Scînteia Tineretului, septembrie 1972 (Anul 28, nr. 7244-7269)

1972-09-15 / nr. 7256

r „VA FI ANUL DE CRISTALIZARE A UNOR CONCEPŢII NOI DESPRE învăţământ pe măsura PLANURILOR PE CARE LE ARE ŢARA IN VEDEREA DEZVOLTĂRII ECONOMICO-SOCIALE“ ne-a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, tovarăşul MIRCEA MALIŢA, ministrul educaţiei şi învăţămintului V________________________________________ In ajunul începerii noului an şcolar, Uniunea ziariştilor a organizat o conferinţă de presă cu tema „INVAŢAMINTUL ROMÂNESC IN CONCORDANŢA CU CERINŢELE CINCI­NALULUI“, cu prilejul căreia tovarăşul Mircea Maliţa, mi­nistrul educaţiei şi învăţămintului, a prezentat cîteva coordo­nate înnoitoare ale invăţămîntului nostru, obiectivele care-i stau în faţă în noul an. Arătînd că învăţămîntul esta una din marile resurse care stau la baza accelerării procesului de dezvoltare în care se află angajată ţara noastră, tovarăşul ministru a subliniat rolul primordial al factorului uman şi răspunderile ce revin în acest sens şcolii pen­tru formarea unor oameni civili­zaţi, competenţi, pregătiţi în domeniul tehnicii şi ştiinţei, cu­noscători nu ai oricărei meserii, ci ai acelor meserii care produc bunuri materiale, pentru ca socie­tatea noastră să fie cât mai boga­tă, să progreseze în pas cu teh­nica modernă. Preocupările ope­raţionale, munca productivă n-au fost în trecut la locul potrivit. Acum există 10 000 de ateliere în care copiii se pregătesc pentru o viaţă industrială. Toate politehni­­cile din ţară vor deveni complexe de producţie şi de ştiinţă. La Ti­mişoara, de pildă, s-au construit ateliere foarte frumoase care vor intra în funcţiune la 1 octombrie. Ele vor constitui fabrica de proto­tipuri din Timişoara şi aceasta va însemna o integrare a ceea ce reprezintă un laborator, un ate­lier de cercetare, de producţie şi de învăţămînt. Imaginea cea mai semnificativă a procesului de în­­văţămînt nu o va da sala de curs, ci atelierul, laboratorul. Obiectivul de a pregăti pe ti­neri pentru exercitarea unei pro­fesiuni productive se va realiza în condiţii tot mai bune. In ultimii doi ani s-au înfiinţat 140 de licee de specialitate, în acest an a crescut numărul şi dotarea labo­ratoarelor, se cultivă tot mai mult matematica, biologia, fizica, chimia. Dat fiind rolul salutar ju­cat de relaţiile stabilite între şcoli şi întreprinderile care le patro­nează, începînd cu acest an şcolar, paralel cu certificatul de absolvire se va elibera şi un cer­tificat de calificare într-o anumită meserie. Răspunzînd unor întrebări pe care le-au adresat doi redactori ai ziarului nostru privitoare la îmbunătăţirea activităţii ce se GEORGETA RUTA CALIN STANCULESCU (Continuare in pag. a V-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVIII, SERIA II, Nr. 7256­­­6 PAGINI —30 BANI­­ VINERI 15 SEPTEMBRIE 1972 Sub semnul preocupării statornice pentru înfăptuirea în cele mai bune condiţii a hotărîrilor Congresului al X-lea şi ale Conferinţei Naţionale pentru realizarea cincinalului înainte de termen, ieri a avut loc Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU in judeţele Alba şi Hunedoara Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a făcut joi o vizită de lucru in judeţele Alba şi Hunedoara, unde s-a intilnit cu colective de oameni ai muncii, a analizat la faţa locului căile pentru înfăptuirea obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea al partidului, pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dez­voltate, pentru creşterea continuă a nivelului de viaţă şi civili­zaţie al populaţiei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost însoţit in vizita pe care a întreprins-o în unităţi economice din judeţul Alba de tovarăşii Ilie Verdeţ, Miu Dobrescu şi Ion Dinca. La plecarea din Bucureşti, pe aeroportul Băneasa, au fost prezenţi tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, Maxim Berghianu, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Stănescu şi Ştefan Andrei. Vizita secretarului general al partidului în cele două judeţe are loc la scurt timp de la consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R., in cadrul căreia s-a analizat modul cum acţionează şi cum trebuie să acţioneze în viitor comitetele judeţene, organele şi organizaţiile de partid din toate unităţile economico-sociale in vederea înfăptuirii în'^cele mai bune condiţii a hotărîrilor Con­­ gresului al X-lea şi ale Conferinţei Naţionale a partidului pentru realizarea cincinalului înainte de termen. Este incă o dovadă a consecvenţei cu care se aplică în viaţă noul spirit de muncă, în­tronat în întreaga noastră activitate politică, social-economică de conducerea partidului, de secretarul său general, o confir­mare a preocupării statornice pentru a dezbate la faţa locului, împreună cu oamenii muncii, căile prin care obiectivele stabi­lite să fie îndeplinite, in aşa fel incit tot ceea ce ne-am propus să devină realitate vie, spre binele şi in folosul ţării, al celor ce muncesc. La sosirea pe aeroportul din Sibiu, unde a aterizat avionul oficial, conducătorul partidului şi statului a fost salutat cu căldură de un mare număr de oameni ai muncii. Era pre­zent tovarăşul Richard Winter, membru supleant al Comitetu­lui Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Co­mitetului judeţean Sibiu al P.C.R, reprezentanţi ai organe­lor judeţene şi municipale de partid şi de stat. Pe frontispi­ciul aerogării se afla portretul tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Luîndu-şi rămas bun de la cei veniţi in întîmpinare, de la Sibiu, la bordul unui elicopter special, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat, au sur­volat zona colinară de la poalele munţilor Cibinului, pînă la Sebeş. Secretarul general al partidului este întîmpinat aici cu multă dra­goste, cu entuziasm de locuito­rii oraşului, de cetăţeni din lo­calităţile învecinate, care îşi exprimă satisfacţia, bucuria pentru prilejul de a se întîlni încadrat de urările : „Bine aţi venit, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu !", „Trăiască Parti­dul Comunist Român !“. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a răspuns cu căldură manifestă­rilor prieteneşti cu care oame­nii muncii — români, germani, maghiari — l-au intîmpinat, ca în atîtea rînduri, exprimîndu-şi astfel adeziunea deplină la po­litica marxist-leninistă, înalt patriotică, promovată cu consec­venţă de partid, hotărîrea de a o sprijini prin faptele lor de muncă, prin Întreaga lor acti­vitate, cu conducătorul iubit al parti­dului şi statului nostru. La coborîrea din elicopter, tovarăşul Nicolae Ceauşescu este salutat de tovarăşii Geor­ge Homoştean, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid Alba, Traian Bradu, prim-secre­tar al Comitetului orăşenesc de partid Sebeş. Sunt prezenţi membri ai conducerii organe­lor locale de partid şi de stat, un numeros public, care ova­ţionează „Ceauşescu-P.C.R.!“. ..Ceauşescu-P.C.R.­!“. O gardă alcătuită din militari ai forţelor armate, membri ai gărzilor patriotice, detaşamen­telor tineretului pentru­ apăra­rea patriei şi pionieri prezintă onorul comandantului suprem. Fanfara intonează Imnul de stat Doi tineri îmbrăcaţi în pi­torescul port local oferă tra­diţionala pîine cu sare şi ploşti cu vin, însoţite de urarea de bun venit pe aceste străvechi plaiuri româneşti Intîlnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu oamenii muncii din judeţul Alba este plină de semnificaţii. Sebeşul a cunoscut, în ultimii ani, asemenea tutu­ror localităţilor ţării, o dezvol­tare deosebită. Aici s-au ridicat noi cartiere de locuinţe, totali­zez peste 700 de apartamente, şcoli, aşezăminte de artă şi cultură, alte obiective de inte­res general. Sunt în construcţie numeroase blocuri de locuinţe. Pe harta economică a oraşului a apărut un mare combinat de industrializare a lemnului, au fost modernizate şi dezvoltate fabricile de ciorapi şi­ tricotaje şi de articole de marochinărie. Cei ce trăiesc şi muncesc aici, la Sebeş — români, germani, maghiari — asemenea întregii noastre naţiuni, depun o vie şi rodnică activitate pentru înfăp­tuirea politicii partidului, a ho­tărîrilor Congresului al X-lea şi ale Conferinţei Naţionale a (Continuare in pag. a II-a) în unităţi industriale din oraşul Sebeş • Colectivele Direcţiei flu­viale NAVROM Galaţi au depăşit sarcinile de plan re­venite pe opt luni In por­turile din această zonă au fost operate, de la începu­tul anului pînă la 31 august aproape 4 000 de nave, cu aproape 1 000 mai mult de­cit în perioada corespunză­toare a anului 1971. Angaja­mentul anual asumat la tra­ficul de mărfuri a fost rea­lizat în proporţie de 160 la sută, iar la parcursul de că­lători a fost întrecut de a­­proape 4 ori. Timpul plani­ficat de staţionare a nave­lor pentru operaţii de încăr­­care-descărcare, a fost re­dus cu peste 2 000 de zile. In această perioadă au fost re­alizate 15 460 000 lei economii la preţul de cost, ceea ce în­seamnă de aproape două ori angajamentul pe acest an şi 2 100 000 lei beneficii peste plan. • Printre măsurile menite să ducă la îndeplinirea cin­cinalului în patru ani şi ju­mătate iniţiate de muncitorii stuficoli din Delta Dunării se înscriu şi ridicarea indi­celui de utilizare a timpu­lui de lucru, care anul aces­ta a ajuns la 97,5 la sută, şi ridicarea gradului de meca­nizare a lucrărilor de re­coltare a stufului. In baza noilor măsuri se apreciază că întreprinderea de exploa­tare şi valorificare a stufu­lui din Tulcea va încheia cincinalul mai devreme de patru ani şi jumătate cu un spor de peste 21 milioane Iei la producţia globală, mate­rializat în circa 20 000 tone de stuf şi diversa arestări. • Siderurgiştii Uzinei de fier din Vlăhiţa, tineri şi vîrstnici, români şi maghiari îşi sporesc zi de z­i efortu­rile pentru ca angajamen­tele lor să devină fapte. DIN CRONICA întrecerii SOCIALISTE — Angajamentele noastre in cinstea aniversării Re­publicii, releva­tov. Iosif Spiru, secretarul comitetu­lui de partid prevăd o pro­ducţie suplimentară în va­loare de 5 milioane. Afirmaţia este argumenta­tă cu cîteva cifre. La sfirşi­­tul primelor 8 luni care au trecut de la începutul anului, metalurgiştii de la Vlăhiţa raportează realizarea peste prevederile planului, a 1577 tone fontă cenuşie, 53 tone utilaje de turnare pentru oţelării, 222 tone carcase pentru motoare electrice, cu 22 tone mai mult decît pre­vede angajamentul anual, depăşirea in proporţie de 150 la sută a angajamentu­lui suplimentar la sortimen­tul piese de schimb pentru industria metalurgică. Ele sunt rezultatul întrecerii ce se desfăşoară la temperatu­ra furnalelor, a hotărîrii dîrze cu care colectivul de aici s-a prins în lupta pen­tru împlinirea sarcinilor sta­bilite de Conferinţa Naţio­nală a partidului. Zilele care preced sărbătoarea me­talurgistului, sînt marcate de alte succese La 12 septem­brie, de pildă, tînărul maistru Bella Csender lucra pentru prima dată la furnale, dar el s-a numărat printre fruntaşii zi­lei. Schimbul condus de el s-a clasat pe primul loc in întrecere, realizind o depăși­re a sarcinilor de plan cu 21 procente. La 13 septem­brie locul fruntaş i-a fost conferit schimbului condus de maistrul Ioan Sebők care a realizat o depăşire a pla­nului cu 27 la sută iar a treia zi, recordul stabilit în ziua precedentă, a fost dobo­­rît de schimbul maistrului Dionisie Varga. M. BORDA

Next