Scînteia Tineretului, noiembrie 1971 (Anul 27, nr. 6985-7010)
1971-11-26 / nr. 7007
Proletari din toate ţările, uniţi-vă ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU în mijlocul studenţilor şi cadrelor didactice din Timişoara ELOCVENTĂ EXPRESIE A PREOCUPĂRII PARTIDULUI PENTRU DEZVOLTAREA ŞCOLII SUPERIOARE Joi dupâ-amiaza, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut o vizită de lucru la Facultatea de mecanică a Institutului Politehnic „Traian Vuia" din Timişoara. Secretarul general al Partidului a fost însoţit de tovarăşii Mihai Telescu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim secretar al Comitetului judeţean Timiş al P.C.R., şi Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., secretar al Comitetului judeţean Timiş al P.C.Rt., de alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Prezent* secretarului general al partidului în mijlocul studenţilor şi cadrelor didactice universitare din Timişoara constituie o nouă şi elocventă expresie a grijii şi preţuirii statornice de care se bucură din partea conducerii partidului şi statului, personal a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, învăţămîntul superior din ţara noastră, căruia îi revine un rol tot mai important în opera de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Asemeni altor centre universitare din ţară, şi în Timişoara învăţămîntul superior a cunoscut importante înnoiri, atît sub aspectul bazei sale materiale, cît şi al conţinutului. Noile pavilioane de învăţămînt puse la dispoziţia studenţilor, laboratoarele didactice şi de cercetare, modernele instalaţii, utilaje şi aparate ştiinţifice cu care au fost dotate cele patru institute de învăţămînt superior din localitate au determinat o şi mai pronunţată conturare a Timişoarei ca una din cele mai dezvoltate şi moderne dintre cetăţile universitare ale României socialiste. Cei aproximativ 14 000 de studenţi timişoreni au început actualul an de învăţămînt într-un climat de puternică efervescenţă creatoare, generat de măsurile propuse de secretarul general al partidului pentru îmbunătăţirea activităţii politico-ideologice şi culturaleducative, în vederea unei mai strînse legături a învăţămîntului cu producţia, activitatea de cercetare, cu viaţa. Programul Partidului Comunist Român adoptat de Plenara Comitetului Central din noiembrie 1971 a întrunit adeziunea entuziastă a tineretului studios, a întregului corp didactic din învăţămîntul superior timişorean, care, asemeni tuturor oamenilor muncii din ţara noastră — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — acţionează neabătut pentru traducerea lui în viaţă. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu soseşte la facultatea de mecanică a Institutului Politehnic. Este întâmpinat de prof. dr. docent Ion Anton, rectorul Institutului, de cadre didactice şi un mare număr de studenţi. De pretutindeni răsună ovaţii şi urale, se scandează „Ceauşescu — P.C.R.“. Studente Îmbrăcate în costume naţionale oferă buchete de flori. Gazdele îşi exprimă astfel bucuria de a avea în mijlocul lor pe conducătorul iubit al partidului şi statului. Această şcoală politehnică românească a împlinit recent 50 de ani de existenţă, acum o jumătate de veac, tînăra şcoală de ingineri din Timişoara a făcut primii paşi cu numai 89 de studenţi, 15 cadre didactice şi două secţii de specializare. Institutul de astăzi are cinci facultăţi — mecanică, electrotehnică, construcţii, chimie industrială, mecanică agricolă — cu 23 de secţii, şi cu un număr de aproape 6 000 de studenţi şi 530 cadre didactice. Este semnificativ de arătat că, pînă în anul 1944, vechea şcoală politehnică timişoreană a fost absolvită de 876 de ingineri, număr egal cu al absolvenţilor actualului institut într-un singur an. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este informat că, în ultimii ani, au luat fiinţă noi secţii de mare importanţă pentru economia naţională : calculatoare, căi ferate, drumuri şi poduri, îmbunătăţiri funciare, electrotehnică aplicată şi arhitectură. Vizita începe în noul pavilion al Facultăţii de mecanică, ridicat de curînd. Aici a fost organizată o expoziţie de lucrări ştiinţifice , realizată de cadre didactice şi studenţi în colaborare cu diferite întreprinderi industriale din ţară , intitulată „Cercetarea ştiinţifică în slujba producţiei“. Se exemplifică unele colaborări pe bază de contracte şi convenţii cu Uzinele constructoare de maşini din Reşiţa, Uzinele mecanice din Timişoara, Uzinele de strunguri din Arad, Complexul hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier, Uzinele chimice de la Săvineşti, în urma cărora, cadrele didactice, studenţii şi specialiştii din producţie şi-au adus o contribuţie comună la rezolvarea unor probleme curente ale unităţilor productive, la promovarea noului în producţie, la ridicarea nivelului tehnic de dotare a întreprinderilor. Se arată că în Institut au fost încheiate peste 150 de contracte cu diferite unităţi productive în vederea realizării unor noi maşini şi utilaje cu performanţe ridicate, acordării de asistenţă tehnică pentru îmbunătăţirea unor produse, creşterii productivităţii muncii şi reducerii preţului de cost. Numai cadrele didactice ale Facultăţii de mecanică au încheiat anul acesta 41 de asemenea contracte cu întreprinderi aparţinînd Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini, Ministerului Energiei Electrice şi din alte ramuri de producţie, în urma cărora se prevede o eficienţă economică de aproximativ 8,3 milioane lei. Se evidenţiază contribuţia cadrelor didactice şi a studenţilor timişoreni la construcţia unor importante obiective industriale, la fabricarea unor utilaje hidraulice şi energetice, pentru sudura automată şi de tăiere cu jet de plasmă. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este invitat să ia contact direct cu activităţile de cercetare din laboratoarele didactice şi ştiinţifice ale Facultăţii de mecanică. In laboratorul de maşini hidraulice îşi desfăşurau activitatea la acea oră studenţii anilor IV şi V de la secţia de maşini hidraulice. In discuţiile cu studentul Nicolae Prihoi din anul V al Facultăţii de mecanică, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează de tematica cercetării la care lucrează, de rezultatele obţinute şi îl felicită pe el şi pe colegii lui pentru rezultatele obţinute. Inaboratorul de sudură, tovarăşul Nicolae Ceauşescu asistă la lucrările practice ale unor studenţi din anul V, care utilizează cu pricepere un procedeu modern de sudură cu arc electric. Secretarul general al partidului recomandă conducerii Institutului să ia măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de dotare şi de amenajare a acestui laborator, corespunzător cerinţelor tehnicii înaintate. Vizitele tovarăşului Nicolae Ceauşescu In alte laboratoare ale catedrei de tehnologia construcţiilor de maşini prilejuieşte un dialog viu între secretarul general al partidului şi gazde. Este evidenţiată şi aici buna colaborare în rezolvarea unor probleme curente ale procesului tehnologic din unele întreprinderi de specialitate din Timişoara, Arad, Reşiţa, Bucureşti. In discuţiile purtate cu cadrele didactice, secretarul general al partidului arată că este necesar ca Politehnica timişoreană să realizeze după proiecte proprii şi cu mijloace proprii, prin munca profesorilor şi studenţilor, prototipuri de maşini şi utilaje pe care să le producă apoi în serie în întreprinderile Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini. Profesorul dr. Eugen Dodon îşi exprimă satisfacţia de a avea ca oaspete pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi subliniază hotărîrea cadrelor didactice, a studenţilor din colectivul pe care îl conduce de a transpune în viaţă recomandările făcute de secretarul general al partidului. In laboratorul de prelucrări neconvenţionale, dotat în întregime cu aparate şi utilaje proiectate de cadrele didactice şi studenţi, tovarăşului Nicolae Ceauşescu i se prezintă un procedeu tehnologic nou, care se experimentează aici cu succes. Este vorba de prelucrarea metalelor dure din oţeluri superioare. Prof. dr. Aurel Nanu, aflat în mijlocul studenţilor secţiei de tehnologia construcţiei de maşini, înfăţişează secretarului general al (Continuare in pag. a Ill-a) . Tovarăşul Nicolas Ceauşescu se interesează îndeaproape de condiţiile de studiu şi dar ale studenţilor, dînd preţioase indicaţii privnd îmbunătăţirea activităţii generale a învăţămîntului superior COMUNICAT COMUN cu privire la vizita de prietenie a tovarăşului Iosip Broz Tito în Republica Socialistă România La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, a făcut o vizită de prietenie în Republica Socialistă România în zilele de 23 şi 24 noiembrie 1971. înalţii oaspeţi au vizitat cu acest prilej Municipiul Timişoara, întreprinderile industriale „Electromotor“ şi „Industria Linii" şi s-au întreţinut prieteneşte cu muncitorii, tehnicienii şi inginerii acestor întreprinderi. Oamenii muncii din oraşul Timişoara au făcut o călduroasă primire înalţilor oaspeţi — expresie vie a sentimentelor de prietenie şi stimă reciprocă ce caracterizează relaţiile româno-iugoslave. în timpul vizitei, au avut loc convorbiri la Timişoara între secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, la care au participat . Din partea română, tovarăşii : Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Iiie Verdeţ, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., primvicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Cornelia Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., Ion Florescu, membru supleant al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., Constantin Mitea, membru supleant al C.C. al P.C.R., consilier la C.C. al P.C.R., Vasile Sandra, ambasadorul Republicii Socialiste România in R.S.F. Iugoslavia, şi Gheorghe Colţ, director in Ministerul Afacerilor Externe. Din partea iugoslavă, tovarăşii : Gemal Biedici, preşedintele Consiliului Executiv Federal al Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Dragoslav Markovici, preşedintele Adunării Republicii Socialiste Serbia, membru al Prezidiului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Stane Dolanţ, preşedintele în funcţiune al Biroului Executiv al Prezidiului Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Mirko Tepavaţ, secretarul federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Duşan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, preşedintele părţii iugoslave în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Iso Njegovan, ambasadorul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia în Republica Socialistă România, Marko Vrhaneţ, şeful ad-interim al Cabinetului preşedintelui republicii, Miloş Melovski, consilierul preşedintelui republicii (Continuare in pag. a 11-a) ANUL XXVII, SERIA II Nr. 7007 4 PAGINI —30 BANI VINERI 26 NOIEMBRIE 1971 Interviul acordat de preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, MIMIMUŞESCU, ziaristului Fausto Fernandez Ponte, editor pentru problemele de politică internaţională al ziarului mexican „Excelsior" PAG. A IV-A FIECARE UTECIST - FRU PRODUCŢIE, MODEL ÎN COMPORTARE! Tinerii Uzinei „Crivita Roşie" (utilaj chimic) din Capitala au hotărit să preia iniţiativa celor de la „Electroputere“ Craiova iari după-amiază ne-a vizitat la redacţie un grup de tineri — MARIN COMAN, DUMITRU SURIANU, CONSTANTIN VLAD, EMIL NEAGU şi GHEORGHE RIZEA — membri ai biroului organizaţiei U. T. C, fruntaşi în producţie din secţia scularie a Uzinei „Crivita Roşie", pentru a ne informa că organizaţia lor a hotărît să îmbrăţişeze iniţiativa tinerilor de la „Electroputere" Craiova. Cu acest prilej, tinerii ROMULUS LAL (Continuare in pag. a 111-a) BILANŢ RODNIC AL ACTIVITĂŢII TINERILOR Acum, când campania agricolă şi lucrările de cimp sunt pesfârşite, o privire retrospectivă scoate în evidenţă volumul enorm de muncă depus de lucrătorii ogoarelor pentru rstrîngerea la timp şi fără pierderi a rodului ■bogat al primei toamne din actualul cincinal. Devenită tradiţională în activitatea Uniunii Tineretului Comunist, munca patriotică a tineretului desfăşurată în sprijinul unităţilor din agricultură a constituit şi în acest an obiectul unei preocupări deosebite din partea organelor şi organizaţiilor U.T.C. Peste 12 milioane de tineri muncitori, elevi, studenţi, funcţionari, cu aproape 800 000 mai mulţi decât în anul trecut, au participat, in această toamnă, la strânsul recoltei în I.A.S., în cooperativele agricole de producţie. Un aport deosebit l-au adus şi în acest an elevii din liceele de cultură generală, licee agricole, din şcoli profesionale precum şi studenţii facultăţilor de agricultură şi din institutele pedagogice. In total, aproape 800 000 de elevi şi studenţi au lucrat anul acesta in campania de toamnă. Organizaţi în brigăzi şi formaţiuni de muncă, tinerii au executat o gamă largă de lucrări, constituind pentru multe unităţi agricole un ajutor deosebit în strîngerea recoltei. Un bilanţ succint : ei au recoltat porumb de pe 126 960 ha, cartofi de pe 22 385 ha, sfeclă de zahăr de pe 4 302 ha, floarea soarelui de pe 3 327 ha. In grădinile de legume, tinerii au recoltat peste 75 000 tone de produse iar în depozitele I.L.F. au sortat şi însilozat aproape 70 000 tone de cartofi. In podgorii şi livezi s-au cules peste 51 000 tone struguri şi aproape 10 000 tone fructe. S-au încărcat şi transportat aproape 100 000 tone de diverse produse agricole. Acţiunea întreprinsă de către tineri în ajutorarea unităţilor din Agricultură la strîngerea recoltei a avut şi o eficienţă economică deosebită, obţinîndu-se pe ansamblul lucrărilor efectuate aproape 100 milioane lei. Sumele obţinute au fost puse la dispoziţia unităţilor de învăţămînt pentru dotarea atelierelor şcolare, acoperindu-se totodată cheltuielile de cazare şi hrană. Am vrea să facem menţiunea că aproape toate comitetele judeţene U.T.C. şi îndeosebi cele din Argeş, Bihor, Buzău, Timiş, Olt, Sibiu, Teleorman, Dolj, Constanţa au acordat o atenţie deosebită organizării muncii, au conlucrat bine cu ceilalţi factori, în special cu inspectoratele generale şcolare şi au intervenit operativ în eliminarea neajunsurilor semnalate. Aşa, de exemplu, Comitetul judeţean Prahova al U.T.C. a organizat in I.A.S. Valea Călugărească, la Pucheni şi Movila Vulpii tabere permanente cu elevi, coordonate de comandamente şi îndrumate de activişti U.T.C. In aceste unităţi aproape jumătate din recolta culturilor de toamnă a fost strînsă de către ei. De asemenea, consiliul A. S. şi rectoratul de la Institutul agronomic „N. Bălcescu“ din Bucureşti au organizat in opt ILIE LEPADAT, adjunct de şef de secţie la C.C. al U.T.C. (Continuare in pag. a 111-a) Combustibilultimp de MIHAI STOIAN După opinia renumitului psiholog care ne-a vizitat recent fara, Jean Piaget, ACŢIUNEA reprezintă elementul preponderent In naşterea şi dezvoltarea inteligenţei. Aşadar, „junii” pe care-i vedem... tăind frunză la clini, au şi mai reduse şanse de a atinge un anumit prag — ceva mai remarcabil — al inteligenţei. Trist e că aceştia, de obicei, se cred extrem de „deştepţi", confundînd cele cîteva „şmecherii* deprinse într-o existenţă nu întotdeauna clară, activă, cu INTELIGENŢA însăşi. Dar inteligenţa se măsoară prin rezultatele ei concrete. Şi poţi oare spune, cu mina pe inimă, c-ai fost... inteligent fiindcă astăzi — de pildă — ai tras „la fii* la şcoală sau la facultate, sau fiindcă fi-ai cheltuit o jumătate de zi la un coniac şi-o cafea „de vorbă* ? Singura cale de cunoaştere, de lărgire a cunoştinţelor, deci de şlefuire a inteligenţei, a întregii personalităţi, rămîne ACŢIUNEA POZITIVA. La orice vîrstă, dar parcă mai ales la tinereţe, starea de inactivitate echivalează cu blocarea nemiloasă a largilor drumuri către realităţile vieţii, o oprire în loc, anormală, într-un proces firesc, de cunoaştere şi formare. Justificări se găsesc destule, cînd vrei să „zaci" : unii invocă faptul că nu pot face ceea ce le-ar place să facă (însă n-au făcut încă nimic, ca să ştie „pe viu* ce le place şi ce nu, cu-adevărat) ; alţii zic că au o existenţă... monotonă (de fapt e chiar monotonia inactivităţii lor) ; alţii invocă singurătatea (acelaşi „proces" , fără o înscriere deplină în viaţa socială, în muncă, în învăţătură, greu să nu te simţi singur, un izolat, de vreme ce toţi ceilalţi, imensa majoritate, nu-s ca tine şi nu, trăiesc ca tine); alţii vorbesc despre un soi de plictiseală amestecată cu oboseală (ori invers, tot aia este !) — şi aici (Continuare in pag. a ll-a)