Scînteia Tineretului, februarie 1977 (Anul 33, nr. 8614-8637)

1977-02-01 / nr. 8614

„SCÂNTEIA TINERETULUI" pag. 2 După ce uşa coliviei de la patul ar. 1 al minei centrale s-a închis cu un zgomot surd şi-am început să lunecăm spre miezul pămintului cu o viteză ce depă­şea chiar cei 6 m s ştiuţi, zăpa­da grea care căzuse necontenit o noapte întreagă şi o diminea­ţă peste cheia­r a început , să facă loc altor impresii, mult mai puternice. Ca de fiecare dată ciad am cobor­it. intr-o mină mă stăpinea și acum do­rința teribilă de a-i ir.tî'.iii cit mai repede pe oamenii ei, de a le lumina pentru o clipă chipu­rile cu lampa de miner in timp ce — știam — miinile iveau să se stringă cu o solidaritate des- --------------------­pre care cuvin­tele pot­ spune prea puţin... încă ... înainte de a ne fi pre­gătit să coborim la orizontul 9, Oprea Micu, se­cretarul comite­tului U.T.C. de la exploatarea minieră, imi spusese : — Brigada lui Trifan a început -------------------­și anul acesta foarte bine. Numai după­ prima decadă a lui ianuarie depăşirile „cintăreau“ aproape 175 tone de minereu. Despre brigada de tineret con­dusă de Constantin Trifan mi se vorbise şi la Hunedoara şi la Teliuc. Auzisem cuvinte­ de laudă pentru faptele de laudă ale unor oameni pe care incă nu-i cunoşteam şi în căutarea cărora pornisem acum străbă­­tind kilometri intregi de gale­rii. La gura suitorii, pe unde trebuia să urcăm ca să putem ajunge la aceşti tineri minu­naţi, pentru care miile de tob­e de minereu peste plan au de­venit o obişnuinţă, un mod ade­vărat de a trăi. Oprea Micu şi-a făcut palmele pilnie şi a strigat : „ Măi, cei de sus ! ..Cei de sus !“ — cum nu se poate mai potrivite cuvinte pentru ei. De data aceasta insă ele nu voiau să însemne decit . ..Atenţie, venim la voi ! Se poa­te urca ?“ Aşa o cer legile mi­nei ; oamenii care lucrează aici ştiu asta şi mai ştiu câ o­rice nesocotire a lor poate să le fie . ,fatală. Dar aceste cuvinte aveau ?i altă semnificație : de patru ani tinerii din brigada lui Con-­ stantin Trifan se află in frun­tea întrecerii uteciste, adică sus, sus de tot, pe piedestalul unde ii înălța munca­­de multe ori indirjită, dar niciodată lip­sită de dăruire şi pasiune), in­teligenţa şi spiritul de inventi­vitate cu care „atacă“ straturile de minereu, cu care previn in­filtraţiile şi fac faţă­ oricăror surprize pe care pămintul — a­­colo d­in adincurile sale — le poate rezerva. Prea mult n-am putut sta de vorbă cu Constan­tin Trifan şi cu ortacii săi. Pre-, găteau o Străpungere pentru. a putea trece la exploatarea unei noi ,,felii“ de minereu, erau grăbiţi, fixaseră grinzile de lemn şi le consolidaseră. E musai să terminăm as­tăzi. miine galeria prin­ care aţi ajuns pîrnă la noi nu vă mai exista, va fi rambieiată, adică va fi umplută cu steril pentru a putea lucra deasupra ei. — $.• totuși, am încerca­, aș vrea să aflu doar citeva" lucruri despre ..cei 47“ din brigadă dumneavoastră. — N-a fost deloc ușor atunci, la început, mi-a răspuns. $i ușor nu este nici astăzi. Cine vine la mină doar pentru că ştie că nici se poate câştiga bine nu rămine multă vreme. Ne-am legat sufleteşte, ne cunoaştem bine, ştim fiecare ce poate şi cit poate. La numai un an după constituire brigadă fiind in în­trecere, am lansat o altă iniţia­tivă, astăzi generalizată in toa­tă Valea Jiului : „Nici o ma­şină de încărcat sub randamen­tul de 6 tone pe post de lucru“. Intr-adevăr n-a fost uşor. Pentru ♦înáru! Constantin Tri­fan, ajuns la Ghalar de prin părţile Iaşului in urmă cu a­­proape 15 ani, ------------------- fiecare tinăr nou venit, in brigadă constituie o pro­blemă : să-l­ în­vețe meserie, să-l facă să-i placă mină. Să nu-i lipsească nimic — de la mîncare pină la echipamentul de lucru și locuință în blocul de garsoniere, de la o integrare în ---------------------­­cadrul colectivu­lui organizației U.T.C. pînă la com­pletarea studiilor. — Ca Sâ fii minier, unii spu­nea, mi-i totul să dai doar va­goane­ de minereu peste plan. Trebuie să cunoşti totul despre mină, să-i cunoşti toate mese­riile şi atunci cind ţi se pare greu să nu dai înapoi, ci să-ţi încordezi şi mai mult voința, puterile, să dovedeşti pricepere şi inventivitate, hărnicie şi cu­raj . Iată de fapt atributele tineri­lor din brigada lui Trifan. Sunt oamenii care in anul acesta s-au ans­­­at să scoată la lumină 70 000 de ton­e de minereu (cu 10 000 tone mai mult decit in anul trecut) şi care, încă din primele zile, au făcut dovada, că și acest, angajament poate să fie și vă fi depăşit. LAURENŢIU OLAN Acolo unde te poate înălța numai munca BIOGRAFIE MILENARA (Urmare din pagina I) şi Gelu — care s-au opus cu o indirjire tipic dacică, tentati­velor de cucerire ale maghiari­lor veniţi din Cimpia Panonică. ..Ţările" Birsei, Făgăraşului. Amlaşului. Haţegului. Oaşului şi Maramureşului, formaţiunile politice din Dobrogea (una din­tre ele condusă de jupan Di­­rfiitrie), cele ale brotnicilor şi bolohovenilor, diriguite de cne­­zii şi voievozii din Moldova, cele ale .,geţilor“ şi mai t­irziu ale valaţilor din Ci­hpia Dunării, Ţara Severinului. Ţara lui Li­­tovoi, in b­ordul Olteniei şi in Haţeg, cnezatele lui loan şi Fer­eac, in dreapta Oltului, voievo­datul lui Seneslau, in zona Curtea de Argeş... Menţionate, mai concis sau mai pe larg, in scrieri mai de aproape sau mai de departe, toate fără nici o ex­cepţie figurează în unul şi ace­laşi context — cel al unei lupte permanente pentru neat­rnare. Secolul XIV este secolul ma­rilor înfăptuiri politice : înteme­ierea statelor feudale centrali­zate ale Ţării Româneşti şi Mol­­dovei. Aceasta st marcat ri­dicarea, pe o treaptă şi mai înaltă, a aceleiaşi necurmate bă­tălii pentru apărarea entităţii naţionale, a integrităţii patriei. Nu este cazul să insistăm asu­pra unor figuri, momente şi fapte, bine cunoscute, incă de pe băncile şcolii : Basarab, vic­torios la Posada împotriva oşti­rilor venite din Ungaria ; Bog­dan, învingător al aceluiaşi pu­ternic regat feudal ; Mircea cel Bătrin, primul care a pus stavi­lă încercării, otomane de a trans­forma Muntenia intr-un pa­­şalic ; Alexandru cel Bun care, dă pe tronul Moldovei, a vorbit de la egal la egal cu re­gii Poloniei ; Iancu de Hune­doara şi cnezii săi români, care au dovedit Europei că ienicerii şi spahiii nu sunt invincibili ; Vlad Ţepeş care l-a înfruntat pe Mahomed al 11-lea, cuceritorul Constantinopolului ; Ştefan cel Mare, care de-a lungul aproape unei jumătăţi de secol a apărat independenţa Moldovei, biruind un 34 din cele 36 de bătălii sus­ţinute împotriva armatelor tur­ce, polone şi ungare ; Petru Ra­reş, Radu de la Afumaţi şi Ioan Vodă Viteazul, stegari ai acele­iaşi lupte pentru nedum­are ; Mihai Viteazul, gloriosul înfăp­tuitor al primei uniri a ţărilor române, testament şi ghid po­litic pentru toate generaţiile ur­mătoare : Radu Şerban, Matei Basarab, Vasile Lupu­. Mihnea al II­­-lea, domnitori ai afirmă­rilor şi reafirmărilor româneşti in împrejurări dintre cele mai dificile ; Şerban Cantacuzino, Constantin Brincoveanu, Dimi­­trie Cantemir, protagonişti ai menţinerii şi lărgirii statutului de autonomie al ţărilor române. Mărturii dintre cele mai grăi­toare ale acestui statut de auto­nomie li le-au oferit o călăto­rie la Istanbul. La Başbakanlîk Arşiv (Arhivele Consiliului de Miniştri al Imperiului otoman), cele 131 de cataloage ale ,,Scri­sorilor imperiale“, ca şi cele 31 de cataloage ale colecţiei Gevdet, conţin nenumărate referiri di­recte şi indirecte la locul aparte pe care il ocupau Ţara Româ­nească şi Moldova in cuprinsul giganticei împărăţii. Concluden­te in sensul de mai sus sint nu numai prezenţele ci şi absentele româneşti din unele materiale de arhivă. Unul dintre multele exemple grăitoare care se pot cita : in nici unul din cele peste 1 000 de volume In care s-au consemnat datele recensăminte­­lor efectuate, in Imperiul oto­man, incă dil­ sec. XV, cu pri­lejul urcării pe tron a fiecărui sultan, nu figurează nici Mun­tenia, nici Moldova. Aceas­tă lipsă marchează tocmai punerea lor în afara teritoriului otoman propriu zis, spre deose­bire de celelalte ţări balcanice, incluse in recensăminte. La sfirşitul sec. XVII şi în­ceputul sec. XVIII, penetraţia habsburgică în sud-estul­ Euro­pei a creat noi ameninţări la adresa fiinţei naţionale româ­neşti, aflate acum la confluenţa de interese a imperiilor. In Mol­dova şi Ţara Românească, Poarta a folosit regimul fanariot ca in­strument de înăsprire a do­minaţiei sale. Austria a trecut Transilvania sub conducerea unui guvernator, numit direct de împărat, a anexat Oltenia (intre 1718 şi 1739). Dar epo­ca a cunoscut totodată o in­totire a luptei românilor îm­potriva dominaţiei Străine, im­plătită tot mai strins cu luptele maselor populare împotriva ex­ploatării feudale. In fruntea lor: Horia, Cloşca şi Crişan, Tudor Vladimirescu, paşoptiştii, făurito­rii Unirii Principatelor, eroii Războiului de Independenţă din 1877—1878... Cucerirea independenţei de stat depline a fost un nou punct de plecare spre desmvirşirea Sta­tului român naţional unificat, cuprinzător a celor trei vechi ţări, locuite de un popor cu identitate etnică, lingvistică ş­i spirituală — poporul român. Biografia bimilenară a fiinţei lui naţionale a cerut eforturi supraomeneşti şi jertfe fără nu­măr. Cu aproape doi ani in urmă, la Alba Iulia, tovarăşul Nicolăe Ceauşescu punea între­barea : „Cum alta putea cinsti mai bine pe acei care şi-au dat viaţa şi şi-au vărsat sîngele pentru unitatea naţiunii noas­tre, pentru libertatea şi progre­sul social, atit pe cei care au luptat cu sute de ani in urmă, printre care şi Mihai Viteazul, cit şi pe cei din rindurile ţăra­nilor,­­ revoluţionari, apoi , ale muncitorilor, ale intelectualilor şi ale tuturor forţelor progre­siste, pe­ toţi aceia care şi-au unit rindurile — români, ma­ghiari, germani, de alte naţiona­lităţi — pentru ă asigură­­lichi­darea cu desăvîrşire a vechilor orinduiri de exploatare şi asu­prire şi pentru a constitui o orinduire nouă, în care poporul a devenit pe deplin stăpîn pe destinele sale, făuritorul con­ştient al propriei sale istorii ?“. Şi tot secretarul general al Partidului Comunist Român răspundea : „Putem să cinstim aceasta angajindu-ne solemn — în memoria acelora care s-au jertfit — că vom face totul pen­­tru­­­triumful socialismului şi co­munismului în România, pentru unitatea întregului popor, a tu­turor cetăţenilor, fără deosebire de naţionalitate, în jurul parti­dului, pentru­ independenţa şi suveranitatea patriei noastre socialiste !“. ALEXANDRU ODOBESCU ŞI „SCENELE ISTORICE" DE LA 1877 (Urmare din pagina 1) , slăbind sub dinsul amindouă picioarele, pătrunse fără de veste de un glonţ. Lungit în patul pe care-l duc la ambulanţă, el trece pe ■ di­naintea colonelului Slănicea­­nu, opreşte pe brancardieri şi pe cind face şefului raport despre ceea ce se petrecuse in fruntea bătăliei, un alt glonţ, şuferind pe lingă dinşii, se înfige in stinghea de lemn a patului. De acum nimeni nu se mai tulbură de asemenea mărunţişuri“. Este impresionant tabloul atacului, in câte sunt scoşi in evidenţă, ca-n marile com­poziţii de gen, oamenii sim­pli, ţăranii români, îmbrăcaţi numai pe jumătate in haine militare, in opinci, in cojoa­ce, mergind înainte, cu sin­­gele curgindu-le şiroaie pe obraz, strigînd : „Trăiască România !“■ Atacul de la Rahova, unul dintre cele mai singeroase din­­întreaga campanie, a fost înregistrat şi in schiţe luate la faţa locului şi apoi pictat in ulei de unul din reporte­rii de război ai armatei ro­mâneşti, pictorul Nicolae Grigorescu. Scena lui Gri­­gorescu este identică, în li­nele detalii, cu descrierea lui Odobescu. Vlahuţă spunea că pictorul, atit de impresionat de vitejia dorobanţilor şi că­lăraşilor, schiţă şi desena cu lacrimi şi cu emoţie de nă­­stăliînit. Conferinţa lui Alexandru Odobescu nu era numai un elogiu adus eroilor indepen­denţei, ci şi un îndemn adre­sat nu atit poporului român, cit celor de la conducere pen­tru apărarea acestor mari cu­ceriri : „Vom şti bine că na­dinsul (poporul n.n.) va sta în nepăsare sau se va da in lături, de cite ori, de acum înainte, vre­un pericol va ameninţa fiinţa sau drepturi­le ţării noastre“. Aici, Odo­bescu se găsea pe aceeaşi po­ziţie cu Eminescu. Noul hotel „Continental“ din Sibiu Fotografia : O. PLECAN Pierderile înregistrate la transportul de energie elec­trică, datorită rezistenţei elec­trice a conductorilor folosiţi in preient, echivalează, pen­tru producţia m­ondială, cu de citeva ori producţia anuală de energie electrică a ţării noastre. Este vorba, aşadar, de o risipă imensă de resur­se energetice şi de enorme pagube bâneşi care justifică, chiar dacă in prezent sunt foarte costisitoare, cercetările îndreptate spre reducerea aut mai substanţială a acestor pierderi. De mai mult timp s-a­­dovedit că unele metale şi afiaje devin supracondu­­c­­toare la temperaturi foarte joase. Astfel, liniile de trans­port -­experimentale realizate cu­ asemenea metale (răcite cu heliu lichid pină aproape de zero absolut) funcţionea­ză, practic, aproape fără pier­deri de energie. Totuşi, cre­area­ şi menţinerea tempera­turilor foarte coborite impun folosirea unor mijloace tehni­ce sofisticate şi implică cheltuieli importante, astfel incit nu se prevede o rentabi­lizare a acestui procedeu. Motiv pentru care oamenii de ştiinţă din diferite ţări işi înc­eaptă atenţia spre crearea de supraconductori „calzi“, a­­dică a unor metale care ar dobindi proprietăţi supracon­­ductoare in condiţii obişnuite de presiune şi temperatură. Aceste supraconductoare ar rezolvă multe probleme. Una din ele ar fi stocarea energiei electrice, adică acumularea a­­cesteia (de pildă, in timpul ■nopţii cind există excedente) şi eliberarea ei atunci cind este necesară (in cursul zilei sau serii), la orele de con­sum maxim , in nişte acumu­latori supraconductori cu in­ducţie, curentul electric ar pu­tea parcurge în circuit în­chis pe un timp nelimitat şi aproape fără pierderi. Dar nu numai constructorii de mari sisteme energetice aşteaptă cu nerăbdare apariţia supra­­conductorilor „calzi“. Reac­toarele termonucleare pe bază de electromagneţi obişnuiţi ar consuma mai mult de jumă­tate din curentul produs, pen­tru a reuşi să creeze cimpuri­­le magnetice necesare men­ţinerii plasmei. Un sistem supraconductor ar permite ie­şirea din impas şi in acest domeniu. Supraconductorii „calzi“ ar revoluţiona, de ase­menea, căile ferate. Trenurile viitorului ar aluneca cu o vi­teză impresionantă pe o „per­nă magnetică“, iar călătoria ar costa mult mai puţin decit aceea cu un avion. Din păcate, cel puţin in pre­zent, obţinerea supraconduc­­torilor „calzi“ se­ loveşte de obstacole serioase. Teoretic, hidrogenul metalic ar fi po­trivit, dar el nu poate fi ob­ţinut decit la o temperatură învecinată cu zero absolut şi sub presiunea de 3 milioane atmosfere. Institutul de fizi­că a presiunilor inalte din U.R.S.S. studiază în prezent procedeele de producere a hidrogenului metalic. Unele cantităţi din acest material au fost deja obţinute, dar supraconductibilitatea nu este evidentă. In plus, nu este incă sigur dacă va fi posibil să fie conservat după extracţia sa din maşină. Deocamdată, ex­perienţele arată că hidroge­nul metalic îşi reia starea sa, iniţială, întîi lichidă şi dp­oi­ gazoasă,, atunci cind presiunea coboară la o atmosferă. Cu toate acestea, specialiştii spe­­ră că pînă la urmă va putea fi posibilă menţinerea, sa sub formă metalică in condiţiile obişnuite. VIRGIL SIMION MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI ÎNVAȚĂMINTULUI INSTITUTUL DE MEDICINĂ TIMISOARA , anunță scoaterea la concurs a următoarelor posturi: FACULTATEA DE MEDICINA GENERALA ȘI PEDIATRIE — Profesor — Catedra IV, disciplina Obstetrica-giniecologie, poziția IV/20. — Profesor — Catedra III, disciplina Farficacologie, p­oziţia III/2 — Profesor — Catedra II, disciplina Semiologie medicală, pozi­ţia 11/22 — Conferenţiar — Catedra V, disciplina Medicină innternă III, poziţia V/2 — Conferenţiar — Catedra II, disciplina Semiologie medicală, poziţia 11/23 Candidaţii la concurs vor depune la secretariatul Institutului de medicină Timişoara, Piaţă 21 August nr. 2, în termen de 30 de zile de la data publicării acestui anunţ în Buletinul Oficial, cererea de inscriere însoţită de actele prevăzute de Legea nr. 6 privind­­ Statutul personalului didactic din Republică Socialistă România, publicată în Buletinul Oficial Partea I, n­r. 33, din 15 martie 1969 și de Instrucţiunile Ministerului Educaţiei şi Invăţămîntului nr. 84 539/1969. Cei care funcţionează intr-o instituţie de invătămirnt superior sint obligaţi să comunice in scris rectorului acesteia înscrierea la concurs. Concursul se va tine in termen de 2 luni de la data expirării termenului de înscriere. Prevedere, chibzuinţă, spirit de economie Administraţia Asigurărilor de Stat oferă m­aselor largi un vast registru de forme de asigurare. Pentru a cunoaşte mai bine mo­dalităţile prin care răspund asi­gurările de stat necesităţii de prevedere şi de protecţie a ti­neretului, ne-am adresat tovară­şului Ştefan Popovici, preşedin­tele Administraţiei Asigurărilor de Stat­, care a avut amabilita­tea să ne răspundă la citeva în­trebări. — Care sunt formele de asigu­rare practicate de A.D.A.S. şi, dintre acestea, cele mai potrivi­te pentru tineret ? — Aplicăm citeva zeci de for­me de asigurări, unele prin efec­tul legii, altele facultative. Se află sub protecţia asigurărilor toate bunurile aparţinînd unită­ţilor agricole cooperatiste, ale cooperativelor de consum şi ale celor meşteşugăreşti, numeroase bunuri aparţinînd întreprinderi­lor economice de stat. Totoda­tă, practicăm numeroase forme de asigurări facultative de bu­nuri, de persoane şi de răspun­dere civilă, care se adresează populaţiei. Intrucit fiecare for­mă de asigurare facultativă, prin construcţia ei, este adap­tată tuturor virstelor, nu se poa­te spune că vreuna din ele ar fi nepotrivită tineretului. In ce privește asigurările de accidente, intr-adevăr, unele vizează în mod special această categorie de virstă. Datorită unor deprinderi specifice, considerăm potrivite pentru copii și tineret : asigu­rarea complexă a elevilor, asi­gurarea de accidente „Turist“, asigurarea pe bază de convenţie încheiată intre A.D.A.S. şi Bi­roul de turism pentru tineret. Dintre celelalte asigurări, men­ţionăm asigurarea bunurilor gos­podăreşti, precum şi asigurarea auto in caz de avarii (casco). Există apoi alte numeroase asigurări de persoane, care pot fi incheiate de părinţi în favoa­rea copiilor lor. De exemplu, printre formele asigurărilor mixte de viaţă şi a celor de ac­cidente, există variante „famili­ale“ care cuprind pe tinerii şi pe copiii din familie. De aseme­nea, gama largă a asigurărilor mixte de viaţă are in vedere pe lingă acoperirea unor riscuri şi realizarea de economii băneşti planificate. — Care sint avantajele înche­ierii asigurărilor la o virstă mai tinărâ ? — Lăsîhd la o parte conside-, rentele de ordin general, care se referă la faptul că u­m­ărul care încheie, un contract de asigura­re dovedeşte, prin aceasta, spi­ritul său de maturitate, preve­dere şi grijă faţă de el şi­ cei apropiaţi lui, am să vă răspund insă direct, cu cifre la această întrebare. Iată, să luăm exem­plul asigurării mixte de viaţă. Avind aceleaşi avantaje, un ti­năr in virstă de pină la 30 de ani, care încheie o astfel de a­­sigurare pe timp de 15 ani, plă­teşte la A.D.A.S., drept cost al asigurării, sume cu peste 11% mai mici decit plătesc asigura­ţii in virstă de 46 de ani. In ce priveşte asigurarea elevilor, practicată de A.D.A.S. atit pen­tru protecţia tinerelor vlăstare ale poporului nostru, cit mai a­­les pentru educarea lor în spi­ritul prevederii, tariful acestei asigurări de accidente este cu 50 l­a mai redus faţă de tariful asigurărilor de accidente obişnu­ite. Astfel, şi avantajele oferite de această asigurare sunt mult mai numeroase. — Aţi dori să faceţi vreo re­comandare deosebită tinerilor şi organizaţiilor de tineret in le­gătură cu asigurările de stat ? — Statisticile ne arată că riscurile de accidente­ de tot fe­lul sunt mai frecvente la persoa­nele tinere. Nu numai noi, cei care ne ocupăm cu asigurările, dar şi organizaţiile de tineret, şcoala, familia, trebuie să sti­­­muleze in preocupările copiilor şi ale tineretului spiritul de prevedere, de chibzuinţă, de e­­conomisire. Noi acţionăm, aco­perind din punct de vedere ma­terial urmările financiare ale u­­nor riscuri, ale unor accidente, inclusiv ale celor produse ca ur­mare a imprudenţelor. Dar ac­ţiunea de masă — atit de preve­nire şi de reducere a accidente­lor, cit şi de luare a măsurilor de pr­otecţie contra urmărilor a­­cestora prin asigurare — trebuie întreprinsă de toţi factorii edu­cativi, aceasta fiind o problemă de interes m­ajor. Avem însă de făcut o recomandare deosebită părinţilor. A.D.A.S. practică o serie de asigurări pe care ei le pot încheia în folosul copiilor lor. Intre, altele, părinţii pot asi­gura prin plata lunară a unei sume modeste, fiilor şi fiicelor lor, la anumită virstă, de pildă, pină la majorat, o valoare im­portantă stabilită anticipat, chiar dacă primele de asigurare au fost plătite numai parţial pînă la data producerii evenimentului asigurat.­­ Ce preconizează A.D.A.S. pentru diversificarea asigurări­lor în viitor şi pentru popu­larizarea şi concretizarea acesto­ra în r­indul populaţiei ? — A.D.A.S. se află angajat in­tr-un continuu proces de pros­pectare şi cercetare, deschis tu­turor sugestiilor ce ne vin din mase, in scopul adoptării de noi forme de asigurare, pe mă­sura noilor cerinţe sociale, cum şi pentru îmbunătăţirea actua­lelor forme de asigurare. Folo­sind sprijinul presei, radio-tele­­viziunii, cinematografiei etc., ne străduim, totodată, să facem mai activ, in mase spiritul prevede­rii. Pentru atingerea obiectivelor noastre profesionale şi pentru realizarea obiectivelor economi­ce, sociale şi politice generale corespunzătoare etapei in care ne aflăm. A.D.A.S. işi propune să îmbunătăţească eficienţa for­melor de asigurare, să dezvolte corespunzător pe cele facultati­ve, să ridice nivelul calitativ şi operativitatea în buna servire a asiguraţilor şi să-şi perfecţione­ze continuu metodele de infor­mare a populaţiei şi de popu­larizare a formelor de asigurare practicate, ceea ce încercăm şi prin această scurtă convorbire. SIMPOZION „I. L CARAGIALE" Sub auspiciile Comitetului de cultură şi educaţie socia­listă al municipiului Bucu­reşti şi Asociaţiei oameni­lor de artă din instituţiile teatrale şi muzicale, luni di­mineaţa a avut loc la sediul A.T.M. simpozionul „I.L. Ca­ragiale, 125 ani de la naştere". La simpozion au luat cuvintul acad. Şerban Cioculescu, prof. univ. dr. docent Ion Zamfi­­rescu, Liviu Ciulei, prim-re­­gizor la Teatrul „Lucia Stur­­dza-Bulahdid“, artist emerit, prof. univ. dr. Ion Toboşaru, Valentin Silvestru, Mergars­­ta Bărbuţă şi Natalia Stancu- Atanasiu, critici de teatru. Vorbitorii au evocat persona­litatea remarcabilă, ca om şi scriitor, a lui I. L. Caragiale, reprezentant de seamă al li­teraturii româneşti, impor­tanţa operei sale ce con­stituie o mare şi profundă lecţie de realism, preţuirea de care se bucură astăzi,­in România socialistă, creația să nenturitoare. AŢI PRIMIT APARTAMENTUL SOLICITAT Deoarece locuia in condiţii ne­­corespunzătoare Staicu Ninel a solicitat conducerii Întreprinderii „Plafar“ Orăştie, unde lucrează la meseria de sudor, sprijinul in vederea obţinerii unei locuinţe. Cum întreprinderea nu benefi­ciază de fonduri locative, nu l-a putut ajuta decit cu sfatul de a apela la Consiliul popular orăşe­nesc. A înaintat aici o cerere, a fost şi in audienţă, dar şi consi­liul popular l-a ajutat tot cu un sfat : să se transfere la o între­prindere care să-i poată asigură locuinţă. „Nu aş vrea să pără­sesc întreprinderea, mă simt le­gat de colectivul de aici, de locul meu de muncă. Sunt convins că problemă mea poate fi rezolvată. Trebuie doar mai multă înțelege­re din partea celor in măsură si rezolve problemele oamenilor muncii“. SITUAŢIA LOCATIVA A TI­­NARULUI STAICU NINEL ŞI A FAMILIEI SALE A FOST REZOLVATA. LA APELUL ZIA­RULUI NOSTRU, TOVARĂŞUL IONEL LAZAR, PRIM-SECRE­­TAR AL COMITETULUI JUDE­ŢEAN HUNEDOARA AL U.T.C., NE-A RĂSPUNS : In urma cercetărilor efectuate de către tovarăşul Iustin Popa, vicepreşedinte al Consiliului popular Orăştie, împreună cu to­varăşul Nicolae Furdui, inginer şef la E.G.C.L., s-a constatat că, intr-adevăr, patentul locuiește intr-un apartament cu trei ca­mere, împreună cu o altă familie compusă din patru persoane. Da­torită situației grele in care lo­cuiește, conducerea întreprinderii „Plafar“ a înaintat Consiliului popular propunerea de a i se repartiza un apartament. Acest apartament, situat in blocul nr. 3, recent dat în folosinţă, a fost atribuit tinărului sudor şi­ fami­liei sale. VA PUTEŢI RIDICA DIPLOMA Bureţea Elena din comuna Dor Mărunt, judeţul Ialomiţa, a absolvit prima treaptă a liceu­­­lu­i din Lehliu-Gară, secţia UCECOM. La inscriere ştia că după absolvirea primei trepte va mai urma un curs de calificare la locul de m­trică cu durata de 6 lu­ni. A aflat apoi că cele 6 luni s-au transformat in incă doi ani şi, avind o situaţie specială în familie, a solicitat conducerii liceului să i se elibereze diploma de absolventă a 10 clase ca să se Emilia Mureşan, Sibiu . Nu suntem­ informaţi ca ar fi survenit modificări in probele pentru con­cursul de admitere la Zootehnie. Disciplinele cunoscute de noi sunt: Zootehnia (disciplina de speciali­tate), Zoologia şi Biologia genera­lă. Credem că aceleaşi probe sunt prevăzute şi în acest an. După in­formaţiile pe care le deţinem, broşura se află în tipografie. Nu îndrăznim să mai precizăm o dată probabilă de apariţie. Când vom avea certitudini, vom publică in­formaţia cuvenită. Pentru disci­plina de specialitate pot opta doar absolvenţii liceelor de specialitate care au studiat-o in liceu, precum şi candidaţii care lucrează în spe­cialitate, într-o muncă calificată. Andrei Filip, Arad : Am publi­cat mai de mult informaţia cu pri­vire la data concursului de admi­tere : 12 iulie pentru toate for­mele de invăţâmînt superior — zi, seral şi fără frecvenţă . În­scrierile se fac pînă la data de 9 iulie. La specializările unde con­cursul se desfăşoară in două eta­pe, prima etapă începe in 11 iu­lie, iar înscrierile se fac pînă in 3 iulie. La specializările din do­meniul ştiinţelor sociale unde can­didaţii se înscriu pe baza reco­mandării primite din partea şco­lii ori de la locul de muncă, în­scrierile se fac pină in data de 5 iunie. Interesindu-te limbile străine, te informăm ca la secţii­le de limb­i străine, de largă cir­culaţie (franceza, rusă, engleză, germană) din cadrul universităţi­lor se introduce ca a doua spe­cializare limba latină. La specia­lizările de anbi străine (cu două limbi străine), se va introduce o probă scrisă de limba română, proba orală de la specializările­ din cadrul invăţămîntului pedagogic şi de la secţiile filologice ale îr­­­văţămîrntului universitar se va notă cu calificativele .,admis“, „respins" şi este de înţeles ca au caracter eliminatoriu. , Specializa­rea muzică face excepţie. G. I„ str. Popa Lazăr. Bucureşti. Situaţia familială şi profesională se va clarifica destul de curifid incit nu mai fi neliniştita. Absol­virea in Vară a treptei întii la Liceul de mecanică fină pe care-1 urmezi îţi va permite încadrarea in muncă, in profesia insuşită, poată încadra in muncă. N-a pu­tut obţine actul, deoarece condu­cerea cooperativei de consum­ din Lehliu nu a fost de acord. Tinara absolventă a fost încadra­tă, totuşi, in muncă la Întreprin­derea de confecţii şi tricotaje din Bucureşti cu condiţia ca in cel mai scurt timp să prezinte certifica­tul de studii. „Am lu­crat aici o lună — ne scrie B.E. — timp in care părinţii mei s-au străduit să-mi­ obţină certificatul respec­tiv. Cum n-au reuşit, n-am mai fost primită la lucru şi a trebuit să mă întorc a­casă. Stimată re­dacţie, precizez că nu am semnat nici un contract cu UCECOM şi nu am primit bursă in timpul şcolii“ AM INTERVENIT LA UCECOM. DIN RĂSPUNSUL DIRECŢIEI DE ORGANIZARE ŞI CONTROL, PERSONAl- INVATAMINT, SEMNAT DE TOVARĂŞUL DIRECTOR RA­­CHIERU ION, AFLAM CA . S-a discutat cu conducerea cooperativei şi a liceului din Lehliu pentru a i se elibera pe­­tentei diploma de absolvire a 10 clase. Tinara Bureţea Elena se poate prezenta pentru a-şi primi actul de studii solicitat. DOMNIŢA VĂDUVĂ S-ar putea să mai fie nevoie să urmezi, poate, un curs scurt de perfecţionare a calificării, in uzi­na unde vei lucra, acest lucru râ­­mînind sâ fie decis de întreprin­dere. Angajarea îrn întreprindere iţi va asigura un venit diin care te vei putea întreţine singură, fără să mai apelezi, la ajutorul matuşii la care locuieşti. In plus, chiar in toamna acestui an te pop înscrie la liceul seral, tot la me­canică fina, să urm­ezi şi treapta a doua. Iată, deci, că nu vei face nici o pauză în învăţătură. La se­ral, în treapta a doua, potrivit prevederilor de anul trecut, ve­i susţine concurs de admitere nu­mai înn cazul în care la liceul tău se vor înscrie mai mulţi candi­­­daţi decit numărul locurilor pla­nificate. Nu suntem de părere sâ mai faci încercarea să urmezi treapta a doua la un liceu de ma­rină , ar fi păcat de pregătirea pe care ai dobindit-o în mecanică fină, o meserie atit de potrivită unei fete. Discută cu dirigintele clasei ori cu directorul liceului problema angajării tale într-o în­treprindere de profil şi dacă in­­timpini greutăţi revin-o cu o scrisoare ori tel­efonează-ne la 17­60 10 — interior 1713. H. N„ Braşov : Există şcoală postliceală de stenodactilografie la Bucureşti şi Cluj-Napoca, dar durează doi ani, nu citeva luni, cum doreşti tu, aici fâcîndu­-se stenodactilografie şi în limbi de circulaţie mondială. Un curs mai scurt ai putea­ urma in cadrul unei universităţi populare, dar de la acest curs nu primeşti certifi­cat de calificare ca stenodactilo­graf, pe baza căruia să te angajezi într-o muncă. Ar fi mai potrivit ca la lăsarea la vatră să te anga­jezi şi sa lucrezi intr-un domeniu legat de facultatea pe care aspiri să o urmezi începind­ din 1978. Mariana Sălăgean, Cimpia Tur­­zii: Nu există şcoli postliceale ori institute care să pregătească profe­soare maistre de lucru, de mină , maiştri instructori pentru atelie­rele şcolare de acest profil sunt promovaţi în condiţiile: In care sunt promovaţi maiştri în între­prinderi. LUCREŢIA LUSTIG VIAŢA BATE LA UŞĂ MARTI­E FEBRUARIE 1977 „LEGENDA ŞERIFULUI DIN TENNESSEE“ Ideea acestui film american regizat de J­oe Don Baker — care apare şi ca interpret — este a­­ceea că indiferenţa unei colecti­vităţi favorizează inconştient violenţă, că întreţine uu atit un climat dominant de suspiciune. Uit dezordinea socială şi morală împinsă pînă la crimă. Filmul încearcă şi reuşeşte, în ciuda suprasolicitării unor situa­ţii, să traducă artistic un mai vechi şi de neuitat adevăr : som­nul raţiunii produce monştri. În „Legenda şerifului din Ten­nessee" demonstraţia că dreptul legii este un bun al tuturor şi nu numai al unui individ ce tre­buie să-l exercite in virtutea unor obligaţii administrative, ex­cursul cinematografic asupra în­datoririlor civice nu este făcut insă la cota cea mai inaltă a mijloacelor artistice. Sunt destule goluri în dramaturgia , filmului, efectele insistent căutate sunt lesne de observat şi neplăcut de suportat adesea, dar ceea ce-l singularizează într-o producţie cinematografică numeroasă, unde legea in acţiune reprezintă doar­ o problemă de performanţă pro­fesională, este pledoaria împo­triva dezertărilor morale. A DISPĂRUT O FATĂ“ Film poliţist: „A dispărut o fată“ strecoară intre canoanele genului o observaţie realistă de mare subtilitate. Cu detalii mai puţin comice — în ciuda apa­renţelor — şi mai mult satirice. O fineţe demnă are cea mai bună tradiţie a filmului cehoslovac. Regizorul Juraj Herz este dintre aceia ce-şi pun amprenta perso­nalităţii pe subiect şi nu se lasă subjugat de el. Text şi pretext, scenariul nu rămine decit ceea ce se poate citi şi povesti, filmul ceea ce trebuie văzut. Lecţie si­gură, binecunoscută de regizor. In acest sens­ „A dispărut o fa­tă“ este o piesă de virtuozitate. PARADA CHAPLIN" Re micul și pe marele ecran, un film de şi cu Charlie Chaplin este o garanţie nu numai pentru succesul de public dar şi pentru­­spectacolul de calitate. Intre atitea fericite reluări din filmografia cineastului, „Parada Chaplin“ reprezintă intilnirea cu trei din cele mai bune opere rea­lizate de Chaplin la „First Na­tional“ intre anii 1918—1923 : „O viată de ciine“. ..Chariot soldat“, şi „Pelerinul“, toate avind in distribuţie pe Edna Purviance. Sint primele filme pentru care Chaplin are o totală libertate de producător, aceasta insemnind in biografia sa şi treapta de matu­ritate artistică, momentul cind cineastul ridică spectacolul co­mic de la bufonadă la emoţie şi apoi la idee, momentul cind u­­morul său capătă un sens filo­zofic. In „O viaţă de bine“ tragico­media are prima sa operă filmică antologică. Nu întimplător apare aici odată cu­ secvenţă ivit şi bi­rou de plasare al şomerilor şi acel accent social acut pe care Chaplin l-a oferit filmelor sale. In ,,Chariot soldat“ este denunţat militarismul, iar „Pelerinul“ re­prezintă un pamflet la adresa dogmelor care atentind la dem­nitatea omului il mutilează. TUDOR STANESCU TEATRUL SATIRIC-MUZICAl „C. TANASE“ prezintă la Sala SAVOY premiera DESCHIS PENTRU RENOVARE de AL. MIRODAN Muzica: ELLY ROMAN cu : Cristina Stamate, Al. Lulescu, Al. Arşinel, lucia Boga, Mihai Perşa, Ioana Casetti, Nae Lăzărescu, Decebal Curta, Cristian Ştefănescu Cuplul comic fantezist ANTON şi ROMICA Ana Petria, George Enache, Anca Liana, Păstorel Ionescu, Thury Stefan CORPUL DE BALET AL TEATRULUI ORCHESTRA TEATRULUI „C. TĂNASE" Orchestraţii şi conducerea muzicală : DAN ARDELEAN Coregrafia : CORNEL PATRICHI Asistent : SILVIU GABRIE Decoruri : GEORGE DOROSENCO Costume : LILIANA REFERENDARU Regia artistică : NICOLAE DINESCU

Next