Scînteia Tineretului, octombrie 1971 (Anul 27, nr. 6959-6984)
1971-10-26 / nr. 6980
„SCâNTEIA TINERETULUI“ pag. 2 DESCHIDEREA CURSURILOR ACADEMIEI „ŞTEFAN GHEORGHIU Luni dimineaţa a avut loc deschiderea cursurilor Academiei „Ştefan Gheorghiu“ pentru pregătirea cadrelor de conducere a activităţii de partid, social-politice, economice şi administraţiei de stat. Au participat tovarăşii Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Miron Constantinescu şi Miu Dobrescu, membri supleanţi ai Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., cadru cu munci de conducere în aparatul Central de partid şi de stat, membri ai Consiliului de conducere al Academiei, reprezentanţi ai Mi- nisterului Invăţămintului, oameni de ştiinţă şi cultură, cadre didactice, studenţi. Declarînd deschise cursurile, tovarăşul Miron Constantinescu, preşedintele Consiliului, rector al Academiei, a subliniat in cuvîntul său că stadiul actual de dezvoltare a economiei, ştiinţei şi culturii, a întregii vieţi sociale, problemele tot mai complexe pe care le ridică în faţa organelor de partid şi de stat procesul de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate au determinat necesitatea îmbunătăţirii muncii de formare a cadrelor de conducere, creşterea nivelului lor de pregătire corespunzător sarcinilor sporite ce le revin în toate domeniile de activitate. Vorbitorul a relevat faptul că, la propunerile făcute de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a hotărît ca întreaga activitate de pregătire şi perfecţionare a cadrelor de partid, de stat şi din economie să se realizeze într-un sistem unitar, în cadrul unei singure instituţii — Academia „Ştefan Gheorghiu“. Toate cursurile şi lucrările Academiei vor avea la bază linia politică generală a partidului nostru, documentele Congresului al X-lea şi celelalte documente de partid care asigură aplicarea creatoare a legilor generale ale construcţiei socialiste în condiţiile concrete ale României, concepţia materialist-dialectică despre lume şi societate, teoria marxist-leninistă. Un ţel fundamental al activităţii Academiei, pe care va trebui să-l transpunem în viaţă cu fermitate , îl constituie formarea şi perfecţionarea cadrelor care să participe la conducerea societăţii, oameni cu înaltă conştiinţă politică, în stare să înţeleagă problemele noi ale dezvoltării social-economice, atit pe plan naţional cit şi pe plan internaţional, capabili să contribuie la găsirea căilor pentru asigurarea mersului ascendent al societăţii noastre. Vorbitorul a prezentat în continuare măsurile luate pînă acum de Consiliul de conducere al Academiei pe linia înfăptuirii indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru crearea Institutului Central de pregătire şi perfecţionarea cadrelor economice şi administrative, pentru înfăptuirea prin cursuri speciale a reciclării cadrelor, pentru legarea mai strînsă de activitatea practică prin cunoaşterea formelor şi metodelor ■ concrete de muncă ale organelor şi organizaţiilor de partid, de stat şi economice, uzinelor, întreprinderilor industriale şi agricole şi a înfăţişat sarcinile ce revin în continuare cadrelor didactice şi studenţilor în cadrul acestui proces complex menit să ducă la transformarea cunoştinţelor acumulate in instrumente eficiente ale activităţii ideologice şi practice. Cursurile Academiei a arătat în încheiere, tovarăşul Miron Constantinescu, se deschid in condiţiile cind întregul nostru popor desfăşoară o însufleţitoare activitate de aplicare în viaţă a măsurilor propuse de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pentru îmbunătăţirea activităţii politico-ideologice de educare marxist-leninista a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii. Avem in Academie un colectiv de activişti de partid cu multă experienţă, avem o organizaţie de partid puternică , care va trebui să supună unei analize critice activitatea desfăşurată şi să orienteze, să amplifice munca politico-ideologică de formare şi dezvoltare a conştiinţei socialiste. Va trebui să acţionăm împreună pentru întărirea spiritului de răspundere, pentru sporirea iniţiativei şi creaţiei în muncă, pentru înlăturarea manifestărilor negative de automulţumire, pentru creşterea combativităţii partinice, astfel incit să asigurăm condiţiile cele mai propice în vederea realizării marilor sărcini ce le-au fost incredinţate de conducerea superioara de partid. Considerăm că dispunem şi condiţiile necesare desfăşurării procesului de învăţămînt la un înalt nivel şi ne exprimăm convingerea că întregul nostru colectiv nu-şi va precupeţi sferturile pentru aducerea la ilnteplinire a sarcinilor încredinţate de partid Academiei ; ne vom zdrădui din toate puterile, avînd sprijinul continuu al Secţiilor C.C. a P.C.R., să îndeplinim mandatul încredinţat de conducerea partidului nostru, de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Au luat apoi cuvîntul Ion Cioltea şi Constantin Rogobete, studenţi ai Institutului pentru pregătirea cadrelor în problemele conducerii social-politice, Ioan Mureşan, cursant la Şcoala centrală de pregătire a cadrelor sindicale, Gheorghe Mălin, cursant la Centrul de pregătire a cadrelor de specialitate în problemele de conducere şi organizatorice şi Viorica Chioreanu, de la Cursul de perfecţionare a cadrelor U.T.C., care au, exprimat satisfacţia şi recunoştinţa colegilor lor pentru posibilitatea ce le-a fost creată de a urma cursurile acestei prestigioase instituţii de învâţămînt, pentru atenţia deosebită pe care conducerea superioară a partidului, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu o acordă activităţii de formare politico-ideologică, marxist-leninistă a cadrelor, a membrilor de partid, a fiecărui om al muncii. Totodată, în numele tuturor studenţilor şi cursanţilor vorbitorii au exprimat hotărîrea fermă de a folosi condiţiile create, de a munci neobosit pentru a-şi îmbogăţi pregătirea teoretică şi practică, pentru a putea sluji cu credinţă cauza partidului şi poporului, în numele cadrelor didactice a vorbit prof. univ. Marin Popescu care a subliniat că hotârîrea luată de conducerea partidului ca întreaga activitate de pregătire a cadrelor de-conducere să se realizeze de către Academie reprezintă pentru activul de profesori, conferenţiari, lectori şi asistenţi o mare cinste, dar şi o sarcină de mare răspundere, care implică asigurarea unui înalt spirit de exigenţă partinică întregii activităţi pentru pregătirea proprie, pentru cunoaşterea celor mai noi realizări teoretice şi practice în domeniul disciplinei predate, pentru a ridica nivelul învăţămîntului corespunzător realizărilor ştiinţei şi cerinţelor construcţiei socialiste. Vorbitorul a exprimat hotărîrea cadrelor didactice de a depune toate eforturile pentru pregătirea la un înalt nivel a activiştilor de partid, a cadrelor de stat şi din economie pentru a realiza sarcina dată de secretarul general al partidului ca aceste cadre să fie In stare nu numai să aplice cu fermitate în viaţă hotărîrile partidului, ci să şi contribuie la elaborarea tezelor teoretice, a liniei generale politice de construire a socialismului în ţara noastră. In încheiere, intr-o atmosferă de puternic entuziasm, participanţii au adresat o telegramă Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu. I I 1 // Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Păşind într-un nou an de învăţămînt, comuniştii de la Academia „Ştefan Gheorghiu", studenţi şi cadre didactice, întregul nostru colectiv, ne îndreptăm cu fierbinte recunoştinţă gîndurile spre conducerea partidului, spre dumneavoastră, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, pentru intreaga dumneavoastră activitate pe care o desfăşuraţi in slujba partidului şi patriei, pentru înalta contribuţie pe care o aduceţi la îmbogăţirea gindirii teoretice marxist-leniniste, la rezolvarea creatoare a problemelor practice ce le impune dezvoltarea multilaterală a societăţii socialiste in ţara noastră. Măsurile stabilite de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., ampla dumneavoastră expunere, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, la şedinţa de lucru cu activul din domeniul ideologiei reprezintă o nouă şi strălucită expresie a grijii pe care o manifestaţi pentru destinele naţiunii noastre socialiste, a neobositei activităţi pe care o dedicaţi soluţionării marilor probleme ce stau în faţa partidului şi poporului. Grandiosul program privind îmbunătăţirea muncii politico-ideologice şi cultural-educative, elaborat în limina istoricelor hotărîri ale Congresului al X-lea, care poartă pecetea inaltei responsabilităţi faţă de interesele majore ale poporului şi ale socialismului, reprezintă pentru toţi comuniştii din Academie un îndreptar de mare preţ în ridicarea la un nivel înalt a întregii noastre activităţi. Recenta hotărîre a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la organizarea Academiei pune în faţa noastră sarcini de înaltă răspundere politică. Ea porneşte de la principiul care guvernează întreaga activitate din ţara noastră, că forţa politică conducătoare a societăţii româneşti este Partidul Comunist Român şi pentru exercitarea acestui rol este necesar să se asigure pregătirea superioară unitară a cadrelor de conducere, cadre care să aplice în viaţă cu fermitate revoluţionară linia politică a partidului, să contribuie la dezvoltarea creatoare a teoriei şi practicii construirii societăţii socialiste in România. în lumina acestor sarcini vom asigura ca planurile şi programul de învăţămînt, toate formele de activitate didactică, ştiinţifică şi educativă să corespundă pe deplin obiectivelor puse în faţa Academiei „Ştefan Gheorghiu", cu toate sectoarele sale, de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. La baza întregii noastre activităţi va sta studierea documentelor şi hotărîrilor Partidului Comunist Român, a problemelor făuririi unei Românii moderne şi prospere, a proceselor revoluţionare din lumea contemporană, in spiritul concepţiei materialist dialectice despre lume şi viaţă. In munca noastră vom lega strîns procesul de învăţămînt cu activitatea de cercetare ştiinţifică, cu practica. Vom participa activ la studierea formelor şi metodelor concrete de activitate ale organelor şi organizaţiilor de partid, de masă, de stat şi economice, la generalizarea experienţei înaintate, însufleţiţi de dorinţa şi de hotărîrea fermă, revoluţionară de a ridica intreaga noastră muncă pe trepte tot mai inalte, de remarcabilul exemplu pe care ni-1 daţi în permanenţă, de activitatea neobosită pe care o desfăşuraţi in slujba cauzei socialismului, vă asigurăm, iubite tovarăşe secretar general, că ne vom spori eforturile şi contribuţia la activitatea ştiinţifică, ideologică şi de educare, in spiritul ideologiei marxist-leniniste, a omului noii orinduiri devotat cu trup şi suflet societăţii noastre socialiste. Ne exprimăm hotărîrea să aducem o contribuţie sporită in propagarea ideologiei marxist-leniniste, în combaterea cu intransigenţă revoluţionară a mentalităţilor înapoiate, a influenţelor ideologiei burgheze sub orice formă s-ar manifesta ele. Studenţii, cursanţii, Cadrele didactice, toţi comuniştii din Academie ne considerăm angajaţi total în munca de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, de promovare a liniei politice înţelepte interne şi externe a partidului şi statului nostru, de dezvoltare a relaţiilor de strinsă prietenie şi colaborare cu toate ţările socialiste, de asigurare a unităţii mişcării comuniste internaţionale, de întărire a forţelor largului front antiimperialist. Vom milita neabătut prin toate formele muncii noastre pentru înfăptuirea politicii realiste, clarvăzătoare a Partidului, care corespunde în gradul cel mai înalt intereselor clasei noastre muncitoare, ale întregului popor, ridicării patriei noastre pe noi, culmi ale progresului şi civilizaţiei. • Premiere Industriale sibiene, două secţii noi la Uzina mecanică la întreprinderea „Flamura roşie“ , prima secţie din ţară pentru fabricarea peniţelor de stilou • In aceste zile sunt prezenţi pe ogoare : 6 000 de elevi şi 600 de studenţi in judeţul Mureş (lucrări efectuate în valoare de 895 000 lei), 10 000 de elevi şi 4 830 de studenţi injudetul Cluj, peste 1 000 elevi in judeţul Botoşani (în 4 zile s-au recoltat aici 125 de tone cartofi şi porumbul de pe 325 de ha.), peste 3000 de tineri din municipil Buzău; 400 de studenţi craioveni lucrează la I.A.S. din Dolj, Olt şi Mehedinţi • Prin autodotare, colectivul Uzinei constructoare de maşini din Reşiţa a economisit, în acest an, peste 9 milioane de lei • Pe Şantierul naţional al tineretului Timişeşti — Iaşi, deschis recent, au şi fost dislocaţi 6 000 mc pămînt • In ţară au avut loc , la Arad faza judeţeană a concursului „Buna servire“; la Bacău, finala concursului „Mercur“ (la faza de masă: 1 800 tineri), la Oradea, finala concursului „Venus“, la Tulcea „Mercur“ — faza judeţeană • Pentru însuşirea unor deprinderi practice, la Şcoala generală nr. 3 din Piteşti S-a amenajat un atelier de croitorie • Moment solemn în Parcul „Trivale“ a fost dezvelit monumentul „Poarta eroilor“ • La Galaţi s-a inaugurat Societatea ştiinţifică de fizică şi chimie a elevilor din judeţ • Studentele Institutului pedagogic din Oradea au discutat recent despre estetica coafurii cu Lucia Marcovici, responsabila secţiei de specialitate de la Casa de modă • Pe nava „Carpaţi“, în cartul ofiţerilor, a fost amenajat colţul expoziţional „Tradiţii româneşti“ • In aceste zile şi-au început activitatea : universităţile populare din Salonta (250 de tineri), Hunedoara (4 secţii), Bacău (o secţie „Tinereţe, educaţie, răspunderi“), cursul de stenografie de la Casa de cultură a oraşului Sf. Gheorghe,cercul de istorie pentru elevi iniţiat de filiala Arhivelor statului din judeţul Vâlcea, cursurile de croitorie, broderie, dactilografie, stenografie şi cusături naţionale de la Casa de cultură a oraşului Cimpulung Muscel • Un simpozion pe tema „Implicaţiile individuale şi sociale in cazul săvîrşirii unor acte antisociale“ a avut loc la sulina, Topologu, Niculiţel şi Jurilovca • Crosul de toamnă al elevilor din Tecuci a adus la start 400 de concurenţi • In judeţul Dîmboviţa se pregăteşte cea de a IV-a ediţie a festivalului artistic „Crizantema de aur“ • In cadrul poligonului „Medicina“ din Iaşi a avut loc concursul de tir al tinerilor care se pregătesc pentru apărarea patriei • Masa rotundă organizată la Buzău a avut ca temă „Comportarea civilizată a tinerilor în societate şi familie“ • Locuitorii comunei Maieru (Bistriţa-Năsăud) au aniversat 200 de ani de la înfiinţarea şcolii din această localitateDe la corespondenţii noştri • Maria Jugănariu, P. Ancuţa, Aurel Crîng, Vasile Venţer, Teodor Porumb, Vasile Neamţu, S. Ruxandra, Gh. Voicu, Viorel Igreţ, Costea Marincnu, Vasile Văcăriţă, Ion Andraşoni, Gh. Bora, Al., Kulcsár Ion Hanu, Nicolae Miu.) (Urmare din pag. 1) " casa noastră de cultură, cineva a spus, că „prin sectorul 8 trece o magistrală revoluţionară — Calea Griviţei“ —, o cale simbolică, de fapt o mică părticică din lungul drum parcurs de clasa noastră muncitoare în is-I toricele sale bătălii de clasă. Ne străduim să îndrumăm tineretul nostru pe această Cale, al cărei traseu se uneşte cu toate celelalte magistrale revoluţionare ale ţării, deschise spre Valea Prahovei şi Lupeni, spre Dotra-Ina şi Tirgu Jiu, spre Craiova şi Banat, spre atitea alte locuri istorice în care partidul a aprins forţa luptei pentru libertate şi progres social. In conştiinţa tineretului, aceste localităţi, simboluri ale unui fierbinte patrio-I tism — ca Mărăşeştii şi Călugăreşii, — trebuie să fie înscrise cu majuscule incandescente. La loc de frunte săptămâna dedicată de casa noastră de cultură tineretului, aceasta îşi propune , să întărească, in conştiinţa tine-I rilor ideea că fac parte dintr-o colectivitate de cinste, mîndria ca sînt fiii unei magistrale re- voluţionare. * LUNI. Pe afişul Casei, un a-I nunţ ca un titlu de poem: „Portret de tinăr". Dedesubt, un text explicativ : Seară de plas-I tică şi poezie. Cum a fost oglindit „eroul serii“ in cele două genuri ale artei ? Uniunea artiştilor plastici a organizat o expo-I ziţie sui-generis, cu tablouri inspirate din viaţa şi activitatea tineretului de pe şantiere, din uzine, din şcoală. Pe fundalul exponatelor, actori de la Teatrul Giuleşti au citit din poeţi contemporani (Labiş, Beniuc, Isorescu, Păunescu, Tăutu) lucrările fiind astfel selectate incit să ofere tinerilor din sală un portret patetic, în care aceştia să-şi caute trăsăturile profilului spiritual. Au fost evocate Porţile de Fier. Motrul. Insula Mare BONDY BELLA : „Întrunirile şi adunările muncitoreşti se organizau în afara oraşului, pe terenuri virane sau în cluburi clandestine. Nu aveam pe atunci palatele culturii de astăzi!“. ŞTEFAN LUNGU: „Am inaugurat primul tren rapid pe linia directă Bucureşti—Oradea", a Brăilei, şantierele muncii patriotice, campania de recoltare, munca in uzină, ca nişte teritorii de legendăcontemporană, ca nişte spaţii de afirmare a tinerelor elanuri... Aşadar, „un portret de tînâr“ desenat activ, agitatoric. Efectele educative ale acestei seri culturale au fost evidenţiate atit prin aplauzele entuziaste, cit şi, mai cu seamă prin vrăjita tăcere cu care tinerii au ascultat inspiratele versuri dedicate lor. ★ MARŢI. Pe afiş : „Despre modă şi modernism". In sală, în faţa tinerilor : un estetician, de la catedra de estetică a Universităţii, un creator de mode, un regizor de film. Motivarea discuţiei : „De multe ori, printr-o confuzie de termeni se înlocuieşte modernismul cu modernul. A fi modern înseamnă a fi contemporan, prezent şi participant direct la toate manifestările vieţii sociale . Înseamnă a fi prezent în actualitate. O prezenţă activă, dictată de Înaltele comandamente ale conştiinţei socialiste“. Un punct de vedere pe care cei trei invitaţi l-au luat în discuţie pornind de la concret : moda în vestimentaţie şi implicaţiile social-mobătrin meşter, I. Corlaciu, decorat cu Ordinul Muncii Clasă I, care le-a spus printre altele : „Astă seară sărbătorim intrarea dumneavoastră in viaţă. De acum sînteţi calfe, năzuind să devină meşteri mari. Dar să nu credeţi că aţi pătruns în toate secretele meseriei. Eu, de 40 de ani o tot învăţa şi încă nu-i ştiu toate tainele. Am împuns cu acul mii de kilometri de aţă şi-am croit haine pentru tot cartierul Griviţei, dar de fiecare dată cinci pun metrul pe om şi-i iau măsura, am aceeaşi emoţie în faţa stofei ca-n prima zi cind am ieşit calfă, cum veţi avea voi, de mîine incolo... Să nu uitaţi : meseria Înseamnă însăşi viaţa — adică muncă, zbatere, bucurii, griji — şi să munciţi, să trăiţi numai cu gindul la asta. Şi, mai cu seamă, să nu uitaţi că voi aţi învăţat meseria in cu totul alte condiţii decit cei bătrîni. Să preţuiţi acest lucru : grija părintească a partidului, efortul statului, nădejdea pe care şi-o pune în voi întregul popor să va însoţească în tot ce întreprindeţi“. ★ VINERI. „Casă de piatră“. Ofiţerul stării civile de la Primăria sectorului 8 s-a deplasat pondere, cei doi tovarăşi ai lor. Urarea : „Casă de piatră“ înscrisă şi pe afişul „Săptămînii tineretului“ capătă, in această ambianţă, cuvenita valoare emoţional-educativă. . * „SÎMBÂTA. Colocviul despre muncă. Ultima seară a „Săptâmînii". Pe scaune, aproximativ 300 de tineri , la mese, în faţa lor , trei oameni în virstă. Au părul alb şi obrazul brăzdat de vreme . Randy Bella are 73 de ani. Este griviţean, decanul de virstă al ilegaliştilor din sectorul 8. Lungu Ştefan, 64 de ani, mecanic de locomotive, griviţean şi el, este erou al muncii socialiste. Stan Dumitru, strungar de elită la U.M.M.R. „Griviţa Roşie“, este deputat in M.A.N. Toţi trei, oameni cu o îndelungată activitate profesională şi obştească, toţi trei mindrindu-se cu titlul de muncitori comunişti, au fost invitaţi să le vorbească tinerilor despre viaţa şi munca lor. Au răspuns chemării cu bucurie şi seriozitate. Randy Bella le-a vorbit despre trecutul de mizerie al poporului despre lupta partidului .„Nu aveam, ca voi, un lăcaş de cultură, întrunirile şi adunările muncitoreşti le făceam pe cimpurile din afara oraşului sau pe terenurile viranei Acolo desfăşuram activitatea culturală şi propaganda politică. Mult mai tirziu am reuşit să avem cluburi, săli de Întrunire, binern rale ale poziţiei faţă de acest fenomen, moda în literatură, în artă, misiunea socială a creaţiei au constituit interesante momente ale unor dezbateri care a dat serii respective greutatea unui moment de profundă valoare educativă. MIERCURI. „Clubul ucenicului“. Acţiune dictată de specificul zonei , aici, foarte mulţi tineri învaţă o meserie, ca ucenici, la locul de muncă. „Cum ucenicii formează o bună parte dintre cei ce frecventează Casa de cultură, nu le putem oferi numai dansuri — ne spunea tovarăşul Lică Moise — activist cultural. La cererea lor am înfiinţat „Clubul ucenicului“. Astă seară, în cadrul lui, sărbătorim înmînarea diplomelor şi repartizarea în producţie a noilor meşteri de la cooperativa „Drum nou“. In seara respectivă, ucenicii au avut ca invitat pe cel mai cu registrul de căsătorii la Casa de cultură spre a oficia, aici, o căsătorie. Doi tineri — Munteanu Constantin, student la Politehnică şi Elena Vasilescu, muncitoare la „Dacia“, care frecventează casa de cultură din copilărie — au dorit să pornească împreună pe drumul vieţii făcînd primul pas de pe scările Casei de cultură. De aici de unde, ca fii ai cartierului, au făcut şi alţi paşi de neuitat , aici au primit cravate de pioneri, aici au recitat emoţionaţi poeziile învăţate la şcoală. Aici, în cercul tehnic, elevul Munteanu a visat să devină student la Politehnică , aici cei doi şi-au făcut zeci şi zeci de prieteni. Aceştia — colegi de şcoală, tovarăşi de muncă, printre ei numărîndu-se mulţi dintre cei care au ascultat la Casa de cultură primele basme, primele conferinţe, primele piese de teatru — s-au adunat astăzi, solemni, in calitate de nuntaşi, de martori la pasul pe care-l fac în viaţă, cu dragoste, seriozitate şi răsţeles tot clandestine...“) . Ştefan Lungu a făcut un tablou al eforturilor întregului popor, condus de partid, pentru edificarea societăţii socialiste („Am pornit în multe domenii de la zero, dar nu ne-am dat bătuţi. Eu ar doborît recorduri cu o locomotivă bătrînă, fiul meu le doboară cu locomotivă electrică...“) . Stan Dumitru le-a pus în faţă tabloul de azi al ţării, arătîndu-le în cadrul pasionantului Simpozion care a durat pînă noaptea tirziu, că numai prin muncă dăruită din tot sufletul patriei se poate defini personalitatea tînărului, că societatea socialistă, prin excelenţă o societate a constructorilor, a creaţiei, are, ca unic criteriu de apreciere a personalităţii umane, MUNCA, rezultatele ei închinate colectivităţii, construcţiei socialiste. ★ Iniţiativa Casei de cultură a sectorului 8, cum era de aşteptat nu a trecut neobservată. Ea a întrunit sufragiile tuturor. Atit prin idee, cit şi, mai ales, prin seriozitatea acţiunilor, prin „tonul" lor elevat, pasionat, prin profesionalismul investit de către organizatori... Recentele măsuri privind îmbunătăţirea educaţiei socialiste au stabilit cu claritate contribuţia importantă pe care instituţiile cultural-artistice trebuie s-o aducă în formarea şi educarea politică a tineretului. Casa de cultură a sectorului 8 a dovedit, prin acţiunea prezentată aici, că a înţeles în profunzime sensul sarcinilor ce-i revin şi că poate să facă faţă, în perspectivă, unor acţiuni din ce în ce mai complexe. Exemplul ei, repetăm, nu trebuie preluat ad litteram. In schimb, el se propune ca un preţios motiv de meditaţie şi impuls pentru toate instituţiile similare. PAUL _ COJOCARU : „Calea Griviţei“ este în primul rînd o magistrală revoluţionară! Un membru al „Ucenic clubului“ ajuns astăzi calfă! (Urmare din pag. I) vă el, imbiindu-mă cu o ţigară. — Nu, mulţumesc ! Prietenul lui, Adrian Tănase, elev în anul al II-lea, la Grupul şcolar metalurgic, se şi oferise să mi-o aprindă, scăpărind chibritul de cracul drept al pantalonului. — Tu nu te duci la practică, îl întrebă Coco ? — Am stat două ore, mi-ajunge. — Nu te dă absent ? — îmi face naşu scutire. Că de-aia e medic. CE ÎNSEAMNĂ „I.O.L." ? Un tinăr, Puiu Suciu, pe care-1 mai văzusem şi altă dată în bar, îşi faie loc cu coatele la o masă. Ca în totdeauna, de-o eleganţă ce-ţi ia ochii. — E inginer ? — Aş !... — Unde lucrează ? — La „I.O.L.“ Mi-am amintit că mai auzisem această denumire contrasă la cele trei litere. Era întreprinderea la care-mi promiseseră să mă angajeze. Am cerut lămuriri noilor mei „prieteni“. — Ce-i asta ? — „întreprinderea omului liber“ 1 s-au grăbit să-mi explice, surprinși într-un fel de naivitatea mea. Aveam să aflu, aşadar, cel mai semnificativ amănunt despre prietenii mei — nici unul dintre ei nu avea o ocupaţie. Coco, alias Adrian Cocora, a abandonat ,şcoala preferind compania unor pierde-vară, care l-au atras în tot felul de escapade, inţelegînd independenţa ca o nesupunere la normele convieţuirii sociale, ca o„libertate“ de a face orice. în virtutea acestei mentalităţi, n-a şovăit nici o clipă să-şi lovească mama — cind aceasta a refuzat să-i dea bani de ţigări — şi să dispară de-acasă aproape o lună de zile. Lole (Constantin Vlăducu) n-a mai continuat nici el cursurile Grupului şcolar de chimiedin Craiova şi a rămas lingă părinţi. Pină i-o veni timpul , să plece în armată. Iar Marius Popa („Părintele“), elev in clasa a X-a la liceul „Radu Greceanu“ din localitate, pleacă dimineaţa spre şcoală, dar nu ajunge niciodată în clasă. Prietenul lui nedespărţit, Mircea Bica, are grijă să-l aştepte în fiecare zi şi să hoinărească împreună prin oraş fără nici un rost. Ceilalţi din „gaşcă“ (le place nespus să se numească astfel), Ion Braşoveanu (zis Gît) Rodica Mustaţă- Dobrică şi alţii au, de asemenea, după cinica lor mărturisire, suficiente condiţii de existenţă în familie, ca să nu mai fie nevoie să gindească şi ei la o ocupaţie. COCO FACE UN GEST CUTEZĂTOR In biroul inginerului Ştefan Andrei, şeful şantierului, nr. 3 instalaţii — Coco, înainte de a pleca de acasă a lucrat o perioadă scurtă la acest şantier, chiar in echipa unde tatăl său este şef. Dar nu s-a împăcat cu autoritatea părintească şi a plecat. Acum, după citeva luni, şi-a dat seama — cel puţin aşa zice el — că nu mai poate îndura un astfel de mod de viaţă. Se apropie iarna , şi-ar lua nişte haine. — Dacă eşti hotărît, îi explică cu blîndeţe şeful şantierului, te trimit la Corabia. Acolo vei lucra cu o echipă de tineri foarte buni, mulţi dintre ei seralişti. Poţi să-ţi continui şi studiile. Te vom ajuta, iar dacă faci dovada că vrei să munceşti cu adevărat, iţi creăm posibilitatea să devii un bun meseriaş. Afară, Coco mi-a mărturisit că-i de-a dreptul încintat. Am mers să comunicăm şi celorlalţi „prieteni“ hotărîrea lui Coco. Aveam prilej să aflăm şi opinia lor despre muncă. Costel (Lole) încă nu s-a interesat de nici un loc de muncă. A lucrat vara trecută două luni la I.R.T.A. Acum nu ştie ce să facă. Seara, la bar, ne-a adus vestea că a găsit soluţia cea mai bună. Mîine pleacă la Bucureşti, la rude. S-a interesat cineva de el şi trebuie să dispară o perioadă de timp. „Dacă vreţi să mă găsiţi, sunt pe Bulevardul 6 Martie. Veniţi dimineaţa la gară să mă conduceţi !“. Marius Popa, nu ştie nici el ce să facă. „Mai stau citeva luni, pînă trece iarna. Pe urmă, plec la Timişoara, sau în altă parte“. Miei ceilalţi nuşi-au pus p o birmă vreunui loc de muncă. „Mai ..vedem noi! “de mîine tot aici*T ' „EU AM DUS-O GREU, MACAR COPIII SA N-AIBA GRIJI !" Discut cu părinții celor în cauză. Pe tatăl lui Adrian Cocora îl găsim pe șantier. E unul dintre cei mai buni meseriaşi, cu experienţă de 26 de ani de muncă. Deseori a fost evidenţiat pentru rezultatele sale. — Nu știu ce să mă mai fac cu el. Am educat atîţia tineri aici, pe şantier, şi cu propriul meu copil nu reuşesc. Poate fiindcă sunt prea ocupat. Soţia la fel , ea lucrează la Spital. Am muncit toată viaţa pentru copiii noştri. Am zis că dacă am trăit în mizerie, dacă eu n-am avut, copiii mei să nu ducă lipsă. Le-am luat de toate. Când au apărut televizoarele, eu am luat primul. Aragaz, la fel. Frigider, radio... Numai că, „băiatul“ nu a înţeles că toate acestea s-au făcut cu eforturi din partea părinţilor. Nu a înţeles pentru că nici părinţii nu au ştiut să i-o spună. „Dacă iei nota 10, primeşti 10 lei !“. Şi Coco cerşea profesorilor nota maximă. Cind a lipsit de la şcoală (avea 40 de absenţe), tatăl s-a făcut luntre şi punte şi a obţinut un certificat medical. Cind a luat examenul de admitere la liceu, i-a cumpărat ghitară. („Un mic stimulent“...) şi l-a dat pe mina unui muncitor de-al său, să-l înveţe a cînta la instrument. De la ghitară, Coco a prins gustul trubadurarului.Sind l-a dus la miliţie, „ca să-l mai sperie“, a fost tirziu şi eroarea săvirşită îşi arăta înspăimîntător consecinţele. La fel au făcut şi părinţii lui Marius Popa. Băiatul are camera lui. Nu-i lipseşte nimic. E permanent îmbrăcat curat şi elegant — bineînţeles, nu în uniforma şcolară — are bani de buzunar (pentru cafeaua zilnică de la bar). — Poate la o meserie face mai multă treabă, le sugerez părinţilor lui Marius. — Nu cred. Dacă nu învaţă la şcoală, cum o să înveţe meserie ! Intr-un fel, dar numai într-un anume fel, poate că au dreptate. „ORIUNDE, DAR... CEVA MAI UŞOR" Comitetul judeţean Olt al U.T.C., împreună cu Direcţia muncii, cu alte organe şi organizaţii obşteşti,, a început o amplă acţiune de depistare şi încadrare în muncă a tinerilor absolvenţi ai şcolilor generale şi ai liceelor care nu au nici o ocupaţie. S-au făcut consfătuiri, pe zone, cu şefii de cadre ai unităţilor economice, au fost discutate posibilităţile de încadrare, de calificare a tinerilor. Au fost convocaţi tinerii în cauză şi li s-au făcut cunoscute toate condiţiile ce le stau la dispoziţie. Peste 60 la sută dintre ei au primit deja repartiţie pentru un loc de muncă corespunzător. Prin întreaga sa dezvoltare, judeţul Olt creează timp larg de afirmare tuturor tinerilor dornici să muncească. Cu toate acestea unii dintre ei îşi menţin poziţia de Inactivi, de paraziţi, ca urmare a mentalităţii lor, sau a părinţilor lor, care nu înţeleg munca drept unic criteriu de existenţă. Am ales la intîmplare, întreprinderea de morărit şi panificaţie „Steaua Roşie“. — Ecaterinei Stănculescu, ne spune șefa biroului personal, i-am făcut toate formele, l-am dat și decizia de încadrare, dar n-a stat decit o zi. O căutăm pe tînăra de 18 ani, care solicitase acest loc de muncă și dezertase fără ca măcar să fi început să lucreze. — De ce n-ai stat la I.M.P. ? — Nu m-a lăsat mama ! — De ce ? — E prea greu, justifică mama. Trebuia să se scoale dimineața, să aprindă focurile... Dacă era încălzire centrală, mai mergea... Nu era o muncă grea, ii demonstrăm, dar mama continuă să-și apere odrasla. — Aș fi vrut să lucreze undeva, unde să fie mai multe fete. — Unde ? — Oriunde, dar să fie ceva mai uşor. O priveam pe tinăra de 18 ani. Abia își coafase părul. Unghiile nu și le terminase de vopsit. Sticluța cu ojă era încă deschisă pe masă. Pe o carte de şcoală se aflau bobii în care ghiceau din cind in cind, ea sau mama, viitorul. De la terminarea școlii generale, n-a muncit niciodată. Aş fi vrut s-o conving că aici trebuie căutat viitorul in muncă, nu în bobi. Dar m-a oprit zimbetul ei indiferent, figura de cloşcă supărată pe muncă a mamei. Aş fi vrut să-i spun că dacă ar fi păşit pragul întreprinderii la care-şi făcuse forme de angajare, ar fi găsit acolo o mulţime de fete tinere care lucrează şi învaţă in acelaşi timp, cu rezultate demne de virstă lor. Sigur, cititorul a înţeles că investigaţiile noastre au operat intr-un spaţiu care se restringe la o suprafaţă anume din oraşul centru de judeţ, capitală a aluminiului românesc. • Nu va săvirşi, deci, nimeni eroarea de a da acestei lumi alte dimensiuni decit cele extrem de reduse pe care le are in realitate. Vom consacra totuşi, citeva cuvinte şi celor mulţi, celor care absolvind şi ei o şcoală generală sau un liceu, nu şi-au pus nici o clipă problema compatibilității studiilor cu munca, nu le-a trecut nici un moment prin minte că posibilitățile materiale ale familiei ar putea să însemne pentru ei scutire de efort, de datoria de a fi cit mai utili. ...La Fabrica de produse carbonoase lucrează de cîtva timp Constantin Velcea. „Condiţiile, ne spune el, sunt mai aspre, dar m-am obişnuit. Trebuie să încarce cineva şi cuptoarele cu cocs metalurgic“. La aceeaşi unitate se prezentaseră în aceeaşi zi, Cornel Catrina şi Ion Rădulescu. „Trebuie să muncim. Nu atit pentru nevoia de bani, cit mai ales pentru faptul că doar astfel devenim oameni“. „Nu puteam să stau degeaba, mărturiseşte Carmen Bădescu, calculator la I.A.P.L., deşi tata e directorul unei întreprinderi şi întreţinerea mea nu este o problemă pentru familie“. „După examenul de admitere la facultate, unde n-am reuşit, m-am încadrat ca telefonistă. Muncesc cu plăcere şi-mi rămîne timp suficient să mă pregătesc pentru un nou examen“. Cuvintele Anei Maria Ştefănescu, sunt completate de colega ei, Maria Encher : „Cum aş putea, in virtutea faptului că am terminat liceul, să stau fără să muncesc. Numai munca îţi poate crea un viitor sigur“. Sunt tipuri de vârstă celor pe care i-am cunoscut la barul din centru. Tineri pe care-i găsim pretutindeni, în întreprinderile şi instituţiile slătinene, pe şantiere. Sunt oameni care şi-au înţeles locul în societate, şi-au ales un ideal pe care vor să-l ducă la capăt cu preţul muncii oneste şi pasionate. Mă întorc însă la acei tineri, sănătoşi, voinici, bine îmbrăcaţi, — unii chiar foarte eleganţi — care, in falsa mea identitate de exmatriculat, şi ,de pierde-vară, se grăbiseră — cine se aseamănă, se adună, fireşte ! să mă facă de-al lor. Le cer scuze că nu le-am spus adevărul, că, potrivit uneia din expresiile lor, i-am „trişat“. Nu înainte însă de-a le spune că ei se trişează singuri, că ei înşişi se înşeală un modul cel mai cumplit şi penibil cu putinţă, îndărătul firmei fictive pe care şi-au confecţionat-o cu inconştienţă — acea „întreprindere a oamenilor liberi“, în numele căreia operează pe care nu se cuvine s-o luăm în glumă chiar dacă pare o joacă prostească — poate că nu-şi dau seama de primejdia care-i pîndeşte, de gravitatea pe care o prezintă, pentru propria lor evoluţie, viaţa pe care o duc. Le-aş sugera doar să observe că traducerea exactă, adevărată a iniţialelor de pe firma lor nu poate fi cea pe care o dau ei, ci cu totul alta : „I.O.L.“ nu poate să însemne decât „întreprinderea oamenilor leneşi“. Interpretarea lor nu-i decit o cumplită amăgire, fiindcă parazitismul poate crea doar iluzia libertăţii. Adevărata libertate, demnitatea reală, omul n-a dobîndit-o şi n-o poate dobîndi decit prin muncă. Iar lenea, trindăvia, n-a dat şi nu poate da niciodată libertate omului. INCOGNITO într-un grup de pierde-vară MARȚI 26 OCTOMBRIE 1971