Scînteia Tineretului, august 1971 (Anul 27, nr. 6907-6932)
1971-08-05 / nr. 6910
„SCe NTEI A TINERETULUI“ pag. 2 Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în staţiunile din zona Mangalia - Nord (Urmare din pag. 1) țări în care turiştii să poată practica jocuri distractive, să se poată recrea intr-un mod cit mai plăcut. In toate staţiunile de pe litoral trebuie să se dea curs amenajării unor asemenea mijloace de petrecere a timpului liber. In zona nouă a construcţiilor de la Neptun, in ultimul an au apărut numeroase hoteluri de ample dimensiuni ca „Arad", „Galaţi", „Sibiu", „Slatina“, „Craiova", numeroase vile cochete compuse din apartamente cu un grad superior de confort. Se vizitează una din aceste zile şi se apreciază nu numai concepţia arhitectonică, ci şi gradul de funcţionalitate, execuţia îngrijită a lucrărilor. Dar cele mai impunătoare construcţii din această zonă a staţiunii Neptun le constituie cele şapte hoteluri de pe cornişa mării. Construcţia lor a început în vara anului trecut. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu alţi conducători de partid şi de stat au fost oaspeţi ai constructorilor de pe acest şantier în chiar zilele cînd se efectuau primele lucrări. In prezenţa secretarului general al partidului s-au analizat atunci soluţiile cele mai adecvate pentru amplasarea hotelurilor şi a celorlalte baze turistice aflate aici în plin proces de realizare. Prind, văzînd cu ochii, trup de beton alte impunătoare hoteluri, creaţii ale arhitecţilor, inginerilor, materializate prin hărnicia şi priceperea unei armate de constructori angajaţi cu hotărîre, potrivit indicaţiilor partidului, în efectuarea unor lucrări de bună calitate, la un preţ de cost cît mai redus şi într-un timp cît mai scurt. Acest nou complex de hoteluri şi amenajări turistice care domină, de pe coama de deal pe care este amplasat, celelalte staţiuni din zona Mangalia Nord, va avea în final peste 7 000 de locuri, în hoteluri cu 15 nivele. Cinci dintre acestea au şi fost date în folosinţă, avînd o capacitate de 3 300 de locuri. Fiecare din noile construcţii întregeşte frumuseţile litoralului prin varietatea arhitectonică în care sunt concepute. Gazdele arată că noua zonă a intrat in circuitul turistic într-un timp record — mai puţin de un an de zile. Grăbirea lucrărilor a fost uşurată de folosirea unor utilaje moderne, atît la lucrările de excavaţii şi de turnare a betoanelor pentru fundaţii, cît şi la cele pentru înălţarea construcţiilor. Se vor executa alte construcţii însumînd circa 2 500 de locuri. La unele din aceste obiective, lucrările vor începe în cursul acestui an. Conducătorii de partid şi de stat vizitează apoi vila scriitorilor. In noua lor casă de odihnă, dată în folosinţă în cursul acestui an, scriitorii aflaţi în vacanţă la Neptun fac o călduroasă primire oaspeţilor. Vila, formată din apartamente şi garsoniere elegante, frumos dotate, are o capacitate de 100 de locuri. In numele scriitorilor prezenţi, preşedintele Uniunii scriitorilor, acad. Zaharia Stancu, adresează secretarului general al partidului, celorlalţi conducători de partid şi de stat, calde cuvinte de bun sosit şi exprimă bucuria mînuitorilor condeiului de a-l avea în mijlocul lor pe conducătorul partidului şi statului, pe cel mai iubit fiu al poporului nostru. . La club, după ce se vizitează casa de odihnă, are loc o întîlnire a oaspeţilor cu scriitorii. In numele tuturor oamenilor de litere din ţara noastră, preşedintele Uniunii Scriitorilor mulţumeşte conducerii partidului şi statului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru condiţiile de viaţă şi de creaţie de care se bucură, şi exprimă hotărîrea lor de a depune toate strădaniile pentru a îmbogăţi neîncetat tezaurul literaturii române cu noi şi noi opere de valoare. Dialogul dintre secretarul general al partidului şi scriitori a relevat încă o dată înalta menire socială a prozatorului, a poetului, a dramaturgului în societatea noastră socialistă, rolul deosebit al literaturii ca factor formativ, necesitatea ca opera literară să se inspire nemijlocit din viaţa poporului, să oglindească procesul viu, dinamic, de continuă transformare a societăţii noastre, conştiinţa omului nou al zilelor noastre. Numai o literatură care se inspiră din viaţa poporului — a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu — şi se adresează cu adevărat poporului, numai o astfel de literatură are durabilitate, va trăi multă vreme. Scriitorii îşi afirmă adeziunea la acest înalt deziderat patriotic. Punctul final al vizitei : sala clubului din Neptun. Aici, edilii staţiunilor de pe litoral, constructorii, reprezentanţii organelor judeţene şi municipale Constanţa ale P.C.R. prezintă secretarului general al partidului, celorlalţi conducători de partid şi de stat imaginea actuală, precum şi configuraţia viitoare a litoralului. Prin intermediul unor hărţi, planşe şi machete prind contur, în ansamblu şi detalii, înfăptuirile din ultimul an, de la discuţia avută în acelaşi cadru cu secretarul general al partidului, precum şi dezvoltarea zonelor turistice ce vor fi construite în următorii ani. Se prezintă diferite variante de amplasare a viitoarelor hoteluri, restaurante, cantine, care vor întregi în anii următori ampla bază turistică a Mării Negre. Se subliniază că toate indicaţiile primite din partea secretarului general cu prilejul vizitei anterioare în staţiunile de pe litoral au fost înfăptuite întocmai. In construcţii au fost valorificate materii prime ieftine, autohtone. Se evidenţiază căutarea de soluţii pentru înlocuirea unor materiale ce se procură din import şi pe care cercetarea şi industria noastră au posibilitatea să le realizeze. Se arată că pe litoral vor fi date în folosinţă, în perioada 1971—1975, noi construcţii hoteliere cu o capacitate de aproximativ 30 000 de locuri, dintre care 16 000 în zona Mangaliei. Se recomandă celor de faţă să acorde prioritatea acelor amenajări pentru care există în prezent reţele de canalizare, căi de transport, putîndu-se realiza astfel o eficienţă sporită a investiţiilor. Se insistă asupra necesităţii de a se spori densitatea construcţiilor, de a se extinde staţiunile existente. In legătură cu problema formării cadrelor de lucrători din industria hotelieră şi turism, ministrul turismului prezintă schiţa şi proiectul de construcţie a centrului de perfecţionare a cadrelor de turism prevăzut a fi construit la Bucureşti. Condiţiile existente pe litoralul Mării Negre, cerinţele turismului modern au relevat necesitatea îmbunătăţirii posibilităţilor de odihnă şi cară, prin construirea de bazine acoperite în care să se poată practica înotul, să se facă baie în orice condiţii atmosferice. Pornind de la această constatare, a fost elaborat un plan de amenajări de piscine, a căror amplasare în linii generale a fost înfăţişată secretarului general, celorlalţi conducători de partid şi de stat. Se subliniază eficienţa piscinelor, construite pînă acum, şi se arată că pentru anii următori există un program de realizare a încă 23 de piscine. în încheierea discuţiei, specialiştii sunt felicitaţi pentru rezultatele obţinute şi li se recomandă ca, plecînd de la experienţa acumulată, să realizeze în termen cît mai scurt prevederile pentru actualul plan cincinal. Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat prin noile staţiuni turistice din zona Mangalia Nord, discuţiile de lucru avute cu factorii care colaborează pentru îmbogăţirea continuă a bazei turistice din această zonă, recomandările şi indicaţiile formulate cu acest prilej constituie un nou stimulent în activitatea proiectanţilor, arhitecţilor şi constructorilor. Pretutindeni în locurile vizitate, constructorii, oamenii muncii aflaţi la odihnă au făcut oaspeţilor o caldă şi entuziastă primire. Asemeni tuturor sectoarelor de activitate, baza turismului nostru se află în continuă şi rapidă dezvoltare, fapt relevat în mod pregnant cu prilejul vizitei tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători ce partid şi de stat, in staţiunile din zona Mangalia- Nord. N. POPESCU-BOGDANEŞTI MIRCEA S. IONESCU Foto : RADU CRISTESCU Secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă lărgirea continuă a sortimentului mărfurilor puse în vinzare General de divizie JUAN VELASCO ALVARADO, preşedintele Republicii Peruane a adresat preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUŞESCU, următoarea telegramă : Rog pe Excelenţa Voastră să primească şi să transmită poporului şi guvernului român sincera noastră recunoştinţă pentru mesajul atît de expresiv, împreună cu urările noastre de prosperitate şi bunăstare pentru naţiunea română prietenă. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUŞESCU, a primit din partea regelui BAUDOUIN, următoarea telegramă : Amabilul mesaj pe care Excelenţa Voastră a binevoit să mi-l adreseze mie şi poporului belgian, cu ocazia sărbătorii naţionale, m-a mişcat în mod deosebit. Rog pe Excelenţa Voastră şi poporul român să primească mulţumirile mele cele mai vii. Miercuri după-amiază a părăsit Capitala delegaţia Uniunii Sindicatelor din R. F. a Germaniei, condusă de Heinz Oskar Vetter, preşedintele Uniunii, care, la invitaţia Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, a făcut o vizită în ţara noastră. La plecare, pe aeroportul Otopeni, delegaţia a fost salutată de Virgil Trofin, preşedintele Consiliului Central al U.G.S.R., de membri ai Biroului şi Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R., şi alte persoane oficiale. A fost de faţă dr. Franz Keil, însărcinat cu afaceri adinterim al R. F. a Germaniei la Bucureşti. In timpul vizitei în ţara noastră, delegaţia a fost primită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat. Miercuri după-amiază, la Teatrul de Stat din Brăila a avut loc o adunare festivă consacrată împlinirii a 80 de ani de la crearea Partidului Comunist Bulgar. După festivitate, a urmat un spectacol susţinut de formaţii artistice profesioniste şi de amatori din municipiul Brăila. Delegaţia oraşului Los Angeles, condusă de Sam Yorty, primarul oraşului, care se află în vizită in ţara noastră, a fost primită miercuri de Vasile Vîlcu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, preşedintele Comitetului Executiv al Consiliului popular judeţean. Cu acest prilej, s-a făcut un schimb de informaţii privind economia judeţului Constanţa şi perspectivele ei de dezvoltare, pe de o parte, şi unele aspecte ale vieţii economice a oraşului Los Angeles, pe de altă parte. Convorbirea s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială. ★ In cursul aceleiaşi zile, oaspeţii au făcut o vizită la Consiliul popular municipal Constanţa, unde au avut o convorbire cu Nicolae Petre, deputat în M.A.N., primarul municipiului. Cu acest prilej, primarul municipiului Constanţa a oferit şefului delegaţiei americane cheia de aur a oraşului, iar oaspetele a înmînat gazdei cheia de aur a oraşului Los Angeles. La amiază, Nicolae Petre a oferit un dejun în cinstea oaspeţilor. (Agerpres) Şaptesprezece drumuri Pămînt—Luna însoţitoarea de bord, Elena Viorica Huţan, a obţinut diploma de onoaine şi insigna pentru cei 7 milioane de kilometri parcurşi cu aeronave româneşti. Zborurile efectuate în decursul unui sfert de veac de activitate desfăşurată în cadrul companiei aeronautice române, de către Elena Viorica Huţan, ar reprezenta peste doi ani trăiţi fără întrerupere în văzduh, iar traseele străbătute ar echivala cu 17 drumuri Pămînt- Lună. Din datele sale biografice reţinem că in calitatea sa de instructor şef al Tarom, Elena Viorica Huţan a contribuit la perfecţionarea profesională a zeci de însoţitori de bord. Pasiunea sa pentru aviaţie se regăseşte şi la alţi membri ai familiei. Sora sa a fost pilot de aviaţie sanitară în timpul luptelor duse in cel de-al doilea război mondial împotriva fascismului, iar fiul ei este inginer, ofiţer de aviaţie. Un fapt inedit, un jubileu întărit cu noi proiecte în cadrul aviaţiei civile din ţara noastră. Plastic în loc de metal Masele plastice înlocuiesc din ce in ce mai mult metalul. Uneori ne dăm seama de acest proces, alteori aparenţa ne în BRIGADA DIVERSE IN ALERTA : rulează la Patria (orele 11,30; 14; 16,30; 19; 2115), București (orele 9; 11,15; 13,30; 16,30; 18,45; 21), Grădina Doina (orele 20,15). UN LOC PENTRU ÎNDRĂGOSTIȚI : rulează la Capitol (orele 9, 11; 13; 15; 17; 19, 21), Favorit (orele 9,15; 11,30; 13,30; 18,15; 20,30), Grădina Capitol (orele 20; 21,45). ÎNTOARCEREA SFtNTULUI LUCA : rulează la Luceafărul (orel( 9; 11,15; 13,30; 16,00; 18,30; 21). IL CUNOAŞTEŢI PE URBAN? : rulează la Lumina (orele 9—16 în continuare: 18,15 ; 20,30). DETAŞAMENTUL ROŞU DE FEMEI : rulează la Central (orele 10; 13; 16,30; 20), FLOAREA SOARELUI : rulează la Scala (orele 10,30; 13,45; 16; 18,45; 21,15), Modern (orele 8,45; 11; 13,30; 16; 18,30; 20,45), Tomis (orele 10; 12,30; 15,30; 18), Grădina Select (ora 20), Grădina Modern (ora 20), Grădina Tomis (ora 20,30), LANȚIŞOARE VERZI : rulează la Timpuri Noi (orele 9—20 în continuare). SAPTAMINA NEBUNILOR : rulează la Excelsior (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Gloria (orele 9; 11,15; 13,30 16; 18,15; 20,30), Flamura (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30) . SECRETUL PLANETEI MAIMUȚELOR rulează la Festival (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21), Feroviar (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45) Melodia (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45), Grădina Festival (orele 20,15). DISPARIŢIA LUI TIMO : rulează la Moşilor (orele 15,45; 17,45), Grădina Moşilor (ora 20,15), ÎNDRĂGOSTIŢII : rulează la Drurnul Săli (orele 15,30; 17,45, 20). CUM AM DECLANŞAT AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL : rulează la Rahova (orele 15,30; 19,30) . CORTUL ROŞU : rulează la Floreasca (orele 16, 19). ASTERIX ŞI CLEOPATRA ; CIRCUL ; D-L GOE : rulează la Doina (orele 10; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30). HAIDUCII LUI ŞAPTECAI : 1STREA DOMNIŢEI RALU : rulează la Crîngaşi (orele 15,30; 19). TURNUL DE ARAMA : rulează la Buzeşti (orele 15,30; 18), Grădina Buzeşti (ora 20,15). AL 41-LEA : rulează la Unirea (orele 16; 18,30). Grădina Unirea (ora 20,30). SUNETUL MUZICII : rulează la Lira (ora 15,30), Popular (orele 15,30; 19,30), Grădina Lira (orele 20). FACEREA LUMII : rulează la Cosmos (orele 15,30; 18, 20,15). NOTRE DAME DE PARIS : rulează la Arta (orele 15,30; 18), Grădina Arta (ora 20,15). UN SCRIS IN PLINA VARA : rulează la Laromet (orele 15,30; 17,30; 19,30) GRESEALA FATALA : rulează la Mioriţa (orele 10; 12,30; 15; 17,30; 20), Bucegi (orele 15,30; 18), Grădina Bucegi (ora 20,15), MAYERLING : rulează la Munca (orele 16; 19,15). SECRETUL DIN SANTA VITTORIA : rulează la Vitán (orele 15; 17,30), Grădina Vitán (ora 20). IN ARŞITA NOPŢII : rulează la Dacia (orele 8,30—20 în continuare). . ÎNTÎLNIRE CU O NECUNOSCUTA : rulează la Grivița (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Aurora (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18), Grădina Aurora (orele 20,15). ULTIMUL MOHICAN : rulează la Flacăra (orele 15,30; 17,45; 20), UN ITALIAN IN AMERICA : rulează la Giuleşti (orele 15,30; 17,45; 20), O FLOARE ŞI DOI GRĂDINARI , rulează la Victoria (orele 9, 12,30; 16; 19,30), Pacea (orele 9, 16; 19,15), Progresul (orele 10; 15, 19). S-A INTIMPLAT IN RECUNOAŞTERE rulează la înfrăţirea (orele 15,30; 17,45. 20). B. D. INTRA IN ACŢIUNE : rulează la Victorul (orele 15,45; 18; 20.15). PRINŢUL NEGRU : rulează la Volga (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30). FIII MARII URSOAICE : rulează la Ferentari (orele 15,30; 17,45; 20). HIBERNATUS : rulează la Parcul Herăstrău (ora 20,15). YO-YO : rulează la Cinemateca — Union (orele 18,15; 20,30). JOI, 5 AUGUST 1971 Teatrul „Ion Vasilescu“ (La Arenele Romane) : FETELE DIDINEI — ora 20 ; Ansamblul „Rapsodia Română" : LA IZVOARE DE FRUMUSEȚE — ora 17,30; C.S.C.A. (In Rotonda Scriitorilor — Grădina Cişmigiu) . SPECTACOL DE SUNET SI LUMINA — orele 20,15- 21. JOI, 5 AUGUST 1971 PROGRAMUL I • 17,30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară • 18,30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto * 18,50 Timp și anotimp în agricultură • 19,10 Pentru sănătatea dumneavoastră. Cum utilizăm resursele climatice şi balneare în timpul verii • 19,20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici o 19,30 Telejurnalul de seară • 20,00 Aparenţe şi realităţi în lumea capitalului e 20,15 Interpreta săptămînii : Florica Bradu • 20,30 Din cronica eroică a insurecţiei. Film de scurt metraj realizat de Studioul cinematografic al M.F.A. • 20,50 Antologia umorului : Stan şi Bran studenţi la Oxford • 21,50 Cadran internaţional • 22,20 Telejurnalul de noapte. PROGRAMUL II • 20,00 Punct-contrapunct. In cuprins : Tableta : Cîntă Mariana Rădulescu, laureată a Concursului de canto de la Paris, 1971. Imagini de arhivă cu Galina Ulanova şi Olga Lepesinskaia . Portret de inovator . Cartierele vechi ale Pragăi • 20,50 Buletin de știri. Sport o 21,00 Filmul artistic : „Umbrelele din Cherbourg" cu Catherine Deneuve, Nino Castelnovo. şeală întrucit metalizarea materialelor de sinteză se aplică pe o scară din ce in ce mai largă. Recent, la Borzeşti a fost introdusă în fabricaţie o masă plastică denumită A.G.S. (acrilnitril-butadien-stirol) care se pretează metalizării, prezentind şi caracteristici fizico-mecanice mult mai bune decit polistirenul. Pe baza ei un colectiv de specialiști de la I.I.L. „Metalurgica“ din Capitală a stabilit un procedeu de metalizare ce pornește de la posibilitatea de conductibilizare a masei plastice, în mod normal rea conducătoare de electricitate. Corpuri de iluminat, articole de papetărie, piese auto, butoane pentru aparatele de radio, ornamente pentru automobile, rame de faruri și capace de roti vor fi realizate din plastic acoperit cu nichel, cupru sau crom. Ca aspect ele nu se vor deosebi cu nimic de produsele similare fabricate din metal. în acelaşi timp Centrala industrială de maşini agricole a înfiinţat in cadrul institutului său de proiectări şi cercetări un atelier special care confecţionează din mase plastice atît matriţele cît şi piesele din materiale de sinteză necesare tuturor produselor executate în întreprinderile subordonate, realizindu-se astfel importante economii de metal. Alături de economiile obţinute prin înlocuirea metalului, merită subliniată şi realizarea unui grup de cercetători de la centrul de studii din Săvineşti care, in colaborare cu specialişti ai uzinei din localitate, a realizat o instalaţie pentru depolimerizarea deşeurilor din telon. Ea valorifică materiale care pină acum se aruncau transformîndu-se în caprolactamă, materia primă de bază utilizată la fabricarea firelor şi fibrelor sintetice. ANDREI BANC JOI 5 AUGUST 1971 „Poezia patriotică în literatura română contemporană" O interesantă acţiune culturală, de largă audienţă în rîndurile cetăţenilor, se desfăşoară în oraşele judeţului Botoşani. Este vorba de concursul cu tema „Poezia patriotică în literatura română contemporană“. Manifestarea — care a antrenat pînă acum un mare număr de recitatori — e menită să contribuie la cultivarea sentimentelor de dragoste faţă de patrie şi partid, la educarea tineretului în spiritul revoluţionar. Să stimuleze mişcarea recitatorilor amatori. „Teorie şi experiment" • Volumul XIV al colecţiei Materialismul dialectic şi ştiinţele moderne abordează o tematică de înaltă valoare actuală. Alexandru Valentin menţionează în prima parte a studiului (Practici şi experiment), că „aşa cum cere concepţia materialistă despre om şi despre istorie, prin care omul transformă natura, adaptînd-o la trebuinţele vitale, creînd şi desăvîrşind baza materială a existenţei sale, deci, implicit baza materială a vieţii lui spirituale“, încheierea reprezintă o încercare de determinare a raportului dintre practică şi experiment. Cornel Popa (Structura şi funcţiile teoriei ştiinţifice) se referă între altele la rolul momentului teoretic raţional în cunoaşterea ştiinţifică şi funcţiile — organizatorice sistematizatoare şi cognitivă — ale teoriei ştiinţifice. Abordînd relaţiile dintre observaţie, model şi teorie în legătură cu problemele cunoaşterii lumii din punctul de vedere ale fizicianului, George C. Moisil concluzionează „experienţa consemnează ceea ce ştim, despre lume, dar teoria ne spune ceea ce cunoaştem despre lume. Dar astăzi noi cunoaştem mult mai mult decît ştim, iar acest fapt constituie cea mai strălucită confirmare a tezei cognoscibilităţii nelimitate a lumii“. După contribuţiile pertinente — Rolul predicţiei în cunoaşterea experimentală (Ştefan Lantoş) ; Modelare şi experiment (Ion Irimie) ; Problema acordului structurilor matematice cu datele experienţei (Mircea Flonta), Vasile Tonoiu prezintă „O concepţie modernă privind deschiderea teoriei la experienţă“ aparţinînd lui Gonseth, filozoful care „vrea să restabilească solidaritatea de stil şi efort a filozofiei şi ştiinţei“. Volumul se încheie cu contribuția Clarei Dan la problematica antitezei controlabilitatespeculație. G. R.