Scînteia Tineretului, martie 1977 (Anul 33, nr. 8638-8664)
1977-03-01 / nr. 8638
Expresie a dorinţei comune de a dezvolta pe multiple planuri colaborarea dintre cele două ţâri şi popoare, în interesul cauzei păcii şi cooperării internaţionale VIZITA PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN REPUBLICA COASTA DE FILDEŞ La Palatul prezidenţial din Abidjan Solemnitatea schimbului de înalte distincţii româneşti şi ivoriene In seara zilei de 27 februarie, la Palatul prezidenţial din Abidjan, a avut loc solemnitatea schimbului de Înalte distincţii româneşti şi ivoriene. Preşedintele Republicii Coasta de Fildeş, Felix Houphouet- Boigny, a înmînat tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu „Marea Cruce a Ordinului Naţional“. In cadrul aceleiaşi solemnităţi, preşedintele Republicii Socialiste Romănia, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a iuminat preşedintelui Felix Houphouet-Boigny, şi doamnei Marie Therese Houphouet-Boigny Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I. Cei doi şefi de stat şi soţiile lor s-au felicitat reciproc, şi-au strins cu căldură mîinile. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Felix Houphouet- Boigny s-au întreţinut apoi cordial, într-o atmosferă de stimă şi respect reciproc, in spiritul bunelor relaţii care s-au statornicit şi se dezvoltă intre cele două ţări şi popoare. Momente solemne tovarăşului Nicolae Ceauşescu ţi tovarăşei Elena Ceauşescu le sunt înminate în alte distincţii ivoriene Momente semnificative ale celei de-a doua zile a vizitei • Simbolică dovadă a prieteniei şi încrederii — înmînarea cheii oraşului Abidjan înalţilor oaspeţi români • Pretutindeni, solii poporului român primiţi cu vii manifestaţii de prietenie de locuitorii capitalei ivoriene (relatări ale vizitei în mari unităţi industriale şi în modernul port al oraşului) • Presa ivoriană acordă spaţii largi vizitei solilor poporului român în Coasta de Fildeş • Alte manifestări din programul vizitei ÎN PAGINILE 2 ŞI 3 Proletari din toate ţările, unîţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXXIII, SERIA II, Nr. 8 638 6 PAGINI 30 BANI MARȚI 1 MARTIE 1977 FELIX HOUPHOUET-BOIGNY. „Admiraţia noastră faţa de dinamismul naţiunii române, stima noastră faţă de calea dreaptă pe care aţi ales-o se îmbină, determinez Coasta de Fildeş să dorească foarte mult să se întărească cooperarea dintre ţările noastre în domenii unde ea este deja larg angajată și să căutăm de o manieră pozitivă sectoarele unde ea nu s-a statornicit încă". NICOLAE CEAUŞESCU: „Pornind de la interesele generale ale popoarelor noastre, ale bunăstării lor, ale păcii şi colaborării, putem să dezvoltăm o colaborare foarte largă în toate domeniile de activitate. Şi dacă mai adăugăm — cum aţi menţionat şi dumneavoastră —, şi anumite lucruri comune, ținînd seama de cultura latină, atunci putem fi siguri că între popoarele noastre va exista o colaborare foarte bună". (In pagina a 4-a) ENERGIA SOLUŢIILE TINERILOR valoare productivă, valoare educativă Raţionalizările propuse — dovezi concrete ale spiritului de bun gospodar Dineu oficial în onoarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu Duminică, preşedintele Felix Houphouet-Boigny şi doamna Marie Therese Houphouët- Boigny au oferit, in saloanele Palatului prezidenţial din Abidjan, un dineu oficial în onoarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu. Au participat tovarăşii Gheorghe Oprea, viceprim-ministru al guvernului, Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Nicu Ceauşescu, membru al Biroului, secretar al C.C. al U.T.C., celelalte persoane oficiale care însoţesc pe înalţii oaspeţi români. Au luat parte, de asemenea, Philippe Yace, secretar general al Partidului Democratic din Coasta de Fildeş, preşedintele Adunării Naţionale, Auguste Denise, ministru de stat, Alphonse Boni, preşedintele Curţii Supreme, Mamadou Coulibaly, preşedintele Consiliului Economic şi Social, Arsene Usher Assouan, ministrul afacerilor externe, Kouan Kanga Antoine, primarul capitalei, membri ai Biroului Politic al Partidului Democratic şi ai Biroului Adunării Naţionale, membrii guvernului, reprezentanţi ai organizaţiilor naţionale, Înalte oficialităţi civile şi militare, personalităţi ale vieţii economice, ştiinţifice şi culturale, cu soţiile. Au luat parte şefii misiunilor diplomatice acreditaţi In capitala Ivoriană. In timpul dineului, care s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă cordialitate şi prietenie, preşedintele Felix Houphouet- Boigny şi preşedintele Nicolae Ceauşescu au rostit toasturi. IIII PAG. A 3-A Toasturile preşedinţilor Felix Houphouet-Boigny şi Nicolae Ceauşescu La întreprinderea de prelucrare a fructelor arborelui de cacao După primele două luni ale anului Colectivele muncitoreşti raportează noi şi importante succese PESTE PLAN, OŢEL PENTRU 1500 DE TRACTOARE Furnaliştii de la Hunedoara şi Călan au majorat la 15 000 tone producţia de fontă realizată peste plan în primele două luni ale anului. La rândul lor, formaţiile de lucru care deservesc cuptoarele Martin şi electrice din cadrul Centralei siderurgice Hunedoara au elaborat în acelaşi timp o cantitate suplimentară de oţel echivalentă cu metalul necesar pentru fabricarea a peste 1 500 de tractoare. Beneficiind de o aprovizionare ritmică cu cantităţi sporite de lingouri de oţel incandescente, muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la laminoarele bluming şi semifabricate au obţinut cei mai ridicaţi indici de utilizarea agregatelor şi instalaţiilor, realizind în fiecare zi din februarie in medie cite 250 tone de blumuri şi alte laminate peste prevederi. Succesele siderurgiştilor de aici demonstrează eficienta măsurilor stabilite şi aplicate la toate locurile de muncă pentru folosirea cu randament sporit, a agregatelor, respectarea întocmai a tehnologiilor de lucru și scurtarea duratei de topire și elaborarea șarjelor. IN CONTUL ECONOMIILOR 400000 KWH ENERGIE ELECTRICA In perioada ce s-a scurs din acest an, colectivul întreprinderii Electrocentrale din Rîmnicu Vîlcea a consemnat în contul economiilor o cantitate de energie electrică de peste 400 000 kWh, ceea ce reprezintă echivalentul producției unei , hidrocentrale de pe riul Olt pe timp de 3 zile. Acest succes este, în principal, rezultatul aplicării unor măsuri tehnico-organizatorice vizind optimizarea funcţionării îni cascadă a centralelor hidroelectrice, îmbunătăţirea parametrilor funcţionali ai instalaţiei de climatizare a aceluiaşi obiectiv, raţionalizarea iluminatului in cadrul unităţilor, precum şi a consumului tehnologic propriu al centralelor etc. EFICIENŢA ÎNLOCUITORILOR METALULUI Preocupaţi pentru utilizarea pe scară largă a Înlocuitorilor de metal, aluminiu, fontă etc., lucrătorii Grupului de industrie locală Mureş au asimilat în producţie mai multe produse din poliesteri armaţi cu fibră de sticlă şi din cauciuc. Eficienţa acestor materiale este evidentă. Noile produse au, în toate cazurile, proprietăţi superioare. Dacă în anul trecut gama produselor din poliesteri nu a depăşit 200 tone, în acest an, volumul producţiei de asemenea piese se va ridica la 500 tone, echivalentul a 400 tone oţel şi aluminiu. Intre principalii beneficiari ai noilor produse se numără întreprinderile „Automecanica“ Mediaş, de autocamioane — Braşov şi cea de vagoane Arad. In cadrul aceloraşi preocupări, la întreprinderea „Prodcomplex“ din Tg. Mureş s-au asimilat in producţie mai multe tipuri de manşoane de legătură pentru cabluri electrice de înaltă tensiune, ca şi plăci de protecţie, covoare avertizoare şi elemente de distanţare. Numai în acest an, la întreprinderea tîrgmureşeană vor fi economisite peste 300 tone fontă şi mai mult de 7 milioane cărămizi. De remarcat că un manşon din cauciuc, realizat după noua tehnologie, cintăreşte numai 3 kg, faţă de 40 kg cel din fontă. REDUCERI SUBSTANŢIALE ALE CONSUMULUI DE COMBUSTIBIL Unităţile teritoriale ale Centralei transporte..Hol auto din Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor au reuşit să economisească anul trecut aproape 40 000 tone combustibil convenţional. Cele mai semnificative succese aparţin întreprinderilor auto judeţene Arad, Alba, Bihor, Timiş, Tulcea şi Vîlcea. Pină la sfîrşitul acestui an, lucrătorii acestei centrale, continuind acţiunea de reducere substanţială a consumurilor, vor depăşi cu 80 milioane lei sarcinile de plan, in condiţiile in care costurile legate de exploatarea şi întreţinerea parcului de autovehicule vor fi diminuate cu circa 20 milioane lei. TINEREŢE CONTINUĂ La răscruce de drumuri ori la vetre de sat, dispuse după o subtilă geografie a inimii, între pămînt şi cer, cu cerul pe umeri — monumentele. Sfioase, anonime, modeste chiar, impunind cel mai adesea nu prin ambiţia construcţiei, cit printr-o simplitate soră cu veşnicia. Cuvinte pe măsură, arse-n piatra de rîu, glăsuiesc trecătorului : In amintirea eroilor căzuţi în războiul de Independenţă... ; Recunoştinţă celor care au luptat pentru reîntregirea neamului... ; Slavă eroilor ce s-au jertfit pe frontul antihitlerist.... Dar şi : In anul 1907 ţăranii din această comună s-au răsculat împotriva... Şi : Spuneţi generaţiilor viitoare că noi am făcut jertfa supremă pe cîmpurile de bătălie... Un loc — un monument. Mai multe locuri — acelaşi monument. Istoria însăşi a patriei este, intr-un anume fel, o antologie de monumente. Monumentele... Le ştim, le cunoaştem, ne-am născut şi-am crescu! In tovărăşia lor — şi fiecare păstrează alături de Inimă cel puţin o amintire legată de ele. Eram mici cînd, în ritmul solemn al tobelor pioniereşti, porneam la sărbători şi depunem flori pe modestele socluri. Mai mari, apoi, am învăţat să ne descifrăm inscripţiile, să ne pătrundem de semnificaţii. Şi chiar cînd, uneori, in drumurile noastre de viaţă şi muncă, am trecut pe lîngă ele cu ochi neatent — ele, monumentele, ne-au înţeles şi ne-au iertat, ca nişte tovarăşi buni şi înţelepţi, de durată. Căci din inima pietrei se deschid spre Inima noastră nume obişnuite comune : Ion şi Gheorghe, Vasile şi Marin, Haralambie. Nume de tată şi frate mai mare, de unchi şi bunic, de prieten dulce ca mierea. Şi noi ne infierbintam imaginaţia tînără , oare cum vor fi arătat toţi aceşti Ioni şi Marinic şi Haralambie ? Cu toţii ni-i Închipuiam dorobanţi înalţi şi puternici, şoimi de munte cu oile şapte vieţi în piepturi de aramă ; vedeam Sergenţi cu vestonul încărcat de decoraţii şi ţărani făcînd zid din inimile lor . Pe alei nu se trece în, orice ipostază i-am fi văzut, nu-i puteam înţelege pe eroi altfel decit malţi şi puternici, şi frumoşi, şi mîndri, aşa cum sunt taţii şi fraţii mai mari, şi unchii, şi bunicii noştri. Şi deveneam noi înşine mai mindri, mai puternici şi mai frumoşi în preajma monumentelor. Mă întreb şi astăzi dacă iarba nu răsare cumva din acea parte ascunsă a monumentelor in pămintul mărinimos. Iarba şi griul şi arborii, nn care doinesc din primăvară pînă-n toamnă ciocîrliile. Căci cine poate susţine, la urma urmei, dacă un arbore nu înseamnă un om !? Le revăd acum, la ceas de seară şi capăt de veac de cînd ţara-i Ţară, pe linia zării — monumentele. Sfioase, anonime, modeste — insă demne în măreţia lor simplă şi paşnică. Mai luminoase c-un veac, mai apropiate c-o bătaie de inimă. Şi mă bucur o dată In plus că toate monumentele patriei mele sînt astăzi în grija celei mai tinere vîrste — pionierii. Semn sigur de dragoste, de lumină purtată cu sufletul. Semn sigur de continuă întinerire, într-o ţară recunoscută prin tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte. ION ANDREIŢA SUNT AL VOSTRU CU TOATĂ INIMA Ultimul episod din corespondenţa unui medic militar in războiul de independenţă