Scînteia Tineretului, februarie 1977 (Anul 33, nr. 8614-8637)
1977-02-01 / nr. 8614
„SCÂNTEIA TINERETULUI" pag. 2 După ce uşa coliviei de la patul ar. 1 al minei centrale s-a închis cu un zgomot surd şi-am început să lunecăm spre miezul pămintului cu o viteză ce depăşea chiar cei 6 m s ştiuţi, zăpada grea care căzuse necontenit o noapte întreagă şi o dimineaţă peste cheiar a început , să facă loc altor impresii, mult mai puternice. Ca de fiecare dată ciad am coborit. intr-o mină mă stăpinea și acum dorința teribilă de a-i ir.tî'.iii cit mai repede pe oamenii ei, de a le lumina pentru o clipă chipurile cu lampa de miner in timp ce — știam — miinile iveau să se stringă cu o solidaritate des- --------------------pre care cuvintele pot spune prea puţin... încă ... înainte de a ne fi pregătit să coborim la orizontul 9, Oprea Micu, secretarul comitetului U.T.C. de la exploatarea minieră, imi spusese : — Brigada lui Trifan a început -------------------și anul acesta foarte bine. Numai după prima decadă a lui ianuarie depăşirile „cintăreau“ aproape 175 tone de minereu. Despre brigada de tineret condusă de Constantin Trifan mi se vorbise şi la Hunedoara şi la Teliuc. Auzisem cuvinte de laudă pentru faptele de laudă ale unor oameni pe care incă nu-i cunoşteam şi în căutarea cărora pornisem acum străbătind kilometri intregi de galerii. La gura suitorii, pe unde trebuia să urcăm ca să putem ajunge la aceşti tineri minunaţi, pentru care miile de tobe de minereu peste plan au devenit o obişnuinţă, un mod adevărat de a trăi. Oprea Micu şi-a făcut palmele pilnie şi a strigat : „ Măi, cei de sus ! ..Cei de sus !“ — cum nu se poate mai potrivite cuvinte pentru ei. De data aceasta insă ele nu voiau să însemne decit . ..Atenţie, venim la voi ! Se poate urca ?“ Aşa o cer legile minei ; oamenii care lucrează aici ştiu asta şi mai ştiu câ orice nesocotire a lor poate să le fie . ,fatală. Dar aceste cuvinte aveau ?i altă semnificație : de patru ani tinerii din brigada lui Con- stantin Trifan se află in fruntea întrecerii uteciste, adică sus, sus de tot, pe piedestalul unde ii înălța muncade multe ori indirjită, dar niciodată lipsită de dăruire şi pasiune), inteligenţa şi spiritul de inventivitate cu care „atacă“ straturile de minereu, cu care previn infiltraţiile şi fac faţă oricăror surprize pe care pămintul — acolo din adincurile sale — le poate rezerva. Prea mult n-am putut sta de vorbă cu Constantin Trifan şi cu ortacii săi. Pre-, găteau o Străpungere pentru. a putea trece la exploatarea unei noi ,,felii“ de minereu, erau grăbiţi, fixaseră grinzile de lemn şi le consolidaseră. E musai să terminăm astăzi. miine galeria prin care aţi ajuns pîrnă la noi nu vă mai exista, va fi rambieiată, adică va fi umplută cu steril pentru a putea lucra deasupra ei. — $.• totuși, am încerca, aș vrea să aflu doar citeva" lucruri despre ..cei 47“ din brigadă dumneavoastră. — N-a fost deloc ușor atunci, la început, mi-a răspuns. $i ușor nu este nici astăzi. Cine vine la mină doar pentru că ştie că nici se poate câştiga bine nu rămine multă vreme. Ne-am legat sufleteşte, ne cunoaştem bine, ştim fiecare ce poate şi cit poate. La numai un an după constituire brigadă fiind in întrecere, am lansat o altă iniţiativă, astăzi generalizată in toată Valea Jiului : „Nici o maşină de încărcat sub randamentul de 6 tone pe post de lucru“. Intr-adevăr n-a fost uşor. Pentru ♦înáru! Constantin Trifan, ajuns la Ghalar de prin părţile Iaşului in urmă cu aproape 15 ani, ------------------- fiecare tinăr nou venit, in brigadă constituie o problemă : să-l învețe meserie, să-l facă să-i placă mină. Să nu-i lipsească nimic — de la mîncare pină la echipamentul de lucru și locuință în blocul de garsoniere, de la o integrare în ---------------------cadrul colectivului organizației U.T.C. pînă la completarea studiilor. — Ca Sâ fii minier, unii spunea, mi-i totul să dai doar vagoane de minereu peste plan. Trebuie să cunoşti totul despre mină, să-i cunoşti toate meseriile şi atunci cind ţi se pare greu să nu dai înapoi, ci să-ţi încordezi şi mai mult voința, puterile, să dovedeşti pricepere şi inventivitate, hărnicie şi curaj . Iată de fapt atributele tinerilor din brigada lui Trifan. Sunt oamenii care in anul acesta s-au ansat să scoată la lumină 70 000 de tone de minereu (cu 10 000 tone mai mult decit in anul trecut) şi care, încă din primele zile, au făcut dovada, că și acest, angajament poate să fie și vă fi depăşit. LAURENŢIU OLAN Acolo unde te poate înălța numai munca BIOGRAFIE MILENARA (Urmare din pagina I) şi Gelu — care s-au opus cu o indirjire tipic dacică, tentativelor de cucerire ale maghiarilor veniţi din Cimpia Panonică. ..Ţările" Birsei, Făgăraşului. Amlaşului. Haţegului. Oaşului şi Maramureşului, formaţiunile politice din Dobrogea (una dintre ele condusă de jupan Dirfiitrie), cele ale brotnicilor şi bolohovenilor, diriguite de cnezii şi voievozii din Moldova, cele ale .,geţilor“ şi mai tirziu ale valaţilor din Cihpia Dunării, Ţara Severinului. Ţara lui Litovoi, in bordul Olteniei şi in Haţeg, cnezatele lui loan şi Fereac, in dreapta Oltului, voievodatul lui Seneslau, in zona Curtea de Argeş... Menţionate, mai concis sau mai pe larg, in scrieri mai de aproape sau mai de departe, toate fără nici o excepţie figurează în unul şi acelaşi context — cel al unei lupte permanente pentru neatrnare. Secolul XIV este secolul marilor înfăptuiri politice : întemeierea statelor feudale centralizate ale Ţării Româneşti şi Moldovei. Aceasta st marcat ridicarea, pe o treaptă şi mai înaltă, a aceleiaşi necurmate bătălii pentru apărarea entităţii naţionale, a integrităţii patriei. Nu este cazul să insistăm asupra unor figuri, momente şi fapte, bine cunoscute, incă de pe băncile şcolii : Basarab, victorios la Posada împotriva oştirilor venite din Ungaria ; Bogdan, învingător al aceluiaşi puternic regat feudal ; Mircea cel Bătrin, primul care a pus stavilă încercării, otomane de a transforma Muntenia intr-un paşalic ; Alexandru cel Bun care, dă pe tronul Moldovei, a vorbit de la egal la egal cu regii Poloniei ; Iancu de Hunedoara şi cnezii săi români, care au dovedit Europei că ienicerii şi spahiii nu sunt invincibili ; Vlad Ţepeş care l-a înfruntat pe Mahomed al 11-lea, cuceritorul Constantinopolului ; Ştefan cel Mare, care de-a lungul aproape unei jumătăţi de secol a apărat independenţa Moldovei, biruind un 34 din cele 36 de bătălii susţinute împotriva armatelor turce, polone şi ungare ; Petru Rareş, Radu de la Afumaţi şi Ioan Vodă Viteazul, stegari ai aceleiaşi lupte pentru nedumare ; Mihai Viteazul, gloriosul înfăptuitor al primei uniri a ţărilor române, testament şi ghid politic pentru toate generaţiile următoare : Radu Şerban, Matei Basarab, Vasile Lupu. Mihnea al II-lea, domnitori ai afirmărilor şi reafirmărilor româneşti in împrejurări dintre cele mai dificile ; Şerban Cantacuzino, Constantin Brincoveanu, Dimitrie Cantemir, protagonişti ai menţinerii şi lărgirii statutului de autonomie al ţărilor române. Mărturii dintre cele mai grăitoare ale acestui statut de autonomie li le-au oferit o călătorie la Istanbul. La Başbakanlîk Arşiv (Arhivele Consiliului de Miniştri al Imperiului otoman), cele 131 de cataloage ale ,,Scrisorilor imperiale“, ca şi cele 31 de cataloage ale colecţiei Gevdet, conţin nenumărate referiri directe şi indirecte la locul aparte pe care il ocupau Ţara Românească şi Moldova in cuprinsul giganticei împărăţii. Concludente in sensul de mai sus sint nu numai prezenţele ci şi absentele româneşti din unele materiale de arhivă. Unul dintre multele exemple grăitoare care se pot cita : in nici unul din cele peste 1 000 de volume In care s-au consemnat datele recensămintelor efectuate, in Imperiul otoman, incă dil sec. XV, cu prilejul urcării pe tron a fiecărui sultan, nu figurează nici Muntenia, nici Moldova. Această lipsă marchează tocmai punerea lor în afara teritoriului otoman propriu zis, spre deosebire de celelalte ţări balcanice, incluse in recensăminte. La sfirşitul sec. XVII şi începutul sec. XVIII, penetraţia habsburgică în sud-estul Europei a creat noi ameninţări la adresa fiinţei naţionale româneşti, aflate acum la confluenţa de interese a imperiilor. In Moldova şi Ţara Românească, Poarta a folosit regimul fanariot ca instrument de înăsprire a dominaţiei sale. Austria a trecut Transilvania sub conducerea unui guvernator, numit direct de împărat, a anexat Oltenia (intre 1718 şi 1739). Dar epoca a cunoscut totodată o intotire a luptei românilor împotriva dominaţiei Străine, implătită tot mai strins cu luptele maselor populare împotriva exploatării feudale. In fruntea lor: Horia, Cloşca şi Crişan, Tudor Vladimirescu, paşoptiştii, făuritorii Unirii Principatelor, eroii Războiului de Independenţă din 1877—1878... Cucerirea independenţei de stat depline a fost un nou punct de plecare spre desmvirşirea Statului român naţional unificat, cuprinzător a celor trei vechi ţări, locuite de un popor cu identitate etnică, lingvistică şi spirituală — poporul român. Biografia bimilenară a fiinţei lui naţionale a cerut eforturi supraomeneşti şi jertfe fără număr. Cu aproape doi ani in urmă, la Alba Iulia, tovarăşul Nicolăe Ceauşescu punea întrebarea : „Cum alta putea cinsti mai bine pe acei care şi-au dat viaţa şi şi-au vărsat sîngele pentru unitatea naţiunii noastre, pentru libertatea şi progresul social, atit pe cei care au luptat cu sute de ani in urmă, printre care şi Mihai Viteazul, cit şi pe cei din rindurile ţăranilor, revoluţionari, apoi , ale muncitorilor, ale intelectualilor şi ale tuturor forţelor progresiste, pe toţi aceia care şi-au unit rindurile — români, maghiari, germani, de alte naţionalităţi — pentru ă asigurălichidarea cu desăvîrşire a vechilor orinduiri de exploatare şi asuprire şi pentru a constitui o orinduire nouă, în care poporul a devenit pe deplin stăpîn pe destinele sale, făuritorul conştient al propriei sale istorii ?“. Şi tot secretarul general al Partidului Comunist Român răspundea : „Putem să cinstim aceasta angajindu-ne solemn — în memoria acelora care s-au jertfit — că vom face totul pentrutriumful socialismului şi comunismului în România, pentru unitatea întregului popor, a tuturor cetăţenilor, fără deosebire de naţionalitate, în jurul partidului, pentru independenţa şi suveranitatea patriei noastre socialiste !“. ALEXANDRU ODOBESCU ŞI „SCENELE ISTORICE" DE LA 1877 (Urmare din pagina 1) , slăbind sub dinsul amindouă picioarele, pătrunse fără de veste de un glonţ. Lungit în patul pe care-l duc la ambulanţă, el trece pe ■ dinaintea colonelului Slăniceanu, opreşte pe brancardieri şi pe cind face şefului raport despre ceea ce se petrecuse in fruntea bătăliei, un alt glonţ, şuferind pe lingă dinşii, se înfige in stinghea de lemn a patului. De acum nimeni nu se mai tulbură de asemenea mărunţişuri“. Este impresionant tabloul atacului, in câte sunt scoşi in evidenţă, ca-n marile compoziţii de gen, oamenii simpli, ţăranii români, îmbrăcaţi numai pe jumătate in haine militare, in opinci, in cojoace, mergind înainte, cu singele curgindu-le şiroaie pe obraz, strigînd : „Trăiască România !“■ Atacul de la Rahova, unul dintre cele mai singeroase dinîntreaga campanie, a fost înregistrat şi in schiţe luate la faţa locului şi apoi pictat in ulei de unul din reporterii de război ai armatei româneşti, pictorul Nicolae Grigorescu. Scena lui Grigorescu este identică, în linele detalii, cu descrierea lui Odobescu. Vlahuţă spunea că pictorul, atit de impresionat de vitejia dorobanţilor şi călăraşilor, schiţă şi desena cu lacrimi şi cu emoţie de năstăliînit. Conferinţa lui Alexandru Odobescu nu era numai un elogiu adus eroilor independenţei, ci şi un îndemn adresat nu atit poporului român, cit celor de la conducere pentru apărarea acestor mari cuceriri : „Vom şti bine că nadinsul (poporul n.n.) va sta în nepăsare sau se va da in lături, de cite ori, de acum înainte, vreun pericol va ameninţa fiinţa sau drepturile ţării noastre“. Aici, Odobescu se găsea pe aceeaşi poziţie cu Eminescu. Noul hotel „Continental“ din Sibiu Fotografia : O. PLECAN Pierderile înregistrate la transportul de energie electrică, datorită rezistenţei electrice a conductorilor folosiţi in preient, echivalează, pentru producţia mondială, cu de citeva ori producţia anuală de energie electrică a ţării noastre. Este vorba, aşadar, de o risipă imensă de resurse energetice şi de enorme pagube bâneşi care justifică, chiar dacă in prezent sunt foarte costisitoare, cercetările îndreptate spre reducerea aut mai substanţială a acestor pierderi. De mai mult timp s-adovedit că unele metale şi afiaje devin supraconductoare la temperaturi foarte joase. Astfel, liniile de transport -experimentale realizate cu asemenea metale (răcite cu heliu lichid pină aproape de zero absolut) funcţionează, practic, aproape fără pierderi de energie. Totuşi, crearea şi menţinerea temperaturilor foarte coborite impun folosirea unor mijloace tehnice sofisticate şi implică cheltuieli importante, astfel incit nu se prevede o rentabilizare a acestui procedeu. Motiv pentru care oamenii de ştiinţă din diferite ţări işi înceaptă atenţia spre crearea de supraconductori „calzi“, adică a unor metale care ar dobindi proprietăţi supraconductoare in condiţii obişnuite de presiune şi temperatură. Aceste supraconductoare ar rezolvă multe probleme. Una din ele ar fi stocarea energiei electrice, adică acumularea acesteia (de pildă, in timpul ■nopţii cind există excedente) şi eliberarea ei atunci cind este necesară (in cursul zilei sau serii), la orele de consum maxim , in nişte acumulatori supraconductori cu inducţie, curentul electric ar putea parcurge în circuit închis pe un timp nelimitat şi aproape fără pierderi. Dar nu numai constructorii de mari sisteme energetice aşteaptă cu nerăbdare apariţia supraconductorilor „calzi“. Reactoarele termonucleare pe bază de electromagneţi obişnuiţi ar consuma mai mult de jumătate din curentul produs, pentru a reuşi să creeze cimpurile magnetice necesare menţinerii plasmei. Un sistem supraconductor ar permite ieşirea din impas şi in acest domeniu. Supraconductorii „calzi“ ar revoluţiona, de asemenea, căile ferate. Trenurile viitorului ar aluneca cu o viteză impresionantă pe o „pernă magnetică“, iar călătoria ar costa mult mai puţin decit aceea cu un avion. Din păcate, cel puţin in prezent, obţinerea supraconductorilor „calzi“ se loveşte de obstacole serioase. Teoretic, hidrogenul metalic ar fi potrivit, dar el nu poate fi obţinut decit la o temperatură învecinată cu zero absolut şi sub presiunea de 3 milioane atmosfere. Institutul de fizică a presiunilor inalte din U.R.S.S. studiază în prezent procedeele de producere a hidrogenului metalic. Unele cantităţi din acest material au fost deja obţinute, dar supraconductibilitatea nu este evidentă. In plus, nu este incă sigur dacă va fi posibil să fie conservat după extracţia sa din maşină. Deocamdată, experienţele arată că hidrogenul metalic îşi reia starea sa, iniţială, întîi lichidă şi dpoi gazoasă,, atunci cind presiunea coboară la o atmosferă. Cu toate acestea, specialiştii speră că pînă la urmă va putea fi posibilă menţinerea, sa sub formă metalică in condiţiile obişnuite. VIRGIL SIMION MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI ÎNVAȚĂMINTULUI INSTITUTUL DE MEDICINĂ TIMISOARA , anunță scoaterea la concurs a următoarelor posturi: FACULTATEA DE MEDICINA GENERALA ȘI PEDIATRIE — Profesor — Catedra IV, disciplina Obstetrica-giniecologie, poziția IV/20. — Profesor — Catedra III, disciplina Farficacologie, poziţia III/2 — Profesor — Catedra II, disciplina Semiologie medicală, poziţia 11/22 — Conferenţiar — Catedra V, disciplina Medicină innternă III, poziţia V/2 — Conferenţiar — Catedra II, disciplina Semiologie medicală, poziţia 11/23 Candidaţii la concurs vor depune la secretariatul Institutului de medicină Timişoara, Piaţă 21 August nr. 2, în termen de 30 de zile de la data publicării acestui anunţ în Buletinul Oficial, cererea de inscriere însoţită de actele prevăzute de Legea nr. 6 privind Statutul personalului didactic din Republică Socialistă România, publicată în Buletinul Oficial Partea I, nr. 33, din 15 martie 1969 și de Instrucţiunile Ministerului Educaţiei şi Invăţămîntului nr. 84 539/1969. Cei care funcţionează intr-o instituţie de invătămirnt superior sint obligaţi să comunice in scris rectorului acesteia înscrierea la concurs. Concursul se va tine in termen de 2 luni de la data expirării termenului de înscriere. Prevedere, chibzuinţă, spirit de economie Administraţia Asigurărilor de Stat oferă maselor largi un vast registru de forme de asigurare. Pentru a cunoaşte mai bine modalităţile prin care răspund asigurările de stat necesităţii de prevedere şi de protecţie a tineretului, ne-am adresat tovarăşului Ştefan Popovici, preşedintele Administraţiei Asigurărilor de Stat, care a avut amabilitatea să ne răspundă la citeva întrebări. — Care sunt formele de asigurare practicate de A.D.A.S. şi, dintre acestea, cele mai potrivite pentru tineret ? — Aplicăm citeva zeci de forme de asigurări, unele prin efectul legii, altele facultative. Se află sub protecţia asigurărilor toate bunurile aparţinînd unităţilor agricole cooperatiste, ale cooperativelor de consum şi ale celor meşteşugăreşti, numeroase bunuri aparţinînd întreprinderilor economice de stat. Totodată, practicăm numeroase forme de asigurări facultative de bunuri, de persoane şi de răspundere civilă, care se adresează populaţiei. Intrucit fiecare formă de asigurare facultativă, prin construcţia ei, este adaptată tuturor virstelor, nu se poate spune că vreuna din ele ar fi nepotrivită tineretului. In ce privește asigurările de accidente, intr-adevăr, unele vizează în mod special această categorie de virstă. Datorită unor deprinderi specifice, considerăm potrivite pentru copii și tineret : asigurarea complexă a elevilor, asigurarea de accidente „Turist“, asigurarea pe bază de convenţie încheiată intre A.D.A.S. şi Biroul de turism pentru tineret. Dintre celelalte asigurări, menţionăm asigurarea bunurilor gospodăreşti, precum şi asigurarea auto in caz de avarii (casco). Există apoi alte numeroase asigurări de persoane, care pot fi incheiate de părinţi în favoarea copiilor lor. De exemplu, printre formele asigurărilor mixte de viaţă şi a celor de accidente, există variante „familiale“ care cuprind pe tinerii şi pe copiii din familie. De asemenea, gama largă a asigurărilor mixte de viaţă are in vedere pe lingă acoperirea unor riscuri şi realizarea de economii băneşti planificate. — Care sint avantajele încheierii asigurărilor la o virstă mai tinărâ ? — Lăsîhd la o parte conside-, rentele de ordin general, care se referă la faptul că umărul care încheie, un contract de asigurare dovedeşte, prin aceasta, spiritul său de maturitate, prevedere şi grijă faţă de el şi cei apropiaţi lui, am să vă răspund insă direct, cu cifre la această întrebare. Iată, să luăm exemplul asigurării mixte de viaţă. Avind aceleaşi avantaje, un tinăr in virstă de pină la 30 de ani, care încheie o astfel de asigurare pe timp de 15 ani, plăteşte la A.D.A.S., drept cost al asigurării, sume cu peste 11% mai mici decit plătesc asiguraţii in virstă de 46 de ani. In ce priveşte asigurarea elevilor, practicată de A.D.A.S. atit pentru protecţia tinerelor vlăstare ale poporului nostru, cit mai ales pentru educarea lor în spiritul prevederii, tariful acestei asigurări de accidente este cu 50 la mai redus faţă de tariful asigurărilor de accidente obişnuite. Astfel, şi avantajele oferite de această asigurare sunt mult mai numeroase. — Aţi dori să faceţi vreo recomandare deosebită tinerilor şi organizaţiilor de tineret in legătură cu asigurările de stat ? — Statisticile ne arată că riscurile de accidente de tot felul sunt mai frecvente la persoanele tinere. Nu numai noi, cei care ne ocupăm cu asigurările, dar şi organizaţiile de tineret, şcoala, familia, trebuie să stimuleze in preocupările copiilor şi ale tineretului spiritul de prevedere, de chibzuinţă, de economisire. Noi acţionăm, acoperind din punct de vedere material urmările financiare ale unor riscuri, ale unor accidente, inclusiv ale celor produse ca urmare a imprudenţelor. Dar acţiunea de masă — atit de prevenire şi de reducere a accidentelor, cit şi de luare a măsurilor de protecţie contra urmărilor acestora prin asigurare — trebuie întreprinsă de toţi factorii educativi, aceasta fiind o problemă de interes major. Avem însă de făcut o recomandare deosebită părinţilor. A.D.A.S. practică o serie de asigurări pe care ei le pot încheia în folosul copiilor lor. Intre, altele, părinţii pot asigura prin plata lunară a unei sume modeste, fiilor şi fiicelor lor, la anumită virstă, de pildă, pină la majorat, o valoare importantă stabilită anticipat, chiar dacă primele de asigurare au fost plătite numai parţial pînă la data producerii evenimentului asigurat. Ce preconizează A.D.A.S. pentru diversificarea asigurărilor în viitor şi pentru popularizarea şi concretizarea acestora în rindul populaţiei ? — A.D.A.S. se află angajat intr-un continuu proces de prospectare şi cercetare, deschis tuturor sugestiilor ce ne vin din mase, in scopul adoptării de noi forme de asigurare, pe măsura noilor cerinţe sociale, cum şi pentru îmbunătăţirea actualelor forme de asigurare. Folosind sprijinul presei, radio-televiziunii, cinematografiei etc., ne străduim, totodată, să facem mai activ, in mase spiritul prevederii. Pentru atingerea obiectivelor noastre profesionale şi pentru realizarea obiectivelor economice, sociale şi politice generale corespunzătoare etapei in care ne aflăm. A.D.A.S. işi propune să îmbunătăţească eficienţa formelor de asigurare, să dezvolte corespunzător pe cele facultative, să ridice nivelul calitativ şi operativitatea în buna servire a asiguraţilor şi să-şi perfecţioneze continuu metodele de informare a populaţiei şi de popularizare a formelor de asigurare practicate, ceea ce încercăm şi prin această scurtă convorbire. SIMPOZION „I. L CARAGIALE" Sub auspiciile Comitetului de cultură şi educaţie socialistă al municipiului Bucureşti şi Asociaţiei oamenilor de artă din instituţiile teatrale şi muzicale, luni dimineaţa a avut loc la sediul A.T.M. simpozionul „I.L. Caragiale, 125 ani de la naştere". La simpozion au luat cuvintul acad. Şerban Cioculescu, prof. univ. dr. docent Ion Zamfirescu, Liviu Ciulei, prim-regizor la Teatrul „Lucia Sturdza-Bulahdid“, artist emerit, prof. univ. dr. Ion Toboşaru, Valentin Silvestru, Mergarsta Bărbuţă şi Natalia Stancu- Atanasiu, critici de teatru. Vorbitorii au evocat personalitatea remarcabilă, ca om şi scriitor, a lui I. L. Caragiale, reprezentant de seamă al literaturii româneşti, importanţa operei sale ce constituie o mare şi profundă lecţie de realism, preţuirea de care se bucură astăzi,in România socialistă, creația să nenturitoare. AŢI PRIMIT APARTAMENTUL SOLICITAT Deoarece locuia in condiţii necorespunzătoare Staicu Ninel a solicitat conducerii Întreprinderii „Plafar“ Orăştie, unde lucrează la meseria de sudor, sprijinul in vederea obţinerii unei locuinţe. Cum întreprinderea nu beneficiază de fonduri locative, nu l-a putut ajuta decit cu sfatul de a apela la Consiliul popular orăşenesc. A înaintat aici o cerere, a fost şi in audienţă, dar şi consiliul popular l-a ajutat tot cu un sfat : să se transfere la o întreprindere care să-i poată asigură locuinţă. „Nu aş vrea să părăsesc întreprinderea, mă simt legat de colectivul de aici, de locul meu de muncă. Sunt convins că problemă mea poate fi rezolvată. Trebuie doar mai multă înțelegere din partea celor in măsură si rezolve problemele oamenilor muncii“. SITUAŢIA LOCATIVA A TINARULUI STAICU NINEL ŞI A FAMILIEI SALE A FOST REZOLVATA. LA APELUL ZIARULUI NOSTRU, TOVARĂŞUL IONEL LAZAR, PRIM-SECRETAR AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL U.T.C., NE-A RĂSPUNS : In urma cercetărilor efectuate de către tovarăşul Iustin Popa, vicepreşedinte al Consiliului popular Orăştie, împreună cu tovarăşul Nicolae Furdui, inginer şef la E.G.C.L., s-a constatat că, intr-adevăr, patentul locuiește intr-un apartament cu trei camere, împreună cu o altă familie compusă din patru persoane. Datorită situației grele in care locuiește, conducerea întreprinderii „Plafar“ a înaintat Consiliului popular propunerea de a i se repartiza un apartament. Acest apartament, situat in blocul nr. 3, recent dat în folosinţă, a fost atribuit tinărului sudor şi familiei sale. VA PUTEŢI RIDICA DIPLOMA Bureţea Elena din comuna Dor Mărunt, judeţul Ialomiţa, a absolvit prima treaptă a liceului din Lehliu-Gară, secţia UCECOM. La inscriere ştia că după absolvirea primei trepte va mai urma un curs de calificare la locul de mtrică cu durata de 6 luni. A aflat apoi că cele 6 luni s-au transformat in incă doi ani şi, avind o situaţie specială în familie, a solicitat conducerii liceului să i se elibereze diploma de absolventă a 10 clase ca să se Emilia Mureşan, Sibiu . Nu suntem informaţi ca ar fi survenit modificări in probele pentru concursul de admitere la Zootehnie. Disciplinele cunoscute de noi sunt: Zootehnia (disciplina de specialitate), Zoologia şi Biologia generală. Credem că aceleaşi probe sunt prevăzute şi în acest an. După informaţiile pe care le deţinem, broşura se află în tipografie. Nu îndrăznim să mai precizăm o dată probabilă de apariţie. Când vom avea certitudini, vom publică informaţia cuvenită. Pentru disciplina de specialitate pot opta doar absolvenţii liceelor de specialitate care au studiat-o in liceu, precum şi candidaţii care lucrează în specialitate, într-o muncă calificată. Andrei Filip, Arad : Am publicat mai de mult informaţia cu privire la data concursului de admitere : 12 iulie pentru toate formele de invăţâmînt superior — zi, seral şi fără frecvenţă . Înscrierile se fac pînă la data de 9 iulie. La specializările unde concursul se desfăşoară in două etape, prima etapă începe in 11 iulie, iar înscrierile se fac pînă in 3 iulie. La specializările din domeniul ştiinţelor sociale unde candidaţii se înscriu pe baza recomandării primite din partea şcolii ori de la locul de muncă, înscrierile se fac pină in data de 5 iunie. Interesindu-te limbile străine, te informăm ca la secţiile de limbi străine, de largă circulaţie (franceza, rusă, engleză, germană) din cadrul universităţilor se introduce ca a doua specializare limba latină. La specializările de anbi străine (cu două limbi străine), se va introduce o probă scrisă de limba română, proba orală de la specializările din cadrul invăţămîntului pedagogic şi de la secţiile filologice ale îrvăţămîrntului universitar se va notă cu calificativele .,admis“, „respins" şi este de înţeles ca au caracter eliminatoriu. , Specializarea muzică face excepţie. G. I„ str. Popa Lazăr. Bucureşti. Situaţia familială şi profesională se va clarifica destul de curifid incit nu mai fi neliniştita. Absolvirea in Vară a treptei întii la Liceul de mecanică fină pe care-1 urmezi îţi va permite încadrarea in muncă, in profesia insuşită, poată încadra in muncă. N-a putut obţine actul, deoarece conducerea cooperativei de consum din Lehliu nu a fost de acord. Tinara absolventă a fost încadrată, totuşi, in muncă la Întreprinderea de confecţii şi tricotaje din Bucureşti cu condiţia ca in cel mai scurt timp să prezinte certificatul de studii. „Am lucrat aici o lună — ne scrie B.E. — timp in care părinţii mei s-au străduit să-mi obţină certificatul respectiv. Cum n-au reuşit, n-am mai fost primită la lucru şi a trebuit să mă întorc acasă. Stimată redacţie, precizez că nu am semnat nici un contract cu UCECOM şi nu am primit bursă in timpul şcolii“ AM INTERVENIT LA UCECOM. DIN RĂSPUNSUL DIRECŢIEI DE ORGANIZARE ŞI CONTROL, PERSONAl- INVATAMINT, SEMNAT DE TOVARĂŞUL DIRECTOR RACHIERU ION, AFLAM CA . S-a discutat cu conducerea cooperativei şi a liceului din Lehliu pentru a i se elibera petentei diploma de absolvire a 10 clase. Tinara Bureţea Elena se poate prezenta pentru a-şi primi actul de studii solicitat. DOMNIŢA VĂDUVĂ S-ar putea să mai fie nevoie să urmezi, poate, un curs scurt de perfecţionare a calificării, in uzina unde vei lucra, acest lucru râmînind sâ fie decis de întreprindere. Angajarea îrn întreprindere iţi va asigura un venit diin care te vei putea întreţine singură, fără să mai apelezi, la ajutorul matuşii la care locuieşti. In plus, chiar in toamna acestui an te pop înscrie la liceul seral, tot la mecanică fina, să urmezi şi treapta a doua. Iată, deci, că nu vei face nici o pauză în învăţătură. La seral, în treapta a doua, potrivit prevederilor de anul trecut, vei susţine concurs de admitere numai înn cazul în care la liceul tău se vor înscrie mai mulţi candidaţi decit numărul locurilor planificate. Nu suntem de părere sâ mai faci încercarea să urmezi treapta a doua la un liceu de marină , ar fi păcat de pregătirea pe care ai dobindit-o în mecanică fină, o meserie atit de potrivită unei fete. Discută cu dirigintele clasei ori cu directorul liceului problema angajării tale într-o întreprindere de profil şi dacă intimpini greutăţi revin-o cu o scrisoare ori telefonează-ne la 1760 10 — interior 1713. H. N„ Braşov : Există şcoală postliceală de stenodactilografie la Bucureşti şi Cluj-Napoca, dar durează doi ani, nu citeva luni, cum doreşti tu, aici fâcîndu-se stenodactilografie şi în limbi de circulaţie mondială. Un curs mai scurt ai putea urma in cadrul unei universităţi populare, dar de la acest curs nu primeşti certificat de calificare ca stenodactilograf, pe baza căruia să te angajezi într-o muncă. Ar fi mai potrivit ca la lăsarea la vatră să te angajezi şi sa lucrezi intr-un domeniu legat de facultatea pe care aspiri să o urmezi începind din 1978. Mariana Sălăgean, Cimpia Turzii: Nu există şcoli postliceale ori institute care să pregătească profesoare maistre de lucru, de mină , maiştri instructori pentru atelierele şcolare de acest profil sunt promovaţi în condiţiile: In care sunt promovaţi maiştri în întreprinderi. LUCREŢIA LUSTIG VIAŢA BATE LA UŞĂ MARTIE FEBRUARIE 1977 „LEGENDA ŞERIFULUI DIN TENNESSEE“ Ideea acestui film american regizat de Joe Don Baker — care apare şi ca interpret — este aceea că indiferenţa unei colectivităţi favorizează inconştient violenţă, că întreţine uu atit un climat dominant de suspiciune. Uit dezordinea socială şi morală împinsă pînă la crimă. Filmul încearcă şi reuşeşte, în ciuda suprasolicitării unor situaţii, să traducă artistic un mai vechi şi de neuitat adevăr : somnul raţiunii produce monştri. În „Legenda şerifului din Tennessee" demonstraţia că dreptul legii este un bun al tuturor şi nu numai al unui individ ce trebuie să-l exercite in virtutea unor obligaţii administrative, excursul cinematografic asupra îndatoririlor civice nu este făcut insă la cota cea mai inaltă a mijloacelor artistice. Sunt destule goluri în dramaturgia , filmului, efectele insistent căutate sunt lesne de observat şi neplăcut de suportat adesea, dar ceea ce-l singularizează într-o producţie cinematografică numeroasă, unde legea in acţiune reprezintă doar o problemă de performanţă profesională, este pledoaria împotriva dezertărilor morale. A DISPĂRUT O FATĂ“ Film poliţist: „A dispărut o fată“ strecoară intre canoanele genului o observaţie realistă de mare subtilitate. Cu detalii mai puţin comice — în ciuda aparenţelor — şi mai mult satirice. O fineţe demnă are cea mai bună tradiţie a filmului cehoslovac. Regizorul Juraj Herz este dintre aceia ce-şi pun amprenta personalităţii pe subiect şi nu se lasă subjugat de el. Text şi pretext, scenariul nu rămine decit ceea ce se poate citi şi povesti, filmul ceea ce trebuie văzut. Lecţie sigură, binecunoscută de regizor. In acest sens „A dispărut o fată“ este o piesă de virtuozitate. PARADA CHAPLIN" Re micul și pe marele ecran, un film de şi cu Charlie Chaplin este o garanţie nu numai pentru succesul de public dar şi pentruspectacolul de calitate. Intre atitea fericite reluări din filmografia cineastului, „Parada Chaplin“ reprezintă intilnirea cu trei din cele mai bune opere realizate de Chaplin la „First National“ intre anii 1918—1923 : „O viată de ciine“. ..Chariot soldat“, şi „Pelerinul“, toate avind in distribuţie pe Edna Purviance. Sint primele filme pentru care Chaplin are o totală libertate de producător, aceasta insemnind in biografia sa şi treapta de maturitate artistică, momentul cind cineastul ridică spectacolul comic de la bufonadă la emoţie şi apoi la idee, momentul cind umorul său capătă un sens filozofic. In „O viaţă de bine“ tragicomedia are prima sa operă filmică antologică. Nu întimplător apare aici odată cu secvenţă ivit şi birou de plasare al şomerilor şi acel accent social acut pe care Chaplin l-a oferit filmelor sale. In ,,Chariot soldat“ este denunţat militarismul, iar „Pelerinul“ reprezintă un pamflet la adresa dogmelor care atentind la demnitatea omului il mutilează. TUDOR STANESCU TEATRUL SATIRIC-MUZICAl „C. TANASE“ prezintă la Sala SAVOY premiera DESCHIS PENTRU RENOVARE de AL. MIRODAN Muzica: ELLY ROMAN cu : Cristina Stamate, Al. Lulescu, Al. Arşinel, lucia Boga, Mihai Perşa, Ioana Casetti, Nae Lăzărescu, Decebal Curta, Cristian Ştefănescu Cuplul comic fantezist ANTON şi ROMICA Ana Petria, George Enache, Anca Liana, Păstorel Ionescu, Thury Stefan CORPUL DE BALET AL TEATRULUI ORCHESTRA TEATRULUI „C. TĂNASE" Orchestraţii şi conducerea muzicală : DAN ARDELEAN Coregrafia : CORNEL PATRICHI Asistent : SILVIU GABRIE Decoruri : GEORGE DOROSENCO Costume : LILIANA REFERENDARU Regia artistică : NICOLAE DINESCU