Scînteia Tineretului, august 1971 (Anul 27, nr. 6907-6932)

1971-08-05 / nr. 6910

„SCe NT­EI A TINERETULUI“ pag. 2 Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în staţiunile din zona Mangalia - Nord (Urmare din pag. 1) țări în care turiştii să poată practica jocuri distractive, să se poată recrea intr-un mod cit mai plăcut. In toate staţiu­nile de pe litoral trebuie să se dea curs amenajării unor ase­menea mijloace de petrecere a timpului liber. In zona nouă a construcţii­lor de la Neptun, in ultimul an au apărut numeroase hote­luri de ample dimensiuni ca „Arad", „Galaţi", „Sibiu", „Slatina“, „Craiova", numeroa­se vile cochete compuse din apartamente cu un grad supe­rior de confort. Se vizitează una din aceste zile şi se apre­ciază nu numai concepţia ar­hitectonică, ci şi gradul de funcţionalitate, execuţia îngri­jită a lucrărilor. Dar cele mai impunătoare construcţii din a­­ceastă zonă a staţiunii Neptun le constituie cele şapte hote­luri de pe cornişa mării. Con­strucţia lor a început în vara anului trecut. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu alţi conducători de partid şi de stat au fost oaspeţi ai constructorilor de pe acest şantier în chiar zile­le cînd se efectuau primele lucrări. In prezenţa secretaru­lui general al partidului s-au analizat atunci soluţiile cele mai adecvate pentru amplasa­rea hotelurilor şi a celorlal­te baze turistice aflate aici în plin proces de realizare. Prind, văzînd cu ochii, trup de beton alte impunătoare ho­teluri, creaţii ale arhitecţilor, inginerilor, materializate prin hărnicia şi priceperea unei ar­mate de constructori angajaţi cu hotărîre, potrivit indicaţii­lor partidului, în efectuarea unor lucrări de bună calitate, la un preţ de cost cît mai re­dus şi într-un timp cît mai scurt. Acest nou complex de hoteluri şi amenajări turistice care domină, de pe coama de deal pe care este amplasat, ce­lelalte staţiuni din zona Man­galia Nord, va avea în final peste 7 000 de locuri, în hote­luri cu 15 nivele. Cinci dintre acestea au şi fost date în fo­losinţă, avînd o capacitate de 3 300 de locuri. Fiecare din noile construcţii întregeşte frumuseţile litoralului prin varietatea arhitectonică în care sunt concepute. Gazdele arată că noua zonă a intrat in circuitul turistic într-un timp record — mai puţin de un an de zile. Grăbirea lucrărilor a fost uşurată de folosirea unor utilaje moderne, atît la lucră­rile de excavaţii şi de turna­re a betoanelor pentru funda­ţii, cît şi la cele pentru înăl­ţarea construcţiilor. Se vor executa alte con­strucţii însumînd circa 2 500 de locuri. La unele din aces­te obiective, lucrările vor în­cepe în cursul acestui an. Conducătorii de partid şi de stat vizitează apoi vila scriito­rilor. In noua lor casă de o­­dihnă, dată în folosinţă în cursul acestui an, scriitorii a­­flaţi în vacanţă la Neptun fac o călduroasă primire oaspeţi­lor. Vila, formată din aparta­mente şi garsoniere elegante, frumos dotate, are o capacita­te de 100 de locuri. In numele scriitorilor pre­zenţi, preşedintele Uniunii scriitorilor, acad. Zaharia Stancu, adresează secretarului general al partidului, celor­lalţi conducători de partid şi de stat, calde cuvinte de bun sosit şi exprimă bucuria mî­­nuitorilor condeiului de a-l a­­vea în mijlocul lor pe condu­cătorul partidului şi statului, pe cel mai iubit fiu al poporu­lui nostru. . La club, după ce se vizitea­ză casa de odihnă, are loc o întîlnire a oaspeţilor cu scrii­torii. In numele tuturor oame­nilor de litere din ţara noas­tră, preşedintele Uniunii Scri­itorilor mulţumeşte conducerii partidului şi statului, tovară­şului Nicolae Ceauşescu, pen­tru condiţiile de viaţă şi de creaţie de care se bucură, şi exprimă hotărîrea lor de a depune toate strădaniile pen­tru a îmbogăţi neîncetat te­zaurul literaturii române cu noi şi noi opere de valoare. Dialogul dintre secretarul ge­neral al partidului şi scriitori a relevat încă o dată înalta menire socială a prozatorului, a poetului, a dramaturgului în societatea noastră socialistă, rolul deosebit al literaturii ca factor formativ, necesitatea ca opera literară să se inspire nemijlocit din viaţa poporului, să oglindească procesul viu, dinamic, de continuă transfor­mare a societăţii noastre, con­ştiinţa omului nou al zilelor noastre. Numai o literatură care se inspiră din viaţa po­porului — a subliniat tovară­şul Nicolae Ceauşescu — şi se adresează cu adevărat poporu­lui, numai o astfel de literatură are durabilitate, va trăi multă vreme. Scriitorii îşi afirmă adeziu­nea la acest înalt deziderat patriotic. Punctul final al vizitei : sala clubului din Neptun. Aici, edilii staţiunilor de pe litoral, constructorii, repre­zentanţii organelor judeţene şi municipale Constanţa ale P.C.R. prezintă secretarului general al partidului, celor­lalţi conducători de partid şi de stat imaginea actuală, pre­cum şi configuraţia viitoare a litoralului. Prin intermediul unor hărţi, planşe şi machete prind contur, în ansamblu şi detalii, înfăptuirile din ulti­mul an, de la discuţia avută în acelaşi cadru cu secretarul ge­neral al partidului, precum şi dezvoltarea zonelor turistice ce vor fi construite în urmă­torii ani. Se prezintă diferite variante de amplasare a vii­toarelor hoteluri, restaurante, cantine, care vor întregi în anii următori ampla bază tu­ristică a Mării Negre. Se subliniază că toate indi­caţiile primite din partea se­cretarului general cu prilejul vizitei anterioare în staţiunile de pe litoral au fost înfăptui­te întocmai. In construcţii au fost valo­rificate materii prime ieftine, autohtone. Se evidenţiază cău­tarea de soluţii pentru înlo­cuirea unor materiale ce se procură din import şi pe care cercetarea şi industria noastră au posibilitatea să le realizeze. Se arată că pe litoral vor fi date în folosinţă, în perioada 1971—1975, noi construcţii ho­teliere cu o capacitate de a­­proximativ 30 000 de locuri, dintre care 16 000 în zona Mangaliei. Se recomandă ce­lor de faţă să acorde priori­tatea acelor amenajări pentru care există în prezent reţele de canalizare, căi de transport, putîndu-se realiza astfel o efi­cienţă sporită a investiţiilor. Se insistă asupra necesităţii de a se spori densitatea con­strucţiilor, de a se extinde sta­ţiunile existente. In legătură cu problema for­mării cadrelor de lucrători din industria hotelieră şi turism, ministrul turismului prezintă schiţa şi proiectul de construc­ţie a centrului de perfecţiona­re a cadrelor de turism pre­văzut a fi construit la Bucu­reşti. Condiţiile existente pe lito­ralul Mării Negre, cerinţele turismului modern au relevat necesitatea îmbunătăţirii posi­bilităţilor de odihnă şi cară, prin construirea de bazine a­­coperite în care să se poată practica înotul, să se facă baie în orice condiţii atmosferice. Pornind de la această consta­tare, a fost elaborat un plan de amenajări de piscine, a căror amplasare în linii gene­rale a fost înfăţişată secreta­rului general, celorlalţi condu­cători de partid şi de stat. Se subliniază eficienţa piscinelor, construite pînă acum, şi se a­­rată că pentru anii următori există un program de realiza­re a încă 23 de piscine. în încheierea discuţiei, spe­cialiştii sunt felicitaţi pentru rezultatele obţinute şi li se re­comandă ca, plecînd de la ex­perienţa acumulată, să reali­zeze în termen cît mai scurt prevederile pentru actualul plan cincinal. Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi condu­cători de partid şi de stat prin noile staţiuni turistice din zona Mangalia Nord, discuţiile de lucru avute cu factorii care co­laborează pentru îmbogăţirea continuă a bazei turistice din această zonă, recomandările şi indicaţiile formulate cu acest prilej constituie un nou stimu­lent în activitatea proiectanţi­lor, arhitecţilor şi constructo­rilor. Pretutindeni în locurile vi­zitate, constructorii, oamenii muncii aflaţi la odihnă au fă­cut oaspeţilor o caldă şi entu­ziastă primire. Asemeni tuturor sectoarelor de activitate, baza turismului nostru se află în continuă şi rapidă dezvoltare, fapt relevat în mod pregnant cu prilejul vizitei tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi condu­cători c­e partid şi de stat, in staţiunile din zona Mangalia- Nord. N. POPESCU-BOGDANEŞTI MIRCEA S. IONESCU Foto : RADU CRISTESCU Secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauş­escu recomandă lărgirea continuă a sorti­mentului mărfurilor puse în vin­zare General de divizie JUAN VELASCO ALVARADO, pre­şedintele Republicii Peruane a adresat preşedintelui Consi­liului de Stat al Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUŞESCU, următoarea telegramă : Rog pe Excelenţa Voastră să primească şi să transmită poporului şi guvernului român sincera noastră recunoştinţă pentru mesajul atît de expresiv, împreună cu urările noa­stre de prosperitate şi bunăstare pentru naţiunea română prietenă. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUŞESCU, a primit din partea rege­lui BAUDOUIN, următoarea telegramă : Amabilul mesaj pe care Excelenţa Voastră a binevoit să mi-l adreseze mie şi poporului belgian, cu ocazia sărbătorii naţionale, m-a mişcat în mod deosebit. Rog pe Excelenţa Voastră şi poporul român să primească mulţumirile mele cele mai vii. Miercuri după-amiază a pă­răsit Capitala delegaţia Uniu­nii Sindicatelor din R. F. a Germaniei, condusă de Heinz Oskar Vetter, preşedintele U­­niunii, care, la invitaţia Con­siliului Central al Uniunii Ge­nerale a Sindicatelor din România, a făcut o vizită în ţara noastră. La plecare, pe aeroportul O­­topeni, delegaţia a fost saluta­tă de Virgil Trofin, preşedin­tele Consiliului Central al U.G.S.R., de membri ai Birou­lui şi Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R., şi alte persoane oficiale. A fost de faţă dr. Franz Keil, însărcinat cu afaceri ad­­interim al R. F. a Germaniei la Bucureşti. In timpul vizitei în ţara noastră, delegaţia a fost pri­mită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat. Miercuri după-amiază, la Teatrul de Stat din Brăila a avut loc o adunare festivă consacrată împlinirii a 80 de ani de la crearea Partidului Comunist Bulgar. După festivitate, a urmat un spectacol susţinut de formaţii artistice profesioniste şi de a­­matori din municipiul Brăila. Delegaţia oraşului Los Ange­les, condusă de Sam Yorty, pri­marul oraşului, care se află în vizită in ţara noastră, a fost primită miercuri de Vasile Vîl­­cu, vicepreşedinte al Consiliu­lui de Stat, preşedintele Comi­tetului Executiv al Consiliului popular judeţean. Cu acest pri­lej, s-a făcut un schimb de in­formaţii privind economia jude­ţului Constanţa şi perspectivele ei de dezvoltare, pe de o parte, şi unele aspecte ale vieţii eco­nomice a oraşului Los Angeles, pe de altă parte. Convorbirea s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială. ★ In cursul aceleiaşi zile, oaspe­ţii au făcut o vizită la Consiliul popular municipal Constanţa, unde au avut o convorbire cu Nicolae Petre, deputat în M.A.N., primarul municipiului. Cu acest prilej, primarul mu­nicipiului Constanţa a oferit şe­fului delegaţiei americane cheia de aur a oraşului, iar oaspetele a înmînat gazdei cheia de aur a oraşului Los Angeles. La amiază, Nicolae Petre a oferit un dejun în cinstea oaspe­ţilor. (Agerpres) Şaptesprezece drumuri Pămînt—Luna însoţitoarea de bord, Elena Viorica Huţan, a obţinut di­ploma de onoain­e şi insigna pen­tru cei 7 milioane de kilome­tri parcurşi cu aeronave româ­neşti. Zborurile efectuate în decursul unui sfert de veac de activitate desfăşurată în cadrul companiei aeronautice române, de către Elena Viorica Huţan, ar reprezenta peste doi ani trăiţi fără întrerupere în văzduh, iar traseele străbătute ar echi­vala cu 17 drumuri Pămînt- Lună. Din datele sale biografice re­ţinem că in calitatea sa de in­structor şef al Tarom, Elena Viorica Huţan a contribuit la perfecţionarea profesională a zeci de însoţitori de bord. Pa­siunea sa pentru aviaţie se re­găseşte şi la alţi membri ai fa­miliei. Sora sa a fost pilot de aviaţie sanitară în timpul lup­telor duse in cel de-al doilea război mondial împotriva fas­cismului, iar fiul ei este inginer, ofiţer de aviaţie. Un fapt ine­dit, un jubileu întărit cu noi proiecte în cadrul aviaţiei ci­vile din ţara noastră. Plastic în loc de metal Masele plastice înlocuiesc din ce in ce mai mult metalul. Uneori ne dăm seama de acest proces, alteori aparenţa ne în­ BRIGADA DIVERSE IN ALER­TA : rulează la Patria (orele 11,30; 14; 16,30; 19; 2115), București (o­­rele 9; 11,15; 13,30; 16,30; 18,45; 21), Grădina Doina (orele 20,15). UN LOC PENTRU ÎNDRĂGOS­TIȚI : rulează la Capitol (orele 9, 11; 13; 15; 17; 19, 21), Favorit (orele 9,15; 11,30; 13,30; 18,15; 20,30), Gră­dina Capitol (orele 20; 21,45). ÎNTOARCEREA SFtNTULUI LUCA : rulează la Luceafărul (o­rel( 9; 11,15; 13,30; 16,00; 18,30; 21). IL CUNOAŞTEŢI PE URBAN? : rulează la Lumina (orele 9—16 în continuare: 18,15 ; 20,30). DETAŞAMENTUL ROŞU DE FEMEI : rulează la Central (orele 10; 13; 16,30; 20), FLOAREA SOARELUI : rulează la Scala (orele 10,30; 13,45; 16; 18,45; 21,15), Modern (orele 8,45; 11; 13,30; 16; 18,30; 20,45), Tomis (orele 10; 12,30; 15,30; 18), Grădina Select (ora 20), Grădina Modern (ora 20), Grădina Tomis (ora 20,30), LANȚIŞOARE VERZI : rulează la Timpuri Noi (orele 9—20 în continuare). SAPTAMINA NEBUNILOR : ru­lează la Excelsior (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Gloria (orele 9; 11,15; 13,30 16; 18,15; 20,30), Fla­mura (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30) . SECRETUL PLANETEI MAI­MUȚELOR rulează la Festival (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21), Feroviar (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45) Melodia (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45), Grădi­na Festival (orele 20,15). DISPARIŢIA LUI TIMO : rulea­ză la Moşilor (orele 15,45; 17,45), Grădina Moşilor (ora 20,15), ÎNDRĂGOSTIŢII : rulează la Drurnul Săli­ (orele 15,30; 17,45, 20). CUM AM DECLANŞAT AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL : rulează la Rahova (orele 15,30; 19,30) . CORTUL ROŞU : rulează la Flo­­reasca (orele 16, 19). ASTERIX ŞI CLEOPATRA ; CIRCUL ; D-L GOE : rulează la Doina (orele 10; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30). HAIDUCII LUI ŞAPTECAI : 1STREA DOMNIŢEI RALU : ru­lează la Crîngaşi (orele 15,30; 19). TURNUL DE ARAMA : rulează la Buzeşti (orele 15,30; 18), Grădi­na Buzeşti (ora 20,15). AL 41-LEA : rulează la Unirea (orele 16; 18,30). Grădina Unirea (ora 20,30). SUNETUL MUZICII : rulează la Lira (ora 15,30), Popular (orele 15,30; 19,30), Grădina Lira (ore­le 20). FACEREA LUMII : rulează la Cosmos (orele 15,30; 18, 20,15). NOTRE DAME DE PARIS : ru­lează la Arta (orele 15,30; 18), Grădina Arta (ora 20,15). UN SCRIS IN PLINA VARA : rulează la Laromet (orele 15,30; 17,30; 19,30) GRESEALA FATALA : rulează la Mioriţa (orele 10; 12,30; 15; 17,30; 20), Bucegi (orele 15,30; 18), Grădina Bucegi (ora 20,15), MAYERLING : rulează la Mun­ca (orele 16; 19,15). SECRETUL DIN SANTA VIT­­TORIA : rulează la Vitán (orele 15; 17,30), Grădina Vitán (ora 20). IN ARŞITA NOPŢII : rulează la Dacia (orele 8,30—20 în conti­nuare). . ÎNTÎLNIRE CU O NECUNOS­CUTA : rulează la Grivița (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Au­rora (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18), Grădina Aurora (orele 20,15). ULTIMUL MOHICAN : rulează la Flacăra (orele 15,30; 17,45; 20), UN ITALIAN IN AMERICA : rulează la Giuleşti (orele 15,30; 17,45; 20), O FLOARE ŞI DOI GRĂDI­NARI , rulează la Victoria (orele 9, 12,30; 16; 19,30), Pacea (orele 9, 16; 19,15), Progresul (orele 10; 15, 19). S-A INTIMPLAT IN RECU­NOAŞTERE rulează la înfrăţirea (orele 15,30; 17,45. 20). B. D. INTRA IN ACŢIUNE : rulează la Victorul (orele 15,45; 18; 20.15). PRINŢUL NEGRU : rulează la Volga (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30). FIII MARII URSOAICE : ru­lează la Ferentari (orele 15,30; 17,45; 20). HIBERNATUS : rulează la Par­cul Herăstrău (ora 20,15). YO-YO : rulează la Cinemateca — Union (orele 18,15; 20,30). JOI, 5 AUGUST 1971 Teatrul „Ion Vasilescu“ (La Arenele Romane) : FETELE DI­­DINEI — ora 20 ; Ansamblul „Rapsodia Română" : LA IZVOA­RE DE FRUMUSEȚE — ora 17,30; C.S.C.A. (In Rotonda Scriitorilor — Grădina Cişmigiu) . SPECTA­COL DE SUNET SI LUMINA — orele 20,15- 21. JOI, 5 AUGUST 1971 PROGRAMUL I • 17,30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară • 18,30 La volan — emisiune pen­tru conducătorii auto * 18,50 Timp și anotimp în agricultură • 19,10 Pentru sănătatea dumnea­voastră. Cum utilizăm resursele climatice şi balneare în timpul verii • 19,20 1001 de seri — emi­siune pentru cei mici o 19,30 Telejurnalul de seară • 20,00 Apa­renţe şi realităţi în lumea capita­lului e 20,15 Interpreta săptămî­­nii : Florica Bradu • 20,30 Din cronica eroică a insurecţiei. Film de scurt metraj realizat de Stu­dioul cinematografic al M.F.A. • 20,50 Antologia umorului : Stan şi Bran studenţi la Oxford • 21,50 Cadran internaţional • 22,20 Telejurnalul de noapte. PROGRAMUL II • 20,00 Punct-contrapunct. In cuprins : Tableta : Cîntă Mariana Rădulescu, laureată a Concursului de canto de la Paris, 1971. Ima­gini de arhivă cu Galina Ulanova şi Olga Lepesinskaia . Portret de inovator . Cartierele vechi ale Pragăi • 20,50 Buletin de știri. Sport o 21,00 Filmul artistic : „Umbrelele din Cherbourg" cu Catherine Deneuve, Nino Cas­­telnovo. şeală întrucit metalizarea ma­terialelor de sinteză se aplică pe o scară din ce in ce mai largă. Recent, la Borzeşti a fost in­trodusă în fabricaţie o masă plastică denumită A.G.S. (acril­­nitril-butadien-stirol) care se pretează metalizării, prezentind şi caracteristici fizico-mecanice mult mai bune decit polistire­­nul. Pe baza ei un colectiv de specialiști de la I.I.L. „Metalur­gica“ din Capitală a stabilit un procedeu de metalizare ce por­nește de la posibilitatea de con­ductibilizare a masei plastice, în mod normal rea conducătoa­re de electricitate. Corpuri de iluminat, articole de papetărie, piese auto, butoane pentru a­­paratele de radio, ornamente pentru automobile, rame de fa­ruri și capace de roti vor fi realizate din plastic acoperit cu nichel, cupru sau crom. Ca as­pect ele nu se vor deosebi cu nimic de produsele similare fa­bricate din metal. în acelaşi timp Centrala in­dustrială de maşini agricole a înfiinţat in cadrul institutului său de proiectări şi cercetări un atelier special care confec­ţionează din mase plastice atît matriţele cît şi piesele din ma­teriale de sinteză necesare tu­turor produselor executate în întreprinderile subordonate, re­­alizindu-se astfel importante e­­conomii de metal. Alături de economiile obţinu­te prin înlocuirea metalului, merită subliniată şi realizarea unui grup de cercetători de la centrul de studii din Săvineşti care, in colaborare cu specia­lişti ai uzinei din localitate, a realizat o instalaţie pentru de­­polimerizarea deşeurilor din te­­lon. Ea valorifică materiale care pină acum se aruncau transfor­­mîndu-se în caprolactamă, ma­teria primă de bază utilizată la fabricarea firelor şi fibrelor sintetice. ANDREI BANC JOI 5 AUGUST 1971 „Poezia patriotică în li­teratura română con­temporană" O interesantă acţiune cultu­rală, de largă audienţă în rîn­­durile cetăţenilor, se desfăşoară în oraşele judeţului Botoşani. Este vorba de concursul cu tema „Poezia patriotică în lite­ratura română contemporană“. Manifestarea — care a antrenat pînă acum un mare număr de recitatori — e menită să con­tribuie la cultivarea sentimen­telor de dragoste faţă de patrie şi partid, la educarea tineretu­lui în spiritul revoluţionar. Să stimuleze mişcarea recitatorilor amatori. „Teorie şi experiment" • Volumul XIV al colecţiei Materialismul dialectic şi ştiin­ţele moderne abordează o tema­tică de înaltă valoare actuală. Alexandru Valentin menţionea­ză în prima parte a studiului (Practici şi experiment), că „aşa cum cere concepţia materialistă despre om şi despre istorie, prin care omul transformă natura, adaptînd-o la trebuinţele vitale, creînd şi desăvîrşind baza ma­terială a existenţei sale, deci, implicit baza materială a vieţii lui spirituale“, încheierea repre­zintă o încercare de determi­nare a raportului dintre practică şi experiment. Cornel Popa (Structura şi funcţiile teoriei ştiinţifice) se referă între altele la rolul momentului teoretic ra­ţional în cunoaşterea ştiinţifică şi funcţiile — organizatorice sis­tematizatoare şi cognitivă — ale teoriei ştiinţifice. Abordînd re­laţiile dintre observaţie, model şi teorie în legătură cu proble­mele cunoaşterii lumii din punc­tul de vedere ale fizicianului, George C. Moisil concluzionează „experienţa consemnează ceea ce ştim, despre lume, dar teoria ne spune ceea ce cunoaştem des­pre lume. Dar astăzi noi cunoaş­tem mult mai mult decît ştim, iar acest fapt constituie cea mai strălucită confirmare a tezei cognoscibilităţii nelimitate a lu­mii“. După contribuţiile perti­nente — Rolul predicţiei în cu­noaşterea experimentală (Ştefan Lantoş) ; Modelare şi experi­ment (Ion Irimie) ; Problema acordului structurilor matemati­ce cu datele experienţei (Mircea Flonta), Vasile Tonoiu prezintă „O concepţie modernă privind deschiderea teoriei la experien­ţă“ aparţinînd lui Gonseth, fi­lozoful care „vrea să restabi­lească solidaritatea de stil şi e­­fort a filozofiei şi ştiinţei“. Volumul se încheie cu con­tribuția Clarei Dan la problema­tica antitezei controlabilitate­­speculație. G. R.

Next