Scînteia Tineretului, septembrie 1973 (Anul 29, nr. 7553-7577)
1973-09-15 / nr. 7565
ÎN PRIMĂ URGENŢĂ, PE OGOARELE PATRIEI: STRÎNGEREA RECOLTEI • Un succes în insula Mare a Brăilei : s-a încheiat recoltatul florii soarelui • în Teleorman culesul ar putea merge şi mai bine, dar la bazele de recepţie se lucrează un ritm de melci întrebare pentru o direcţie agricolă judeţeană : Ce se întîmplă cu legumele din Ilia aşteptate în piaţă la Hunedoara ? (in pagina a 5-a) 9 Banchetul oferit de preşedintele Guillermo Rodriguez Lara in onoarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu si a tovarăşei Elena Ceauşescu. • Decorarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu înalta distincţie „Marele colan al Ordinului Naţional de merit“. • Impresionante manifestări de stimă şi preţuire pentru conducătorul României socialiste. IN PAGINILE II, III ŞI IV prietenească, la Palatul Naţional Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Guillermo Rodriguez Lara au purtat corelaţiile de colaborare dintre cele două ţări Joi după-amiază, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a făcut o vizită protocolară, la Palatul Naţional, preşedintelui Republicii Ecuador, general Guillermo Rodriguez Lara. La întrevederea care a avut loc cu acest prilej au asistat miniştrii de externe ai celor două ţări, George Macovescu şi Antonio Jose Lucio Paredes, într-o atmosferă cordială, prietenească, au fost abordate probleme privind relaţiile de colaborare dintre cele două ţări şi, îndeosebi, au fost analizate căile lor de dezvoltare în interesul celor două ţări şi popoare, al cauzei păcii şi colaborării internaţionale. Totodată, au fost discutate probleme de interes reciproc ale situaţiei internaţionale actuale. La sosire şi la plecarea de la Palatul Naţional, garda prezidenţială a prezentat onorul. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două ţări. Atît pe traseul străbătut pină la Palatul Naţional, cit şi în faţa reşedinţei prezidenţiale, un mare număr de locuitori ai capitalei ecuadoriene au făcut preşedintelui Nicolae Ceauşescu o caldă manifestare de prietenie, într-o atmosferă cordială. Dialogul româno—columbian: REZULTATE DEOSEBITE RODICE Fiecare etapă a călătoriei pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu o întreprinde în America Latină - călătorie care însumează mii de kilometri şi presupune o gamă variată de contacte şi vizite, de întilniri cu fruntaşi politici ca şi cu simpli cetăţeni - îşi are particularităţile ei. Dar dincolo de trăsăturile distincte, dincolo de tot ceea ce compune coloritul local, se impune dominantă nota comună - cordialitatea şi simpatia cu care conducătorul poporului român este întîmpinat, sentimentele de preţuire şi admiraţie pe care le exprimă intr-o desăvîrşită EUGENIUJ OBREA (Continuare In pag. a VIII-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXIX. SERIA II. Nr. 7565 8 PAGINI —30 BANI SÎMBĂTĂ 15 SEPTEMBRIE 1973 O sarcină economică de cea mai mare importanţă: REALIZAREA INVESTIŢIILOR • Cercetarea universitară în sprijinul constructorilor • Ministerul intervine (un răspuns la articolul nostru de ieri privind situaţia de pe şantierele a două noi întreprinderi ce se construiesc la Buzău) • în lupta pentru recuperarea restanţelor constructorii Fabricii de produse ceramice din Doiceşti adresează un apel furnizorilor de utilaje. (IN pagina a s-a) PIONIERIA sub semnul noului an şcolar . Ştim, tovarăşe preşedinte, că vara aceasta n-a aparţinut doar vacanţei, ci a fost şi o vară de lucru,in care pionierii înşişi au făcut proiecte pentru activitatea organizaţiei în noul an şcolar ? Pregătirea pentru viaţa pionierească din noul an şcolar a început în cursul vacanţei, care a însemnat, în fapt, printre altele, desfăşurarea forumurilor judeţene şi, la un nivel mai ridicat, Forumul naţional. Ne-au rămas în memorie dezbaterile pionierilor, analiza exigentă, critica deschisă, aş spune pasionantă chiar, împotriva a tot ceea ce a fost neajuns, rămînere in urmă, frîna în realizarea obiectivelor organizaţiei. Pe fundalul unei atari analize, care şi-a propus precizarea stadiului în care ne aflăm privind realizarea sarcinilor încredinţate de partid mişcării pioniereşti, a obiectivelor chemării lansate de Interviu cu tovarăşul VIRGIL RADULIAN, preşedinte al C.N.O.P. primul Forum naţional s-a putut concretiza practic întreaga diversitate de preocupări pentru noul an. Trebuie să remarc că pionierii au corelat proiectele lor — în cunoştinţă de cauză — cu măsurile stabilite de Plenara partidului din 18—19 iunie care vizează problemele de conţinut ale învăţămîntului şi-i privesc în mod direct, dorindu-se, după puterile lor, participanţi la progresul şcolii româneşti. Se poate aprecia că pionieria, prin cele mai bune forţe ale sale, este gata de acţiune, să intre in prima zi de şcoală, pregătită să lucreze cu pasiune şi răspundere. Cred că lucrul acesta se desprinde şi mai limpede din modul în care Forumul naţional a conceput programul consacrat celei de a XXV-a aniversări a Organizaţiei Pionierilor, cum s-au gîndit copiii să muncească în acest an şcolar în decursul căruia poporul va sărbători a XXX-a aniversare a eliberării patriei, incit să mulţumească şi să bucure partidul, pe conducătorul său, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, întregul popor, prin înfăptuirile lor şcolare şi obşteşti. — Am dori să ne detaliaţi cum s-au gîndit să muncească, ce au considerat pionierii ca fiind problemele lor esenţiale ca elevi şi membri, ai organizaţiei revoluţionare a copiilor ? Interviu realizat de LUCREŢIA LUSTIG (Continuare in pag. a IV-a) Sunt locuri care odată văzute devin ancoră de suflet, spaţiu în care clipa plecării se dilată pină la cuprinderea de VALENTIN HOSSU-LOGHIN întoarcerii ; reîntilnindu-se după luni şi luni, îndrăgostiţii se îmbrăţişează cu sentimentul că s-au despărţit ieri. La toate de mai sus gîndeam în dimineața sâmbetei trecute, cînd apăreau întiiele (Continuare in pag. a VI-a. Un bilanf edificator Interviul nostru cu ing. ȘTEFAN CONSTANTINESCU, adjunct al ministrului industriei metalurgice Sărbătorim astăzi „Ziua metalurgistului“, manifestare devenită tradiţională în anii noştri, care reprezintă un semn de înaltă cinstire şi preţuire a muncii harnice a metalurgiştilor. Cu acest prilej am solicitat un interviu tovarăşului inginer Ştefan Constantinescu, adjunct al ministrului industriei metalurgice. — Se poate vorbi tovarăşe ministru, de o tradiţie a siderurgiei pe teritoriul ţării noastre ? — O sumară incursiune în Istoria tehnică a ţării arată că primele urme de activitate siderurgică pe teritoriul ţării noastre datează de peste 2 milenii, ceea ce atestă tradiţia poporului nostru în meşteşugul de a produce şi prelucra metalul. Nu de mult am sărbătorit 200 de ani de activitate a celei mai vechi uzine siderurgice româneşti — cea de la Reşiţa. Momentul intrării în funcţiune a acestei uzine a marcat data naşterii metalurgiei moderne in ţara noastră. Produsele fabricate la Reşiţa, In special materialul de cale ferată, au fost cunoscute In Europa încă in jurul anului 1850, fiind realizate pe bază de tehnologii şi cu agregate dintre cele mai moderne la acea dată. Cum a evoluat siderurgia, pe nivel a atins astăzi? — Abia după anul naţionalizării mijloacelor de producţie — 1948 — se poate vorbi de o dezvoltare a siderurgiei româneşti. Dacă în 1950 se produceau 555 de mii de tone oţel, ceea ce însemna 34 kg. la un locuitor, in prezent producem 8 milioane tone şi ne propunem să ajungem in 1975 la 10,7 milioane tone, adică la o producţie de 500 kg la un locuitor. Aş dori ca tinerii cititori ai ziarului „Scînteia Tineretului" să reţină un amănunt pe care-l consider semnificativ pentru paşii făcuţi de siderurgia românească : producem astăzi nu mai puţin de 10 zile tot atita oţel cit s-a produs in intregul an 1938. La baza întregii dezvoltări a metalurgiei a stat concepţia introducerii celor mai noi, avansate şi moderne tehnologii şi procedee de lucru. Semnificativă în acest sens este introducerea calculatoarelor electronice in activitatea de conducere şi optimizare a proceselor tehnice şi economice. Astăzi funcţionează în marile centre siderurgice de la Galaţi şi Hunedoara, 14 calculatoare cu ajutorul cărora este dirijată şi optimizată activitatea laminoarelor, furnalelor, a dispeceratului energetic etc. IOAN VOICU, PETRE JUNIE (Continuare in pag. a Vl-a) de ADULIN CAZACU „Cel mai mobil sector social * — aşa denumea învăţămîntul Secretarul general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Mobil, pentru că trebuie să fie mereu deschis la înnoire, să-şi modeleze structurile şi conţinutul potrivit dinamicii accentuate a întregii noastre vieţi economice şi sociale. Acum, în prag de nou an şcolar, în amurg de vacanţă, întoarcem o nouă filă în cartea acumulărilor de cultură. O carte masivă, care stochează in sine mărturii categorice ale unei mobilităţi depline în educaţie. Anul şcolar trecut a consemnat cuprinderea a 91 % din populaţia şcolară in învăţămîntul de 10 ani. 2.730.000 de elevi au urmat cursurile învăţămîntului obligatoriu de cultură generală. Au fost înregistraţi 140.000 de studenţi. Cifrele acestea sunt acum în curs de depăşire. Ele se schimbă de la an la an, înscriindu-se în suiş, pe linia unui progres fără precedent. Ele certifică mobilitatea creşterii gradului de cultură al întregului popor, cu prioritate de beneficiu pentru tînăra generaţie. Fapt palpabil, empiric al acestor din urmă zile : asaltul necontenit asupra librăriilor şi papetăriilor, creşterea vertiginoasă a cererii de instrumente ale travaliului educaţional. Un freamăt aparte, dens şi persistent, cuprinde toate localităţile ţării. Se pun in mişcare bateriile de energie ale tuturor contingentelor şcolare, intr-un fel de mişcare ondulată a luminii ce vine dinspre ştiinţa de carte. Mobilitatea învăţămîntului nostru înseamnă, mai întii, sa(Continuare in pag. a CV-a)