Scînteia Tineretului, septembrie 1976 (Anul 32, nr. 8484-8509)
1976-09-15 / nr. 8496
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ANUL XXXII, SERIA II, NR. 8496 4 PAGINI 30 BANI MIERCURI 15 SEPTEMBRIE 1976 ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL CC. AL P.C.R. In ziua de 14 septembrie 1976 a avut loc şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., sub preşedinţia tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român. Comitetul Politic Executiv a dezbătut şi aprobat un raport cu privire la lucrările de îmbunătăţire a jeţurilor de producţie şi de livrare în industrie, care să intre definitiv în vigoare la 1 ianuarie 1977, fără modificarea preţurilor de desfacere cu amănuntul la bunurile de consum destinate populaţiei. Această acţiune, care se realizează în conformitate cu prevederile Legii pentru aprobarea planului național unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe perioada 1976-1980, are în vedere accentuarea în continuare a proceselor calitative ale activității economice în acest cincinal. În acest sens, ţinînd seama de încheierea lucrărilor pentru reaşezarea preţurilor de producţie şi de livrare în industrie, îmbunătăţirile urmăresc valorificarea superioară a materiilor prime şi materialelor provenite din ţară, ridicarea nivelului tehnic al producţiei, îmbunătăţirea calităţii produselor, atît pentru necesităţile economiei naţionale şi ale populaţiei, cit şi pentru export. Măsurile aprobate au în vedere reaşezarea mai judicioasă a preţurilor de producţie, care să ţină seama de necesitatea reducerii continue a costurilor prin mobilizarea resurselor interne de care dispun unităţile economice, prin economisirea materiilor prime şi a materialelor şi eliminarea risipei, printr-o mai bună organizare a muncii. Totodată, măsurile ţin seama de influenţele pe care le au preţurile de pe pieţele mondiale asupra costurilor interne. Comitetul Politic Executiv a stabilit ca ministerele, centralele şi întreprinderile industriale să ia toate măsurile pentru ca preţurile să ţină seama de cheltuielile efective, să mobilizeze toate resursele materiale şi umane de care dispune economia noastră in vederea creşterii continue a eficienţei întregii activităţi, sporirii, pe această bază, a venitului naţional, asigurării creşterii neîncetate a nivelului de trai material al întregului nostru popor, in concordanţă cu hotărîrile Congresului al XI-lea. Comitetul Politic Executiv a examinat în continuare un raport cu privire la modul cum se realizează indicatorii tehnico-economici stabiliţi la capacităţile de producţie industrială care au intrat în funcţiune. Apreciind rezultatele obţinute în acest domeniu, Comitetul Politic Executiv a criticat, totodată, o serie de neajunsuri care se mai manifestă în valorificarea potenţialului creat prin noile investiţii. Comitetul Politic Executiv a stabilit să se analizeze situaţia fiecărui obiectiv în parte pentru a se asigura exploatarea la parametrii proiectaţi a utilajelor şi instalaţiilor, organizarea raţională a fluxurilor de producţie, îmbunătăţirea unor tehnologii şi reţete de fabricaţie, precum şi a structurii sortimentale, in funcţie de nevoile pieţei interne şi externe. Pentru creşterea eficienţei economice a activităţii noilor obiective trebuie să se acţioneze in continuare pentru mai buna organizare a aprovizionării tehnico-materiale, micşorarea consumurilor specifice de materii prime şi materiale, ridicarea nivelului de pregătire a personalului din exploatare, creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. In continuare, Comitetul Politic Executiv a examinat Raportul privind exercitarea controlului financiar preventiv in unele unităţi socialiste, in semestrul I. Comitetul Politic Executiv, pornind de la concluziile Curţii Superioare de Control Financiar, a apreciat pozitiv rezultatele obţinute in activitatea de control preventiv în scopul promovării unui climat de ordine şi disciplină riguroasă în gospodărirea eficientă şi cu răspunderea mijloacelor materiale şi băneşti. Totodată, Comitetul Politic Executiv a constatat că se mai manifestă cazuri de angajare a unor resurse materiale şi băneşti fără o fundamentare economică suficientă, de cheltuieli administrativ-gospodăreşti care nu sunt oportune, de creare a unor stocuri tehnico-materiale ce depăşesc nevoile reale ale planului, de folosire necorespunzătoare sau chiar de neutilizare a unor echipamente şi utilaje aflate in bună stare de funcţionare. Comitetul Politic Executiv a stabilit ca activitatea controlului financiar preventiv să cuprindă o sferă mai largă de probleme esenţiale pentru bunul mers al economiei, pentru obţinerea unei eficienţe cit mai ridicate in toate sectoarele producţiei materiale. In acelaşi timp, se impune ca ministerele, centralele şi întreprinderile economice să asigure, la toate locurile de muncă, cea mai deplină ordine în gospodărirea fondurilor, respectarea riguroasă a disciplinei financiare şi de ordin, încadrarea întregii activităţi financiar-bancare în prevederile legale şi apărarea integrităţii avutului obştesc, să acţioneze cu hotărâre pentru eliminarea risipei, a tuturor actelor economice fără eficienţă. Comitetul Politic Executiv cere să se manifeste o şi mai mare preocupare în direcţia punerii în valoare a rezervelor existente în cadrul fiecărei unităţi economice, pentru utilizarea mai bună a mijloacelor circulante şi fondurilor de investiţii, a fondurilor valutare, să se continue cu fermitate acţiunea de realizare a programelor stabilite pentru creşterea productivităţii muncii şi reducerea costurilor de producţie. Comitetul Politic Executiv a luat în discuţie şi a aprobat Programul de măsuri pentru aplicarea hotârîrilor Congresului al Xl-lea al partidului şi ale Congresului educaţiei politice şi al culturii socialiste, în domeniul ideologic şi cultural-educativ, elaborat de Comisia ideologică a C.C. al P.C.R., sub directa îndrumare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Programul ţine seama de sarcinile stabilite de Congresul al XI-lea al P.C.R., de indicaţiile cuprinse în Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, precum şi de propunerile făcute de oamenii muncii la Congresul educaţiei politice şi al culturii socialiste. In acest sens, a fost aprobată crearea Consiliilor de educaţie politică şi cultură socialistă ca organisme de partid şi de stat la nivelul judeţelor şi al municipiului Bucureşti, al oraşelor, comunelor, întreprinderilor şi instituţiilor, care - sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid - să organizeze unitar întreaga activitate de educaţie politică şi râspindire a ştiinţei, să cuprindă şi să antreneze toate forţele de care dispunem în acest domeniu. Programul prevede îmbunătăţirea organizării şi conţinutului invăţămîntului politico-ideologic de partid şi U.T.C., dezbaterea problemelor fundamentale ale activităţii de partid şi de stat, a problemelor socialismului ştiinţific şi dezvoltării economico-sociale a României, a problemelor materialismului dialectic şi istoric şi ale rolului ştiinţei şi tehnicii în progresul economic şi social al ţării, precum şi organizarea „Universităţii politice şi de conducere”, ca formă superioară de pregătire a activului de partid. In program sunt cuprinse măsuri cu privire la propaganda prin conferinţe, la informarea politică şi la alte forme ale propagandei de partid. De asemenea, se stabileşte îmbunătăţirea cabinetelor judeţene pentru activitatea ideologică şi politico-educativă prin atragerea unui larg activ obştesc la conducerea şi desfăşurarea activităţii acestora. Un capitol important al Programului se referă la măsuri privind pregătirea practică şi educarea patriotică, revoluţionară, socialistă a preşcolarilor, elevilor şi studenţilor prin legarea mai strînsă a tuturor activităţilor tineretului şcolar şi universitar de practica productivă, de activitatea economico-socială a ţarii. O atenţie deosebită acordă Programul ridicării la un nivel superior a activităţii in domeniul culturii şi artei, îmbunătăţirii activităţii uniunilor şi asociaţiilor de creatori, dezvoltării creaţiei cinematografice, teatrale şi muzicale, îmbunătăţirii activităţii aşezămintelor culturale, stimulării activităţii cultural-artistice de masă. In cadrul măsurilor aprobate de Comitetul Politic Executiv, un loc important îl ocupă organizarea Festivalului naţional al educaţiei şi culturii socialiste „Ciitare României”, care are ca scop stimularea creaţiei şi interpretării artistice în rîndul maselor, intensificarea şi îmbogăţirea vieţii spirituale a ţârii, participarea tot mai largă a oamenilor muncii la activitatea culturală. Festivalul - organizat pe genuri de activităţi culturalartistice - se va desfăşura pe etape de masă, judeţene, interjudeţene şi republicană, în perioada 1976-1977 in cinstea aniversării a 100 de ani de la cucerirea independenţei de stat a României, urmind ca apoi sa aibă loc din doi in doi ani. Programul prevede măsuri de îmbunătăţire a activităţii mijloacelor de informare în masă, a presei, radioului şi televiziunii pe linia creşterii contribuţiei acestora la educarea politico-ideologică şi culturală a maselor, la mai buna reflectare a actualităţii politice, economice, sociale şi culturale a ţării, precum şi a evenimentelor internaţionale. In Program sunt înscrise măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii de râspindire a cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice in rîndul maselor, precum şi pentru îmbunătăţirea activităţii Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice. Un capitol al Programului se referă la acţiuni care să ducă la mai buna cunoaştere a României peste hotare, a realităţilor din ţara noastră, a vieţii culturalartistice şi ştiinţifice româneşti. In spiritul documentelor Conferinţei europene pentru securitate, Comitetul Politic Executiv a stabilit să se înfiinţeze Centrul naţional pentru promovarea prieteniei şi colaborării cu alte popoare, ca organism obştesc care să contribuie la mai buna cunoaştere reciprocă dintre poporul român şi alte popoare. Programul va fi trimis comitetelor judeţene de partid spre dezbatere, iar un rezumat al acestuia va fi publicat în presă şi supus discuţiei publice. Comitetul Politic Executiv a stabilit ca, în urma discuţiei publice, Programul să fie supus dezbaterii şi aprobării Comitetului Central al P.C.RIn cadrul şedinţei, Comitetul Politic Executiv a hotărît unele măsuri de perfecţionare a invăţămîntului profesional, in vederea asigurării unui profil larg de pregătire pentru mai multe meserii şi specializări înrudite, in adoptarea acestor măsuri s-a pornit de la faptul că viitorii muncitori sunt absolvenţi ai primei trepte de liceu, iar dezvoltarea şi modernizarea continuă a economiei noastre naţionale necesită oameni cu calificare inalta şi un grad de complexitate mai ridicat, care să le permită să desfăşoare o activitate eficientă în condiţiile schimbărilor permanente pe care revoluţia tehnico-ştiinţifică le determină in tehnicile şi tehnologiile de producţie. In acest scop, invăţămintul profesional cu absolvenţi ai primei trepte de liceu va asigura cu preponderenţă instruirea practică, care se va baza in primul rind pe activitate de producţie, îndeosebi in ateliere-şcoală şi in secţiile întreprinderilor de specialitate. Totodată, in toate ciclurile de invâţâmint trebuie să se asigure, paralel cu studiile, o pregătire corespunzătoare a elevilor care să le permită ca, la absolvire, să fie calificaţi intr-o meserie utilă societăţii. în acelaşi timp, Comitetul Politic Executiv a examinat unele propuneri privind crearea cadrului organizatoric şi juridic al participării active a părinţilor la înfăptuirea politicii partidului şi statului în domeniul învăţămintului, la pregătirea şi educarea tineretului şcolar, care să asigure, totodată, controlul cetăţenilor, al societăţii noastre asupra activităţii din şcoli şi licee, a instituţiilor judeţene şi centrale care le coordonează. In acest sens, se are in vedere, între altele, constituirea, la nivelul fiecărui judeţ, al municipiului Bucureşti, cit şi pe ţară a consiliilor comitetelor cetăţeneşti de părinţi, care vor avea reprezentanţi in consiliul de conducere al inspectoratului de invâţâmint respectiv, precum şi al Ministerului Educaţiei şi Invăţămîntului. Totodată, preşedinţii comitetelor cetăţeneşti de părinţi din fiecare institut de invâţâmint vor face parte din colectivul sau consiliul de conducere. Comitetul Politic Executiv a stabilit ca măsurile preconizate să fie definitivate sub forma unui Decret al Consiliului de Stat. Ca o expresie a adincirii democraţiei socialiste, a creşterii rolului opiniei publice, Comitetul Politic Executiv a hotârit lărgirea competenţelor comisiilor de judecată prin intermediul cărora să se realizeze participarea cetăţenilor la înfăptuirea legalităţii şi la educaţia socialistă a maselor. Comitetul Politic Executiv a examinat şi soluţionat unele probleme ale activităţii de partid şi de stat din domeniile industriei, construcţiilor, cooperaţiei meşteşugăreşti şi relaţiilor externe. ★ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a informat Comitetul Politic Executiv despre rezultatele vizitei oficiale de prietenie făcute împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu in R.S.F. Iugoslavia, la invitaţia tovarăşului Iosip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, şi a tovarăşei Jovanka Broz. Comitetul Politic Executiv a dat o înaltă apreciere rezultatelor acestui nou dialog la nivel inait, care, continuînd întilnirile rodnice, tradiţionale, dintre conducătorii de partid şi de stat ai României şi Iugoslaviei, marchează un moment de seamă in evoluţia ascendentă şi multilaterală a relaţiilor româno-iugoslave, constituind o nouă şi însemnată contribuţie la dezvoltarea şi adîncirea prieteniei şi colaborării frăţeşti dintre cele două ţări şi partide, în interesul poporului român şi popoarelor iugoslave, al cauzei păcii, socialismului şi cooperării interstatale. Convorbirile prieteneşti, sincere, dintre tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito, încununate de succes deplin, primirea călduroasă, sărbătorească făcută solilor poporului român pe pâmintul Iugoslaviei socialiste au pus pregnant în lumină amploarea şi trăinicia relaţiilor frăţeşti româno-iugoslave, cu adinei rădăcini în istorie, care astăzi constituie un exemplu de raporturi intre două ţări socialiste, de colaborare fructuoasă, bazată pe stimă şi încredere tovărăşească, pe deplină egalitate şi respect reciproc. In cadrul convorbirilor dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Iosip Broz Tito au fost scoase în evidenţă şi concretizate noi căi şi posibilităţi de intensificare şi diversificare a cooperării economice, a colaborării pe toate planurile construcţiei socialiste. Comitetul Politic Executiv işi exprimă convingerea că, pe baza importantelor hotăriri şi măsuri stabilite cu acest prilej, se va realiza o conlucrare tot mai largă între România şi Iugoslavia, între Partidul Comunist Român şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia, o dezvoltare mai intensă a colaborării politice, economice, tehnico-ştiinţifice şi culturale. Comitetul Politic Executiv relevă marea semnificaţie a semnării de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Iosip Broz Tito a Declaraţiei comune în care este reafirmată hotărîrea Republicii Socialiste România şi a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia de a aşeza în continuare la baza relaţiilor lor, precum şi a relaţiilor cu toate statele lumii, principiile fundamentale ale deplinei egalităţi în drepturi, independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului in treburile interne şi avantajului reciproc, respectării dreptului inalienabil al fiecărui popor de a-şi hotărî singur, liber şi suveran, sistemul său politic şi căile dezvoltării sale economico-sociale. Totodată, Comitetul Politic Executiv relevă importanţa deosebită a Acordului, semnat de cei doi preşedinţi, privind extinderea colaborării în scopul utilizării potenţialului hidroenergetic al Dunării, precum şi a celorlalte documente încheiate care deschid perspective dintre cele mai bune întăririi şi dezvoltării relaţiilor de prietenie şi colaborare, pe multiple planuri, dintre ţările şi partidele noastre, corespunzător intereselor şi aspiraţiilor ambelor popoare, cauzei înţelegerii şi colaborării internaţionale. în acelaşi timp, Comitetul Politic Executiv şi-a manifestat satisfacţia pentru faptul că, în spiritul înţelegerilor stabilite, România şi Iugoslavia, Partidul Comunist Român şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia dezvoltă conlucrarea lor activă pe tărâmul vieţii internaţionale, contribuind, prin acţiuni şi eforturi comune, la instaurarea unor raporturi cu adevărat echitabile între state, la soluţionarea constructivă a problemelor complexe ale contemporaneităţii, la statornicirea noii ordini politice şi economice mondiale, la asigurarea unui climat de destindere, securitate şi cooperare în Balcani şi in Europa, la întărirea unităţii ţărilor socialiste, a partidelor comuniste şi muncitoreşti, la lupta pentru socialism, progres social şi pace in lumea întreagă. Comitetul Politic Executiv a aprobat în unanimitate documentele semnate ca urmare a convorbirilor dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Iosip Broz Tito şi a stabilit măsuri pentru aplicarea consecventă in viaţă a acordurilor şi înţelegerilor convenite între România şi Iugoslavia. Pentru a evita orice pierderi, STRÂNSUL, TRANSPORTUL ŞI DEPOZITAREA RECOLTEI SĂ SE DESFĂȘOARE UN FLUX NEÎNTRERUPT • Echipele mixte de mecanizatori-cooperatori, angajate la muncă, pe suprafeţele lucrate in acord global, pe toată durata zilei • De ce nu sunt respectate graficele de preluare ? • Ample acţiuni uteciste la recoltări. Relatări în pag. a lll-a “ Atenţie sporită prioritare « t • •• «. • , i°losim eficiente de a fiecărei ore investiţii bune de lucru IN PAGINA A III-A Astăzi, în întreaga ţară începe noul an de învăţâmînt ____________ „Doresc ca, de la înalta tribună a Congresului al XIea, sâ adresez tineretului chemarea de a învăţa, de a se pregăti pentru muncă şi viaţă. Insuşiţi-vă, dragi tineri, cele mai înalte cuceriri ale ştiinţei din toate domeniile de activitate, aşezaţi la baza cunoaşterii concepţia revoluţionară despre lume — materialismul dialectic şi istoric! Insuşiţi-vâ spiritul comunist, care a caracterizat şi caracterizează întreaga activitate a partidului nostru, luptaţi întotdeauna hotărît împotriva vechiului, a ceea ce nu mai corespunde necesităţilor dezvoltării sociale, militaţi neabătut pentru promovarea spiritului revoluţionar, a noului în toate sectoarele de activitate !". NICOLAE CEAUŞESCU LECŢIA DE VIAŢĂ Prima zi a noului an de invăţămînt. La această oră, printr-o frumoasă tradiţie a şcolii româneşti, se ţine marea lecţie a îndatoririlor pe care le au elevii şi studenţii ca generaţie a viitorului. Este lecţia de viaţă care-l pune pe copil, adolescent şi tînăr fată în faţă cu realităţile prezentului în care toţi încep noul urcuş spre devenire. Această realitate reprezintă ţara aflată în întregimea ei în plin efort constructiv, cu bătaia inimii potrivită ritmului vibrant al Programului partidului, al cincinalului revoluţiei tehnico-ştiinţifice în care ne situăm şi se situează învăţămintul. Şcoala este îndrumată ca, prin tot ce dă elevului şi studentului, să modeleze conştiinţe, să crească generaţia tînără în cultul iubirii de patrie, al datoriei de a o sluji exemplar — un tineret revoluţionar, capabil să înţeleagă şi să trăiască vremurile sale. Activitatea care a precedat actuala deschidere a şcolii arată elocvent că, aprofundindu-se Expunerea secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Congresul educaţiei politice şi al culturii socialiste, s-au alcătuit proiecte de lucru pătrunse de grija pentru etica învăţămintului, pentru cultivarea la tineri a sentimentului istoriei, a ideilor filozofice marxiste, a trăsăturilor moral-cetăţeneşti. Pe un asemenea fond educaţional, propriu pedagogiei comuniste şi unei didactici moderne, strins „SCÎNTEIA TINERETULUI" (Continuare în pag. a II-a) Abecedarul și aritmetica, flori şi zimbete pentru bobocii din clasa vntii. Fotografie : VASILE RANGA • PERFECŢIONARE PRIN ÎNVĂŢĂTURĂ ŞI MUNCĂ Sub acest generic prezentăm opiniile, gindurile de început de an, exprimate de reprezentanţi ai şcolii şi facultăţii Prof. univ. GEORGE CIUCU, rector al Universităţii Bucureşti, membru corespondent al Academiei R.S.R., ANCA DANIELA COJOL, elevă, membru supleant al Biroului C.C. al U.T.C., DANIELA DIMA, pionieră, locţiitor al preşedintelui C.N.O.P., CORNEL CHIRIAC, student, preşedintele Consiliului A.S.C., Facultatea de metalurgie, Bucureşti. • Prezentarea la posturi — datorie de onoare a tinerelor cadre didactice Relatări în pagina a ll-a Cavalerii lui sinus şi cosinus de C. Vişan In şirul neîntrerupt de turişti reprezentînd parcă toate rasele şi toate limbile pămintului, care urcau spre meterezele castelului Bran, mi-au atras la un moment dat atenţia replicile cu parfum moromeţian ale unor vizitatori cu cravate roşii. Veneau, aşa cum mă făcuse să bănuiesc vorbirea lor, din Teleorman, de la Alexandria şi Turnu Măgurele, de pe meleagurile lui Darie şi ale lui Niculae Moromete. Le-ar fi putut trece prin minte şcolarilor desculţi de altădată din Omida şi din Siliştea Gumeşti că şi-ar putea petrece vacanţele mai departe de orizontul izlazului comunal, altfel decit spetindu-şi oasele fragede la sapă ori ,la seceriş, cu buzele arse de sete, cu tălpile singerind de mărăcini şi de tălpigile miriştii ? Jurnalul de tabără al unui Darie (Continuare in pag. a II-a) Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi în R. S. F. Iugoslavia ! MOMIT DE ÎNALTĂ SEMNIFICAŢIEAl DEZVOLTĂRI RAPORTURILOR PRIETENEŞTI romAaio-inarsiavi Vizita oficială de prietenie pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au efectuat-o în Iugoslavia, între 8—11 septembrie a.c., la invitaţia tovarăşului Iosip Broz Tito şi a tovarăşei lovanka Broz, constituie un moment cu profunde semnificaţii, un eveniment politic de majoră însemnătate, izvorîte firesc din relaţiile tradiţionalei prietenii româno-iugoslave, expresie a bunelor raporturi dintre Partidul Comunist Român şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia, dintre popoarele celor două ţări. Fapt, dealtfel, elocvent demonstrat de atmosfera sărbătorească, de caldă stimă şi prietenie ce a fost rezervată de popoarele Iugoslaviei vecine şi prietene înalţilor oaspeţi români. Ceremonia călduroasă a primirii, nenumăratele manifestări ale sentimentelor de prietenie ce au avut loc de-a lungul întregului traseu exprimă convingerea că noul dialog româno-iugoslav la cel mai înalt nivel deschide noi orizonturi largi colaborării pe multiple planuri între partidele, ţările şi popoarele noastre, in interesul reciproc, al cauzei socialismului şi colaborării internaţionale. Evoluţia continuu ascendentă a raporturilor de conlucrare frăţească dintre ţările, partidele şi popoarele noastre — subliniate cu satisfacţie în cadrul convorbirilor dintre tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito, precum şi în Declaraţia comună, document de mare semnificaţie istorică — evidenţiază în mod strălucit rolul determinant al întrlnirilor şi convorbirilor româno-iugoslave la nivelul cel mai înalt, colaborarea dintre cele două ţări caracterizîndu-se printr-un înalt grad de respect şi înţelegere. Pornind de la rezultatele obţinute pînă in prezent, de la interesele reciproce ale României şi Iugoslaviei, preşedinţii celor două ţări au convenit să se intensifice colaborarea şi să se extindă contactele prieteneşti şi schimburile de păreri şi experienţă în toate domeniile de activitate politică, economică şi socială, au stabilit noi căi şi posibilităţi de intensificare şi diversificare a cooperării econo-GH. SPRINTEROIU (Continuare in pag. a IV-a)