Scînteia Tineretului, iulie 1971 (Anul 27, nr. 6879-6906)
1971-07-22 / nr. 6898
CU CE RANDAMENT LUCREAZĂ TINERII? Colinele Tulcei sunt, în aceste zile, pline de oameni şi maşini agricole. De-a lungul a cinci sute de kilometri, pretutindeni unde am umblat, împreună cu tovarăşul Alexandru Rizu — prim-secretar al Comitetului judeţean U.T.C. Tulcea, oamenii, combinele, tractoarele cu remorci, atelajele, au constituit prezenţe permanente, în continuă mişcare, de dimineaţa şi pînă în întunericul nopţii. Iar pentru noi a fost un prilej de maximă satisfacţie constatarea că majoritatea celor care, pe tractor sau combină, pe atelaj sau pe autocamioane se străduiau să „vămuiască“ de rod cît mai grabnic şi fără pierderi lanurile întinse, erau utecişti, băieţi şi fete, arşi de soare, plini de un optimism şi de o veselie contaminantă. In toate cooperativele agricole de producţie vizitate ni s-a răspuns la fel . „Tinerii satului au venit cu toţii la muncă. De cîţi a fost nevoie la combine, la transportul paielor, la strinsul spicelor, atîţia au fost prezenţi în fiecare zi“. In acest context, am căutat să aflăm care este eficienţa acestei participări, dacă fiecare tinăr în parte îşi aduce contribuţia pe măsura puterilor sale, a nevoilor unităţii respective, care este bilanţul unei zile de lucru prestate de un tinăr. Cei mai mulţi dintre cei cu care am stat de vorbă ne-au adus la cunoştinţă realizări bune, ce le permit să se declare mulţumiţi de aportul lor, mulţumire caracterizind şi aprecierile conducătorilor de unităţi, ale specialiştilor. Despre conducătorii de atelaje Mihai Grigore, Ion Fîrlogea, Ion Speriaru, Mihai Trandafir, inginerul-şef al cooperativei agrcole din Baia ne spune că în fiecare zi aleargă pur şi simplu de la o combină la alta, preluind sacii plini de griu şi transportîndu-i la magazie, că in fiecare zi realizează două şi chiar peste două norme de muncă. Lucrind de dimineaţa pină seara şi Constantin Paris, de la brigada a doua a cooperativei din Boldaud a realizat cu atelajul său 2,5 norme, ceea ce a făcut ca numele lui să fie trecut la gazeta de perete a ariei lingă cele ale altor fruntaşi : Gheorghe Lungu, Dumitru Samara, Felomel Paşata. Alţii îşi fac datoria cum trebuie sus pe combine, trecind prin mîinile lor sute de saci pe zi. Vitezele mari de recoltare atinse de către mecanizatorii fruntaşi se datoresc şi lor, celor care înfruntind căldura şi praful, fac operativă „uşurarea“ combinelor de povara sacilor încărcaţi. Niculina Cristoiu, Elena Mistrianu, Chiriţa Raiciu, Constanţa Dumitru,foiţa Gheorghiţă, de la Baia şi Elena Odleanu sau Maria Șerban, tinere cooperatoare de la cooperativa agricolă Casimcea, sunt prezente in fiecare zi cu mult folos, sus pe combine. Aici, la Casimcea, la chemarea comitetului comunal OCTAVIAN MILEA (Continuare în pag. a TV-a) La barajul de pe Lotru se spală anrocamentele pentru o nu bună aderare a blocurilor de piatră. Foto : GH. CUCU MUNCA DE LA OM LA OM Tn expunerea prezentată la Consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi cultural-educative, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, sublinia rolul mai mare pe care trebuie să-l aibă organizaţiile U.T.C. în promovarea mai consecventă în rîndul membrilor lor a spiritului de combativitate şi exigenţă comunistă, a atitudinii înaintate faţă de muncă, faţă de îndeplinirea îndatoririlor ce le revin. În acest context, întărirea muncii de la om la om a fost remarcată ca unul din obiectivele spre care organizaţiile U.T.C. trebuie să-şi canalizeze eforturile. Consemnarea condiţiilor concrete în care organizaţiile îşi propun să valorifice practic acest deziderat al formării comuniste a uteciştilor a fost obiectul de investigaţie al articolului prezent. Documentarea a început neaşteptat de viu. Intrînd în secţia trefilare A a Uzinei de sîrma din Buzău, acolo unde îşi desfăşurau munca de zi cu zi membrii organziaţiei U.T.C. nr. 1, văzusem doi tineri care în timp ce maşinile continuau să funcţioneze, nu găsiseră altceva de făcut decît să se joace, lovindu-se cu resturile rămase de la masa pe care unul din ei tocmai o servise. Era de mirare ceea ce se întîmpla. TRAIAN GINJU (Continuare în pag. a TV-a) adică cu legile statului, ci cu (Continuare în pag. a 11-a) SPECTATORII DESPRE FILME Ce aşteaptă tinerii de la cineaştii noştri? Dar de la repertoriul cinematografic în general? Ne răspund astăzi cinefili de la Uzina „ELECTRONICA“-Bucureşti O morală nocivă: suplimentarea venitului propriu prin diminuarea cîştigului celorlalţi Unul dintre ziarele noastre centrale publica ieri un articol despre specula pe care un funcţionar ieşean o făcea folosindu-se chiar de puterile oferite de instituţia de unde primea salariu. Sistemul acesta al ciuperii din buzunarul cetăţeanului, fiind practicat de către un număr deloc neglijabil de indivizi puşi pe căpătuială cu orice preţ, ar trebui să ne preocupe mai mult, nocivitatea lui avînd de două ori efecte păgubitoare. Unul financiar, celălalt moral, exemplul pe care-l voi da fiind, cred suficient de sugestiv pentru amîndouă. Mă găseam, vara aceasta, la o întreprindere agricolă de stat din judeţul Vilcea. Se aflau acolo, la o masă, ciţiva ingineri, toţi tineri. Era perioada recoltării cireşelor, şi pe frunţile lor de tineri specialişti fluturau umbrele îngrijorării, întreprinderea avea un plan — cantitativ şi calitativ — de îndeplinit, şi, pe lingă preocupările pentru buna recoltare, pentru asigurarea transportului (producţia era bună), se mai înscria una : „înţelegerea“ la care trebuiau să ajungă cu unii funcţionari de la întreprinderea care asigură dirijarea spre piaţă a legumelor şi fructelor din raza de activitate a comunei lor. Rog a se observa sublinierea , nu cu instituţia, nişte persoane. De ce era necesară această tirguială ? Din cauza unei adevărate terori la care îi supun se pare cu destulă frecvenţă funcţionarii I.L.F. pe ceilalţi, salariaţi şi ei. Metoda este simplă : dacă nu dai ceva, repartizarea unei maşini care să transporte fructele devine dintr-o dată enormă greutate. Şi închipuiţi-vă o întîrziere de numai două zile pentru vagoanele de fructe deja culese ! Dacă nu dai ceva (caz petrecut chiar atunci, la acea întreprindere) încadrarea la categoria superioară de calitate devine o problemă de uite-o nu e... Şi, iată ruşinea ruşinilor pe care cu greu ar putea-o egala vreo imagine creată fie şi pe calea fanteziei literare, ingineri, funcţionari ai unei întreprinderi agricole aparţinind statului, dau bacşiş ( a se înţelege : păsări, miei, putini cu brînză etc.) altor funcţionari, lucrători şi salariaţi tot într-o întreprindere a statului, ca să binevoiască dumnealor a-şi îndeplini sarcina de gospodărire a bunurilor statului, treabă pentru care iau, de fapt, salariu de la stat! Cind am pronunţat acest cuvint — salariu — inginerii cei EUGEN FLORESCU Soare, apă fi... vacanţă la Buda-Argeş. Ruşinosul ban--------------------------------------nemuncit UN RĂSPUNS CONCRET AMPLULUI PROGRAM DE ACŢIUNE PREZENTAT DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Putem realiza cu forţe proprii instalaţii şi uzine incă importate Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi cultural-educative dă expresie unor gînduri care de multă vreme ne frămîntă şi pe noi, tinerii care lucrăm în sectorul de proiectare al marilor uzine ce se construiesc pretutindeni pe teritoriul patriei. Aş vrea să mă opresc asupra unor idei din cuvîntare care au fost subliniate cu mare satisfacţie de colegii mei — este vorba de modul ferm şi tranşant în care secretarul general al partidului pune problema încrederii în capacitatea de creaţie tehnică a cadrelor din ţara noastră, de convingerea că noi suntem în stare să concepem şi să fabricăm o serie de produse cel puţin la acelaşi nivel cu firmele străine de la care le mai cumpărăm încă. Şi le cumpărăm fiindcă uneori este mai comod să faci o fişă de import decît să-ţi baţi capul ca să găseşti resursele interne de a depăşi o situaţie aparent nerezolvabilă ! Institutul nostru, care proiectează uzine şi instalaţii pentru construcţia de maşini a înregistrat în ultimii ani o dezvoltare care reflectă tocmai efortul întreprins de stat pentru a reduce importul de inteligenţă tehnică şi de utilaje pe seama sporirii capacităţii interne de creaţie. Numărul cadrelor a sporit de peste două ori în acest răstimp, o bună parte dintre ele fiind tineri absolvenţi. în scurtă vreme ne-am complectat astfel forţele cu 200 de ingineri, luaţi direct de pe băncile facultăţii. Trebuie subliniat că în ciuda acestui efort de dezvoltare şi a infuziei masive de specialişti cu o experienţă relativ modestă am izbutit să realizăm o serie de proiecte care au adus însemnate economii de valută. Ing. PETRE ŞERBAN secretând Comitetului U.T.C. din Institutul de proiectări pentru uzine şi instalaţii din construcția de maşini (Continuare în pag. a IV-a) • „NU ÎMI PLAC COMPORTAMENTELE PREVIZIBILE" „BUCUREŞTIUL NU ÎNSEAMNĂ DOAR BULEVARDUL MAGHERU ŞI PIAŢA UNIVERSITĂŢII" „MAI MULTE CINTECE ROMÂNEŞTI IN FILMELE ROMÂNEŞTI" „SUBIECTE EMOŢIONANTE, DESPRE OAMENI EMOŢIONANŢI" „MESAJ CLAR, FARA ECHIVOCURI" „GUSTUL MEU CERE FILMELOR ADEVĂR, AUTENTICITATE, INFORMAȚII EXACTE" Criticul cinematografic, ECATERINA OPROIU, este de părere că: Gustul publicului face parte din viaţa artei MĂSURILE DE PERFECŢIONARE A ACTIVITĂŢII POLITICO-EDUCATIVE ELABORATE DE SECRETARUL GENERAL AL PARTIDULUI NOSTRU ÎNSUFLEŢESC INTREGUL POPOR IN OPERA DE DEZVOLTARE A CONŞTIINŢEI SOCIALISTE Telegrame şi scrisori adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU NOI ÎN MUNCĂ ÎN VIAŢA DE ORGANIZAŢIE • Ce relevă primii paşi în profesie • Dialog despre problemele satului • Cum aşteptau electricienii un electrician să le repare întrerupătorul Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe tovarăşul Agostino Novella Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a primit miercuri dimineaţa, la Mangalia Nord, pe tovarăşul Agostino Novella, membru al Direcţiunii şi al Biroului Politic ale Partidului Comunist Italian, care se află în ţara noastră la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român. La primire a participat tovarăşul Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. In cursul convorbirilor s-a realizat o informare reciprocă privind activitatea celor două partide, a fost reafirmată hotărirea comună a P.C.R. şi P.C.I. de a dezvolta în continuare relaţiile de prietenie şi colaborare dintre ele şi s-a efectuat un schimb de păreri asupra unor probleme actuale ale situaţiei internaţionale, ale mişcării comuniste şi muncitoreşti. Intîlnirea s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă prietenie şi înţelegere tovărăşească. Proletari din toate tarile, uniti-va! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVII, SERIA II, Nr. 68986 PAGINI —30 BANI JOI 22 IULIE 1971 La Porţile de Fier ECLUZA DE PE HALUL ROMÂNESC DATA ÎN EXPLOATARE ÎN ETAPA DEFINITIVĂ De ce „dragoste cu sila“? de NICOLAE ŢIC Pentru a treia oară într-un an şi jumătate, un băiat cumsecade aşteaptă cu sufletul la gură afişarea rezultatelor de la examenul de admitere. Părinţilor, îngrijoraţi peste o măsură, le-a spus că de data asta s-a descurcat binişorul şi cam ăsta e adevărul, binişor. Dar alţi candidaţi şi nu puţini, se pare că s-au descurcat foarte bine. Şi atunci ? Peste două luni va trebui să se prezinte la sesiunea dej toamnă. Ordine de la părinţi şi de la toate neamurile. ^ Te prezinţi de cite ori o fi nevoie. Pînă cînd reuşeşti... încă o vară de chin, fără prea mari şanse de a satisface vanitatea părinţilor. Cinstit, nu se prea simte în stare să ■ treacă pragul unei facultăţi, şi mai cu seamă pragul făcuităţii impuse de părinţi. Dar el este un băiat cumsecade, silitor, se prezintă la examene, spune tot ce ştie şi ştie cam puţine. în liceu a scăpat de corijenie, dar niciodată nu s-a numărat printre primii zece. Nici la coadă, nici în frunte ? De învăţat a învăţat în rînd cu cei buni, l-au mai ajutat şi meditatorii. De priceput, a priceput mai puţin. De ani de zile se gîndeşte la o meserie care-i place. Ar vrea să fie , tehnician — pe urmă, cine ştie, poate că o să reuşească la Politehnică. Tehnician cum sînt atîţia, oameni serioşi, pricepuţi — da, dar i s-a spus să-şi bage minţile-n cap ! Nu-i după cum vrea el. Şi mai trece o vară, mai trece o toamnă — degeaba , nu-şi află numeie printre cei reuşiţi la admitere. Părinţii au şi ei o mîndrie, că sint a doua generaţie de intelectuali —• şi dacă ei sînt a doua, cum o să-i tragă băiatul înapoi ? Ar fi o mare ruşine, nu şi-ar mai afla li- * niştea. Părinţii dau vina pe profesori, pe sistemul de în- n văţămînt — iar pe băiatul lor cuminte şi silitor îl scote basma curată. Ca să nu mai vorbim de ei înşişi ! Cînd băiatul recunoaşte că nu se simte în stare să intre în corn- i petiţie cu alţii mai buni, îl plesnesc peste gură. lată, ruşinea familiei ! lată cine îi trage pe ei înapoi ! Dar unde s-a mai pomenit ca băiatul unor intelectuali din a doua generaţie » s-o ia de la capăt,, într-o uzină oarecare?! Ar munci băiatul cu multă rîvnă ca s-ajungă un foarte ^ bun tehnician, şi într-o zi, poate inginer. Dar părinţii nu ţin la muncă, ci la rang. Au prieteni, cunoscuţi, tot intelectualii din a doua generaţie. Şi copiii acestor prieteni şi cunoscuţi sînt azi intelectuali din generaţia a treia. Iar odrasla lor vrea să-i facă de rîs. Nu, n-o s-admită una ca asta. Alţi meditatori, alţi bani, alte promisiuni, rezultatul acelaşi. Băiatul silitor şi cumsecade, cu gîndul la muncă, trebuie să stea în casă şi să suporte cicăleala părinţilor şi a neamurilor. Stă pe tonii părinţilor, pe asigurarea lor că totul se va rezolva cu bine. Stă şi se plictiseşte îngrozitor. Stai şi se-ntreabă dacă-i ruşine să fii tehnician, sau e altceva ^ la mijloc... sau vanitatea părinţilor... Dar el nu şi-a îngă , duit niciodată să gîndească urît despre^ părinţi. Prea mult ! nu mai are de aşteptat, o zi, două. Dacă nu-şi află numele printre reuşiţii la examen, nu-i mai rămîne altceva de făcut decît să-şi poarte singur de grijă. Asta vrea, asta și-a dorit. Poate că într-o zi se va mîndri cineva cu el. Poate chiar părinții. 4