragostea faţă de partid, după cum însuşi titlul sim­bolic al săptămînii o su­gerează. v. văcariţa ACTIVITAJI DIVERSE SUB O DEDICAŢIE UNICĂ Agenda de manifestări a judeţului Arad înregistrează şi ca in aceste zile o bogată suită de acţiuni dedicate se­micentenarului. Amintim doar pe scurt citeva din eie: • La Uzinele de vagoane Arad au fost prezentate o serie de expuneri cu temele: „Crearea P.C.R. — moment de cotitură în viaţa poporu­lui român“, „Aspecte din lupta muncitorimii arădene", „Tineri eroi utecişti“ etc. A fost, de asemenea, organizat un concurs de recitări de poezie patriotică, manifestare ce s-a bucurat de o largă popularitate in rîndul tineri­lor muncitori. • La şcolile generale nr. 2 şi nr. 5 din Arad a fost or­ganizat un concurs gen „Cine ştie ciştigă" pe tema „Româ­nia în cifre şi fapte". • Un grup de tineri mun­citori au făcut, prin sectorul de turism, o excursie de trei zile la Bucureşti şi Dof­­tana unde au vizitat muzeele ce evocă lupta partidului şi a clasei muncitoare, amena­jate în localităţile amintite. • A fost preluată de la re­prezentanţii judeţului Bihor, motoştafeta semicentenarului creării P.C.R. şi transmisă mai departe tineretului din judeţul Timiş. O emoţionan­tă manifestare a prieteniei şi solidarităţii tineretului pa­triei noastre. • Cu participarea a peste 3 500 concurenţi, pe scenele Teatrului de stat şi a Pala­tului culturii din localitate, a fost organizat festivalul cul­tural-artistic al elevilor din liceele de cultură generală şi de specialitate, din şcolile generale şi profesionale de pe raza judeţului. Succesul de care această manifestare s-a bucurat atestă largile po­sibilităţi ce stau la indemîna tineretului pentru a-şi valo­rifica din plin talentul şi e­­lanul specific vîrstei, atestă audienţa de care se bucură arta in rîndul elevilor, dă certitudinea unei şcoli artis­tice care în viitor va asigura artei interpretative culmi tot mai înalte. • Au fost organizate ac­ţiuni voluntar-patriotice pen­tru înfrumuseţarea comune­lor şi oraşelor, amenajarea spaţiilor verzi, văruitul po­milor, curăţirea şanţurilor la Vinga, Sebiş, Şiria, Cernei, Şagu, Lipova etc. In comu­nele Seb­uş şi Covăsîni ti­nerii au curăţat prin muncă patriotică 220 ha păşune, iar cei din Ineu, Cernei, Zi­­mand, Pecica, Sebiş au co­lectat şi predat la I.C.M. peste 42.000 kg fier vechi. • La Lipova a avut loc festivitatea inminării drape­lului de centru fruntaş pe judeţ in pregătirea pentru apărarea patriei a tinere­tului. AL. DOBRE UN BUCHET DE ACŢIUNI - OMAGIU Aflăm de la Virgil Popa, primul secretar al comitetu­lui U.T.C. al sectorului Să­nătate din Capitală, că şi aici, ca in atîtea alte locuri din ţară, această săptămînă a fost în întregime dedicată tineretului, grupind un ciclu complex de acţiuni care cin­stesc semicentenarul parti­dului. „Zilele tineretului“, a­­flate in plină desfăşurare, au debutat cu un concurs pe teme profesionale, cu un al­tul intitulat „Realizări ale medicinei româneşti în anii socialismului“, după care sunt prevăzute o întîlnire cu primul secretar al comitetu­lui de partid al sectorului şi două sesiuni ştiinţifice de comunicări, una pentru ca­drele medicale medii şi cea­laltă pentru cadrele cu pre­gătire superioară. După ecoul de care s-au bucurat activităţile de pînă acum în rîndul tinerilor, poa­te fi anticipat succesul în­tregii acţiuni. In m­ţtocui cetor nem mortem? instalaţii, prezenţa omului este întotdeauna necesară. SERATA Filmul de autor, termen a­­plicat pînă acum pentru proza­torii şi regizorii Francisc Mun­­teanu şi Nicolae Breban, de­numeşte cu exactitate doar pe Malvina Urşianu, scenaristă şi regizoare care a debutat cu „Gioconda fără surîs“. SERATA este un autentic eveniment în cinematografia noastră. Dacă eveniment este un cuvînt ce poa­te fi egalat în mod obișnuit cu orice premieră, autentic eveni­ment vrea să însemne o altfel de întîlnire cu publicul. Adică, SERATA este primul, singurul nostru film care abordează cu deplin succes două înalte „cote". Una tematică, lupta intelectua­lilor comunişti în ilegalitate, şi una stilistică , povestirea unei întîmplări care se petrece după regulile clasice de fier, în ri­gidul triptic al unităţii de loc, de timp şi de acţiune. Ca temă, după ce am avut şi filme in care eroul comunist a­­părea, in anii luptelor revolu­ţionare, deschis confruntării di­recte cu reprezentanţii regimu­lui burghezo-moşieresc ori fas­­cisto-antonescian, avem acum şi un aspect care întregeşte pri­virea de ansamblu a ceea ce a însemnat lupta partidului in ilegalitate, a ceea ce a însem­nat folosirea tuturor posibilită­ţilor prin care, acţionînd în toa­te straturile sociale, comuniştii şi-au îndeplinit sarcina istorică a luptei pentru libertatea pa­triei. în SERATA, după cum arată şi titlul, subiectul este o petre­cere. O obişnuită întîlnire a „lumii bune“,­ întîlnire la care se bea, se şuetează, se birfeşte, se cîntă, se dansează. Dar este o serată ce se ,,oficiază“ în noaptea dintre 23—24 august 1944, undeva intr-o vilă din Cîm­­pia Bărăganului, departe de Bucureştiul febril care aştepta declanşarea insurecţiei armate şi departe de frontul de unde armatele germane se retrăgeau învinse. O serată în vila unui universitar dezabuzat unde pro­tipendada se îngrijeşte ca totul să fie tradiţional inconştient. Deghizat intr-un invitat îm­brăcat Intr-un smoching alb, de vigoare, un comunist — Matei — foloseşte prilejul pentru a pu­tea pleca o dată cu un ofiţer ger­man, maiorul Merck, coman­dantul unui punct de transmi­siuni de o importanţă deosebită. A putea pleca însemnînd o ris­cantă misiune de luptă ce are ca obiectiv distrugerea unui nod informaţional, cablul interbalca­­nic, şi ca modalitate o pericu­loasă ascundere sub maşina hit­­leristului, în spaţiul Incomod al roatei de rezervă. Aceasta este prima pistă pe care filmul Mal­vinei Urşianu îşi îndreaptă pu­blicul. Una spectaculoasă, tipic cinematografică, cu suspens vi­zual. Putem regreta că autoa­rea filmului n-a insistat mai mult pe plastica imaginii in sec­venţa — şi aşa impresionantă — în care Matei, după aruncarea în aer a obiectivului militar german, este urmărit, hăituit pe întinderea verde a cîmpiei , de lumina albă a reflectoarelor. O­­ricum secvenţa trebuie menţio­nată în mod deosebit, fiind de o originalitate pentru care me­rită „invidia“ multor cineaşti! A doua pistă, cea mai impor­tantă, în economia filmului, este prezentarea comunistului Cris­­tea, deghizat în postura unui ci­nic diplomat care provoacă şi întreţine conversaţii mondene. Riscul misiunii sale, mai puţin spectaculos decit al lui Matei, nu este frică mai puţin important. El trebuie să fie şi este omul care „Protejează“ acţiunea din noaptea eliberării. In rolurile celor doi comunişti Cornel Co­­man şi Gheorghe Motoi realizea­ză o performanţă interpretativă. Dar, crispat, primul, salonard şi inteligent, al doilea, el ne oferă două posturi posibile ale omului care îndeplineşte conştient, lu­cid, cu abnegaţie întâlnirea cu istoria. Malvina Urşianu, regizoare rar întîlnită pe genericul filmu­lui românesc, posedă o rafinată artă a tipologiilor umane, ştiin­ţa de a compune din nuanţe sub­tile un personaj. In fond, filmul nici n-are o „poveste“, ci o sche­mă în sensul vechii viziuni a „lumii ca teatru“ in care actorii sunt marionete supuse destinu­lui, aici cel istoric. Salonul vilei din Bărăgan, unde are loc se­rata, este o adevărată scenă pe care evoluează un cerc, intr-un soi de prohod grotesc, actorii in­conştienţi ai unei lumi ce piere. Accentul artistic cel mai fra­pant al întregului film este dat de manierismul stilistic In care dispare această lume al cărei protocol nu exprimă nimic alt­ceva decit numai neantul şi pus­tiul sufletesc. în ceea ce priveş­te distribuţia trebuie să spunem că în SERATA ea este exempla­ră şi putem aminti în continua­re numele actorilor : György Ko­vács, Silvia Ghelan, Silvia Po­­povici, Mihaela Juvara, Gilda Marinescu, Ion Finteşteanu. Am avea o singură reţinere la acest film excelent, costumele mo­derne în „tăietura“ modei. 1970 pentru o acţiune care se petre­ce în 1944. DUPĂ ZECE ANI După un scenariu de Virgil Calotescu, regizoarea Eugenia Guţu realizează un documentar dedicat prefacerilor urbanistice ale Bucureştiului. Folosindu-se de materialele cinematografice din Arhivă — este vorba despre fostele locuinţe, mici, insalubre, păcătoase din groapa Floreasca şi despre oamenii care pînă în urmă cu 10—15 ani au locuit a­­colo — regizoarea oferă o reîn­­tîlnire cu ei, care comentează azi cu o spontaneitate fascinan­tă imaginele surprinse de peli­culă imagini despre fosta „groa­pă“ DUPĂ ZECE ANI se­ în­scrie printre căutările şi împli­nirile cu care ne-a obişnuit în ultimul timp Studioul „Alexan­dru Sahia“ în investigarea socie­tăţii noastre DUPĂ ZECE ANI se recomandă în acest sens, fi­ind un exemplu edificator de fo­losire emoţionantă a posibilită­ţilor generoase ale filmului de montaj. TUDOR STĂNESCU Scenă din filmul „Serata“ MIERCURI 5 MAI 1971

Next