Scînteia Tineretului, octombrie 1977 (Anul 33, nr. 8821-8846)
1977-10-01 / nr. 8821
„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 or Dialogul permanent cu tinerii, o cerinţă fundamentală » pentru stilul de muncă al biroului organizaţiei U.T.C. Apreciată prin prisma rezultatelor obţinute in producţie, organizaţia nr. 1 — prelucrări prin aşchiere, din secţia a ll-a, maşini de transportat, a Întreprinderii mecanice Timişoara, se bucură de unanime aprecieri. Tinerii reprezintă 70 la sută din colectivul secţiei, o secţie de ani un şir fruntaşă pe întreprindere. Calitatea produselor executate de tinerii de aici primeşte întotdeauna calificative superioare. Angajamentul utecist luat pentru acest an, de a da suplimentar o automacara hidraulică, a fost îndeplinit. Acţiunile de muncă patriotică, la care uteciştii din organizaţia respectivă au participat alături de ceilalţi tineri din întreprindere, la construcţia căminelor pentru nefamilişti (peste 1 500 de locuri), la extinderea şi modernizarea bazei sportive şi de agrement, întregesc tabloul activităţii acestui colectiv , pe care îl recomandă hărnicia şi dăruirea exemplară. Şi totuşi, conştienţi că rezultatele lor nu exprimă pe de-a întregul posibilităţile (te care dispun, in cadrul adunării generale de alegeri tinerii au fost in unanimitate de acord că, pentru propria autodepăşire, viitorul birou al organizaţiei U.T.C. va trebui să-şi schimbe radical stilul de muncă. In analiza acestui domeniu, esenţial pentru calitatea muncii desfăşurate, vom începe cu o remarcă făcută de Dumitru Muschici, secretarul organizaţiei, căruia tinerii din organizaţie i-au reînnoit mandatul. „Criticile ce au fost adresate vechiului birou şi mie personal îndeosebi devin intr-adevăr eficiente numai dacă în activitatea biroului nostru, cu toţii vom înţelege că responsabilitatea, atît pentru ceea ce facem, cit şi pentru ce nu facem, aparţine Întregului colectiv“. Vorbitorul exprima astfel nevoia colaborării lor permanente in toate domeniile de activitate, necesitate privită ca o finalitate unică. In acest scop, obligaţiile ce revin responsabilului cu munca politico-ideologică, privite din punctul de vedere al rostului organizaţiei U.T.C., nu sunt cu nimic mai prejos celor profesionale. Luările la cuvînt au conturat acest deziderat. Spunea Vasile Sălăşteanu : „Noul birou să-şi impună un stil de muncă ce să-l ÎNTREPRINDEREA MECANICĂ TIMIŞOARA apropie de tineri. Atunci cînd intr-o şedinţă ne fixăm sarcini şi termene precise să le respectăm întocmai“. Cuvintele sale sintetizau de fapt o stare de lucruri pe care mulţi au exemplificat-o prin diverse anomalii doar în aparenţă minore. Aşa, de pildă, Dumitru Arbănaş vorbea despre numărul tot mai mic de excursii organizate, lată insă că Ion Marinescu il contrazice, adăugind că excursii şi competiţii sportive s-au organizat, doar că participarea tinerilor a lăsat de dorit. Explicaţia acestei contradicţii care i-a nedumerit pe mulţi, inclusiv pe secretarul organizaţiei U.T.C., constă in aceea că vechiul responsabil cu probleme de sport şi turism, Nicolae EU, de cele mai multe ori acţiona de unul singur, neizbutind să asigure propriilor acţiuni o pregătire corespunzătoare. Un alt neajuns al stilului de muncă l-a oferit Nicolae Păţitoiu. Vorbind despre constanta preocupare a secţiei de a da piese de calitate, remarca faptul că tinerilor nou angajaţi li se acordă atenţia cuvenită doar atunci cînd in munca şi felul lor de a fi apar manifestări nedorite . „In mod cert, este mult mai eficient să previi un fenomen ca cel al tînărului Ionel M. ajuns să comită acte antisociale, decit să-l elimini după ce el a fost consumat. Pentru aceasta dialogul „în doi“, așa cum se practică de obicei, desigur util, nu suplineşte superioritatea muncii colective“. Abordind intr-un context mai amplu acest aspect, Gheorghe Avram remarca, pe bună dreptate, că roadele muncii biroului ar putea fi cu mult mai consistente dacă acţiunile iniţiate ar fi in aşa fel transmise tinerilor incit ele să fie înţelese ca o necesitate. „Dacă lăcătuşul de la întreţinere, plătit în regie, spunea el, ar înţelege că o maşină defectă trebuie cît mai repede reparată, pentru că de producţia realizată depinde şi retribuţia sa, atunci am putea vorbi realmente de un colectiv cu responsabilităţi reciproc onorate“. Pentru a dobindi caracter de concluzie, afirmaţiei sale ii mai adăugăm precizarea : indiferent de funcţia ocupată in birou, fiecare membru trebuie să-şi înţeleagă atribuţiile prin raportarea lor la interesele producţiei. Cu alte cuvinte, acţiuni ca cele sportive, de pildă, nu trebuie înţelese doar ca un simplu agrement oferit tinerilor, ci ca o posibilitate inedită de cunoaştere reciprocă. Ia fel, abaterea unui tinăr nu trebuie tratată ca un simplu caz de excepţie, ci ca un prilej, nedorit, e adevărat, prin care valorile umanismului socialist își demonstrează capacitatea lor educativă. Astfel au înteles secretarul U.T.C. și întregul birou sprijinul pe care îl solicită tinerilor. ION DANCEA Zi de zi, spirit de iniţiativă, răspundere exemplară (Urmare din pag. I) atins, aşa cum ne-am angajat, 99,5 la sută. Dar nu ne vom opri aici — tindem spre 99,7 la sută.“ Această permanentă şi generoasă aspiraţie către mai bine a devenit, de fapt, starea de conştiinţă, modul de a acţiona al întregului colectiv. Iată-l, de pildă, pe Nicu Tudor, cel care, la 22 de ani, conduce o echipă, în care, fant semnificativ, el este şi cel mai tinăr. ..Am făcut recent un calcul Împreună, ne povesteşte el. In medie, remuneraţia ne va creşte fiecăruia între 17—20 la sută. Este, să o recunoaştem, o creştere substanţială. Dar noi, muncitorii, ştim că, dacă nu se poate „muncă fără pîine", la fel de drept este ca, la condiţii de viaţă mai bune, să răspundem cu un efort mai intens, cu rezultate economice superioare. Răspunsul nostru concret este creşterea capacităţii de producţie în halele I-IV, suplimentarea angajamentului fiecărui tinăr la locul de muncă în medie cu 10% peste sarcinile ce-i revin.“ Un alt pasionat al muncii este şi inginerul Vasile Văduva. Obiectivele actuale ale preocupărilor sale sunt şi ele desprinse din indicaţiile secretarului general al partidului. Ele vizează reducerea consumurilor de energie, prin realizarea unor dispozitive „în premieră pe întreprindere“ , un sistem de stringere a camerelor, un alt sistem de schimbare a anozilor, realizarea unui cric hidraulic de 20 de tone. Deocamdată, inginerul Văduva ezită să se pronunţe asupra unor cifre concrete, asupra unor echivalente exacte ale iniţiativelor sale. Un fapt este insă cert — prin aplicarea lor se va putea trece la realizarea unuia din obiectivele care constituie de mult o preocupare permanentă a colectivului, obţinerea unor importante economii de energie electrică, de fapt a prioritarii pe agenda de lucru a întregii întreprinderi. — Dar — îl întreb — despre creşterea retribuţiei nu vreţi să vorbim ? — Nu spun că nu mă bucură. Dimpotrivă, am discutat pe larg cu băieţii noştri despre acest fapt. Am făcut chiar un calcul şi am ajuns la concluzia că, de fapt, contribuim direct, prin economiile pe care ni le-am propus să le realizăm, la creşterea avuţiei, a bogăţiei noastre sociale. Ca să cîştigăm mai bine, trebuie să economisim, să gospodărim mai bine. Aceeaşi deviză concretă, bătălia pentru economii, o regăsim în acţiune în fiecare secţie, la fiecare loc de muncă. Lăcătuşii Valeriu Drăgulin, Marin Prise,can, Aurel Vasiliu, de la secţia I, s-au angajat, de pildă, să preia in mod direct întreţinerea şi repararea podurilor E.C.L. DIAGRAMA LA ZI A ANGAJĂRII ȘI PASIUNII ÎN MUNCA: • In primele opt luni ale acestui an au fost realizate peste plan 750 tone aluminiu • Calitatea aluminiului va atinge indici intre 99,5—99,7 la sută • Aluminiul de calitatea 99,7 la sută va reprezenta 27 la sută din totalul producţiei • Producţia globală suplimentară va reprezenta 51 milioane Iei, iar producţia marfă 77 milioane Iei • Corespondentul acestui angajament reprezintă între altele — 760 tone aluminiu şi aliaje, 8 300 bucăţi anozi asamblaţi, 1 200 tone aluminiu electrolitic, din hale, de fapt o idee mai veche a întregului colectiv, dar pe care comoditatea şi pasivitatea unora („frica asta de a nu ne lega la cap care încă îi sperie pe unii“ — cum zice cu ciudă inginerul Văduva) a împiedicat-o să devină, mai devreme, realitate. „Cînd vezi, cînd înţelegi că de munca ta depinde direct felul în care cîştigi şi trăieşti mai bine — adaugă Valeriu Drăgulin — nu poţi să te mai mulţumeşti doar cu jumătate de măsură. Economiile de „timpi morţi“ pe care le vom realiza la reparaţia şi întreţinerea podurilor din hală vor face, fără îndoială, să FIECARE DIN CELE PATRU SECTII ALE UZINEI DE electroliza s-a angajat IN ACEST AN: • Obţinerea unei producţii, suplimentare de peste 200 tone aluminiu electrolitic • reducerea consumurilor de anozi asamblaţi cu cite 7 kg la tona de aluminiu • realizarea unui indice de calitate de 99,5 la sută pentru aluminiu electrolitic faţă de 90 la sută cit reprezenta indicele de calitate la data asumării angajamentului, sporească producţia, vor face deci să cîştigăm şi să trăim mai bine“. Alţi tineri, alte calcule, alte proiecte. Şi, ceea ce este mai îmbucurător, cu un numitor comune la fiecare loc de muncă angajamentele concrete în sprijinul producţiei. Electricianului Florea Popescu, de la secţia a IV-a, urmează să-i crească retribuţia în medie cu 19 la sută. De unde, echivalentul firesc pe care şi-l propune : reducerea cu 20 la sută a numărului de prestaţionare a utilajelor şi cu 20 la sută a energiei cheltuite. Marian Truţă şi Dumitru Enache, de la secţia a IlI-a, sunt mai ambiţioşi. La acelaşi procent de creştere a retribuţiei, ei şi-au propus să reducă timpul de staţionare a utilajelor cu 25 la sută. „Mai vedem noi — adaugă Florea Popescu — eu am zis 20 la sută doar aşa, cu modestie, dar să mai veniţi pe aici şi atunci o să stăm de vorbă de fapte, nu numai de angajamente“. Desigur, fiecare tinăr cu care am stat de vorbă îşi face de pe acum calcule, proiecte ca orice bun gospodar — veniturile suplimentare trebuie să capete şi ele o destinaţie precisă, cit mai eficientă. Nicu Tudor, cu cei 230 lei obţinuţi suplimentar (care se adaugă la creşterea venitului soţiei încă din luna trecută) intenţionează să depună un avans pentru o mobilă de sufragerie aşa cum cere apartamentul de curînd primit. Marian Truţă se gîndeşte că n-ar strica ca, pentru prima rată, să facă o surpriză fetiţei sale de un an, „cine a mai văzut o domnişoară în toată firea fără un căruţ modern“ ?, glumeşte el. Dincolo, însă, de glumă. Înţelegem cu exactitate altceva că pentru fiecare din aceşti tineri creşterea veniturilor, care se regăseşte pozitiv în însuşi bugetul lor de viaţă, devine un profund stimulator, o frumoasă raţiune , de a ambiţiona mai mult, mai bun, mai eficient. La plecare, tovarăşul Matei Fira îmi arată o bucată de aluminiu. „Este etalonul de puritate la care năzuiesc şi tind oamenii metalului alb de la Slatina“ — îmi spune el. Un etalon realizat, de fapt, chiar în uzina de electroliză. Deocamdată el este un unicat, o excepţie. Dar o excepţie care, poate confirma o dată mai mult o lege de aur a spiritului muncitoresc — anume că stă in puterea fiecărui muncitor, a fiecărui tinăr să facă din acest etalon o realitate a muncii sale, a producţiei întreprinderii. Şi tocmai de aceea „inima uzinei“ se angajează acum să se afle şi pe viitor în primele rînduri ale muncii, ale ofensivei calităţii, la cotele cele mai înalte de exigenţă ale cincinalului revoluţiei tehnico-ştiinţifice. Astfel înţeleg şi astfel îşi propun să înfăptuiască muncitorii Slatinei principiul celei mai drepte şi echitabile orânduiri : „muncim bine, trăim mai bine“. I Act al răspunderii civice (Urmare din pag. I) rator pentru progresul general, pentru dezvoltarea armonioasă a tuturor judeţelor ţării, parte integrantă a însăşi strategiei construirii socialismului în România. Numeroase colective de oameni ai muncii de pe întreg cuprinsul patriei au raportat în aceste zile realizarea înainte de termen a prevederilor de plan pe cele trei trimestre ale anului 1977, creşterea suplimentară a productivităţii, noi economii de energie, materii prime, materiale şi combustibili, crearea de noi condiţii pentru ridicarea tuturor localităţilor la un nivel superior de civilizaţie materială şi spirituală. Toate acestea, vorbesc de la sine despre Înalta conştiinţă politică, despre responsabilitatea civică, dăruirea şi convingerea fermă a maselor de oameni ai muncii că politica partidului comunist slujeşte cu fidelitate interesele vitale ale întregii naţiuni, că prin tot ceea ce întreprinde, partidul situează in centrul preocupărilor sale omul, bunăstarea şi fericirea sa, că tot ceea ce proiectează partidul se materializează în înfăptuiri care schimbă mereu în mai bine înfăţişarea ţării, viaţa oamenilor. Nenumărate exemple, întreaga realitate a vieţii noastre probează faptul că tocmai datorită înfăptuirii consecvente a acestei politici, poporul nostru este astăzi stăpîn al propriilor avuţii, în egală măsură proprietar şi beneficiar al mijloacelor de producţie. Faptul că însăşi ziua de astăzi, cînd, ca urmare a aplicării sistematice a Programului privind sporirea mai accentuată a nivelului de trai al populaţiei în actualul cincinal, oamenii muncii din alte două ramuri industriale, metalurgia neferoasă şi industria produselor din substanţe abrazive, din cărbune şi grafit beneficiază de majorarea retribuţiei, constituie un argument semnificativ. El se înscrie în ansamblul de măsuri caracterizate prin elementul de continuitate arătat grijii pentru oameni şi din rîndul cărora nu pot lipsi hotărârile referitoare la îmbunătăţirea condiţiilor de locuit, procesul de sistematizare şi urbanizare, îmbunătăţirea ocrotirii mamei şi copilului, a sănătăţii întregului nostru popor, majorarea alocaţiilor de stat pentru copii şi a pensiilor, îmbunătăţirea radicală a învăţămîntului, înflorirea artei şi culturii. Participanţi activi la dezbaterea şi rezolvarea tuturor problemelor de interes cetăţenesc, avîndu-şi reprezentanţii săi aleşi în toate organismele democratice ale ţării, de la consiliile populare comunale şi pină un guvern, tinerii se afirmă ca o forţă hotărîtă să-şi facă pe deplin datoria oriunde patria socialistă le adresează chemarea. Principali beneficiari ai realizărilor prezentului, ai perspectivelor largi pe care le are România de a păşi în rîndul ţărilor avansate din punct de vedere economic, ei işi alătură eforturile constructorilor de nădejde al unei vieţi noi. Exercitindu-şi cu înaltă responsabilitate socială mandatele de deputaţi, dovedind în această calitate spirit gospodăresc, dinamism, iniţiativă, modestie, arătîndu-se a fi adversari ai automulţumirii, aşa cum le cere tuturor activiştilor politici secretarul general al partidului, ei îşi aduc contribuţia la buna desfăşurare a întregii activităţi obşteşti din ţara noastră. Ei împărtăşesc convingerea că rezultatele remarcabile din acest an cu care tinerii se pregătesc să întimpine alegerile de la 20 noiembrie, iniţiativele în producţie, activităţile cetăţeneşti, de înfrumuseţare a localităţilor patriei pot dobîndi o amploare şi mai mare la fiecare loc de muncă, şcoală, uzină, ogor, in fiecare colectiv, în fiecare sat, comună, oraş sau municipiu, unde există noi rezerve nepuse încă suficient în valoare, capabile să le stimuleze capacitatea organizatorică şi de acţiune, noi amenajări care le reclamă prezenţa creatoare şi hărnicia. Iată de ce, tineri deputaţi si tineri alegători deopotrivă, ei privesc votul pe care şi-l vor exprima la 20 noiembrie cu hotărîrea nestrămutată de a urma întocmai indicaţia secretarului general al partidului care, în cuvintarea rostită la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. din 24 septembrie a.c., spunea : „Trebuie să facem ca această campanie electorală care cuprinde întregul nostru popor să prilejuiască o largă dezbatere a problemelor politicii interne si externe, să asigure unirea eforturilor întregului popor pentru înfăptuirea hotaririlor Congresului al Xl-lea. In mod deosebit trebuie să punem accentul pe realizarea sarcinilor ce revin unităţilor administrativ-teritoriale, comunelor, oraşelor şi, desigur, unităţilor economice, sociale de pe teritoriile respective, să acordăm atenţia corespunzătoare problemelor de sistematizare, condiţiilor de muncă şi viaţă ale celor ce muncesc. Alegerile trebuie să constituie o afirmare puternică a unităţii, voinţei şi hotărîrii ferme a întregului nostru popor de a înfăptui neabătut Programul de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare spre comunism“. LA STRlMGEREA RECOLTEI, DIN ZORII ZILEI ŞI PÎNĂ SEARA TlRZIP! ARGEŞ Mijloacele mecanice—folosite la capacitatea maximă La Slobozia de Argeş, noaptea nu măsoară decit patru, cinci ore. Dimineţile gospodarilor din Slobozia incep cu mult Înainte de răsăritul soarelui, iar serile care se lungesc pînă la ora telejurnalului de noapte ii găsesc întoreîndu-se din cimp. Etalonul zi-lumină, cu care ţăranii noştri sînt atit de obişnuiţi e depăşit de multe ori. Terminarea grabnică a recoltării şi depozitării porumbului nu se poate face decit astfel. Tot astfel este intensificat şi ritmul la semănatul culturilor de toamnă. Menţionăm aceste două importante lucrări care acoperă acum calendarul muncii la Slobozia. Seara tîrziu am întâlnit pe Aurel Cojocaru, primarul comunei, Florian Ghi Inea, preşedintele consiliului intercooperatist, pe inginerii Soare Bălăbăneanu şi Sergiu Costache, pe mecanizatorii Alexandru Lazăr, Constantin Petre, Gheorghe Savu şi pe alţi gospodari ai comunei. Era ora nouă. Intr-o scurtă şedinţă, se face bilanţul zilei încheiate, bilanţ din care au reieşit şi unele nereguli analizate critic, se adoptă imediat soluţii pentru remedierea lor astfel incit munca din ziua următoare să fie mai bogată în rezultate. Şi va fi, pentru că a doua zi aveam să constatăm la faţa locului că toate cele 143 de tractoare, 8 combine „Gloria“, 10 maşini de recoltat furaje, tot atitea de amendamente, 27 semănători şi 126 de atelaje lucrau din plin, că toţi locuitorii, toţi tinerii satului sunt în cimp. Tinerii ingineri Soare Bălăbăneanu şi Sergiu Costache, care în urmă cu cîteva ore la şedinţa operativă au promis că vor controla calitatea arăturilor şi pregătirea patului germinativ, erau alături de mecanizatorii care efectuau această lucrare. Pe suprafeţele de pe care s-a recoltat porumbul 80 de tractoare din care 20 de la S.M.A. Merişani au intrat în brazdă. Cu forţa mecanică existentă, zilnic se pregătesc aproape 400 de hectare. Eforturile mecanizatorilor pentru grăbirea arăturilor şi pregătirea patului germinativ sunt însoţite de preocuparea lor pentru executarea de lucrări de cea mai bună calitate. Printre cei mai harnici şi pricepuţi se numără şi mecanizatorii Gheorghe Lungu, Grigore Dobra, Ion Pană, Florea Burcea, Stelian Năstase, Ilie S. Gheorghe, Constantin Diaconu, Gheorghe Savu, Florea Vlad, Constantin Vlad şi mulţi alţiiDespre calitatea lucrărilor efectuate de aceştia inginerulsef al consiliului intercooperatist, Soare Bălăbăneanu, avea numai cuvinte de bună apreciere, neconsemnînd nici o abatere de la regulile agrotehnice. Odată cu începerea arăturilor s-a declanşat şi semănatul griului în cele trei unităţi din consiliul intercooperatist Slobozia. Toate cele 27 de semănători au intrat în terenul exemplar pregătit cu o zi înainte. Marian Rizescu, Ion Stanciu, Marin Zincă, Gheorghe Manea, Alexandru Lazăr, Constantin Petrecu şi ceilalţi participanţi la semănat, reuşesc să introducă sub brazdă sămînţa de grîu pe mai bine de 350 de ha zilnic. Păstrînd acest ritm constant de muncă la semănat, mecanizatorii din Slobozia au putut raporta încheierea lucrării la orz, orzoaică şi masă verde, culturi ce ocupă suprafaţa de 1 485 de hectare. Bune rezultate s-au obţinut şi la însămînţarea griului, care s-a făcut pe 2 500 de hectare din 4 300 planificate. Dar eforturile oamenilor din Slobozia cit şi din Mozăceni şi Ştefan cel Mare — unde se află cele două unităţi aparţinătoare consiliului intercooperatist Slobozia. — sunt concentrate şi la culesul porumbului, strîngerea furajelor şi legumelor. De la început trebuie să arătăm că cei 1 200 de cooperatori prezenţi în lanurile de porumb recoltează zilnic ştiuleţii de pe suprafaţa de o sută de hectare. Alături de oameni, 8 combine efectuează aceeaşi lucrare mecanic. Cu aceste forţe, din cete3 615 ha existente în cultură, porumbul a fost cules de pe 1 700 ha. Producţia strînsă este transportată în pătulele amenajate la Ştefan cel Mare, de către 120 de atelaje şi autocamioanele unităţilor agricole. Cocenii de porumb sunt transformaţi în furaje pentru animale. Cantităţile însilozate se ridică la cifra de 7 600 de tone. In grădini, aceeaşi intensă activitate. Legumicultorii au predat la fondul de stat peste o mie tone legume. La toate punctele de lucru am putut consemna că măsurile luate cu o seară înainte au fost îndeplinite, încă o zi de muncă la Slobozia de Argeș, loc unde ritmul lucrărilor din această perioadă de vîrf a anului poartă adevărata măsură a hărniciei şi priceperii oamenilor : cooperatorii, mecanizatorii, specialiştii, toţi oameni ai Sloboziei de Argeş. OVIDIU MARIAN La C.A.P. Slobozia, judeţul Argeş, semănatul griului se desfăşoară din plin Foto : O. PLECAN Venind în întîmpinarea unor necesităţi ce ţin de dezvoltarea economică a judeţului Cluj, facultatea noastră, Mecanica, reuneşte în momentul de faţă cel mai mare număr de studenţi din toată Politehnica — 2 892, dintre care 2 079 la cursurile de zi. Din acelaşi motiv, profilurilor mai vechi, ca T.C.M., utilaj tehnologic, mecanică agricolă, li s-au adăugat secţii noi cum sunt maşinile unelte, turnătoria, prelucrările metalurgice pentru ingineri, deformaţiile plastice şi tratamentele termice pentru subingineri. La absolvire sintem, aşteptaţi de cîteva mari întreprinderi care se ridică acum in judeţ. Să începi să munceşti într-o întreprindere nouă, cred că este tot ce îşi poate dori mai mult un proaspăt inginer. Ai ocazia să cunoşti utilajele încă de la punerea lor in funcţiune, să participi la probele tehnologice şi, lucru la fel de important, să intri în nucleul pe lingă care se va forma întregul colectiv. Toate acestea implică însă o deosebită stăpînire a meseriei şi asumarea unor mari responsabilităţi. Am reflectat mult la una dintre ideile cuprinse in cuvintarea rostită de secretarul general al partidului cu prilejul deschiderii anului universitar şi anume necesitatea ca fiecare proaspăt inginer să parcurgă, in perioada de stagiu, principalele trepte de îndemînare şi răspundere ale industriei — muncitormaistru-inginer. Ne întîlnim des cu foşti colegi mai mari, acum ingineri în întreprinderile în care noi venim la practică. Şi ei au ajuns, prin propria experienţă, la aceeaşi concluzie — nu poţi să conduci, ca inginer, procese de producţie complicate, dacă nu cunoşti sarcinile fiecărui muncitor ; te izbeşti de mari dificultăţi în proiectare dacă nu ştii cum arată cutare utilaj sau dispozitiv, pe care trebuie să-l perfecţionezi. Şi nu este vorba despre o Cunoaştere superficială, ai trecut într-o plimbare pe lingă ele, le-ai văzut, gata ! Nu, este necesar să te afli pentru un timp la locul de muncă respectiv, să manevrezi utilajul, sa organizezi lucrul unei echipe sau al unui întreg atelier. Numai un asemenea contact — nemijlocit — cu producţia îţi permite libertatea de a adopta soluţii noi, de a opta rapid pentru o decizie sau alta, sarcini curente pentru un specialist. In bună măsură, noi parcurgem şi in facultate treptele de care vorbeam. Trebuie să facem însă in aşa fel — şi eu am convingerea că putem să ne asumăm o asemenea sarcină şi să ne achităm de ea — incit stagiatura să devină o perioadă de muncă propriu-zisă ca muncitor, ca maistru, ca inginer. De învăţat să învăţăm în timpul facultăţii. Ca stagiari , să muncim în fiecare dintre locurile în care vom fi încadraţi să o facem cu eficienţă. Facultatea are posibilitatea să scurteze ciclul de intrare a unui absolvent în atribuţiile funcţiei pentru care a fost pregătit, întreaga economie şi mai ales întreprinderile care se ridică acum au nevoie cit mai repede de ingineri bine pregătiţi. Tot facultatea este cea care poate conferi stagiaturii valenţe noi. Dacă absolvenţii vin în întreprindere stăpîni pe o meserie, cu cunoştinţe de organizare a muncii, familiarizaţi cu probleme de proiectare, de cercetare, ei pot să preia din prima clipă executarea unor piese complicate pe un utilaj modern, pot să parcurgă rapid celelalte trepte, realizînd în munca lor valori din ce în ce mai mari. Asumindu-şi această sarcină, asociaţia studenţească din facultatea noastră a analizat experienţade la care pornim şi a stabilit principalele direcţii de acţiune în acest an. Este o realitate faptul că absolvenţii de liceu vin în facultate cu o pregătire practică diferenţiată. Unii stăpinesc datele unei meserii, alţii vin aici să-i înveţe abc-ul. De aceea, după o testare, am stabilit grupe de lucru în care studenţii proveniţi din licee industriale să-i familiarizeze, în termen cit mai scurt, pe colegii lor cu utilajele, cu sarcinile planului pe care îl avem în ateliere. Toţi studenţii, fără excepţie, trebuie să părăsească facultatea stăpîni pe o meserie — Iată o nouă sarcină desprinsă din indicaţiile secretarului general. Cînd spun „stăpîni“, mă gîndesc la ceva mai mult decit simple deprinderi şi îndeminări. Vom fi ingineri, şi noi trebuie să cunoaştem meseriile din profilul mecanic şi sub aspectul teoretic, ştiinţific. Începînd cu acest an, cadrele didactice includ în norma lor şi activitatea practică. Ne vor ajuta să ne însuşim cunoştinţe de amănunt, privind caracteristicile materialelor de care ne servim, regimul de lucru, normele de timp, geometria sculelor şi multe altele. Dispunem de cîteva ateliere bine utilate, iar da la anul, vom avea cela mai moderne spaţii de producţie din Cluj-Napoca ; este de datoria noastră să ridicăm planul pe care-1 realizăm la nivelul dotărilor. In actualul plan de producţie — evaluat la 1 500 000 lei, executăm un strung universal de masă destinat atelierelor şcoală, un utilaj pentru construcţii (conceput şi proiectat de către studenţi, sub conducerea cadrelor didactice), o serie de piese şi dispozitive realizate prin tehnologii şi cu materiale noi, pe care întreprinderile nu le-au adoptat încă. Viitorul plan va fi alcătuit, cu preponderenţă, din piese, utilaje, scule proiectate pe baza cercetărilor proprii. Atelierele noi ne vor permite şi preluarea mai multor sarcini ce ţin de organizarea muncii. Am luat legătura cu organizaţiile U.T.C. din întreprinderile in care efectuăm o parte din practică pentru ca să asigurăm locuri de muncă pentru fiecare student. Spaţiile intrate recent in dotarea facultăţii înlesnesc cuprinderea unui număr sporit de studenţi, în activitatea de proiectare şi cercetare. S-au alcătuit colective mixte — cadre didactice-studenţi,-specialişti careau preluat un număr important de teme din planurile unor institute centrale sau mari unităţi economice. Desfăşurîndu-se la acest nivel întregul proces de Învăţământ, vom intra în întreprinderile în care vom fi repartizaţi stăpîni pe principalele date ale meseriei noastre. Stagiatura va relua, într-un timp pe care noi îl putem concentra, treptele parcurse în facultate, la un alt nivel. Al muncii producătoare de valori. I VASILE SOPORAN student, anul IV, secţia utilaj tehnologic, preşedintele Consiliului A.S.C. Facultiatea de mecanica. Institutul politehnic Cluj-Napoca Stagiatura - o perioadă căreia facultatea îi poate conferi valenţe noi SÍMBÁTA 7 OCTOMBRIE 1977 I VRANCEA In plantaţiile viticole, zilnic mii de tineri, elevi în podgoriile vrîncene, campania de recoltare a strugurilor susţinută de forţe sporite se află în perioada de vîrf. Din municipiul Focşani, vin în fiecare zi la cules peste 8 000 de elevi şi angajaţi ai unităţilor economice care, alături de cooperatorii şi lucrătorii din I.A.S.-uri, depun eforturi susţinute pentru ca re-colta de struguri din această toamnă să fie adunată şi prelucrată intr-un timp cit mai scurt. La C.A.P. Tîmboieşti, bunăoară, zilnic sunt prezenţi la lucru pentru a strînge rodul unui an întreg de muncă peste 460 de elevi. Tînăra ingineră Maria Davidoiu, şefa fermei nr. 4, ne spunea despre ei că sînt un ajutor de nădejde, că muncesc cu multă hărnicie şi răspundere. Aici ziua-lumină se foloseşte din plin, astfel că s-au recoltat pînă în prezent 4 000 tone struguri. Pe uliţele comunei, întîlnim doar remorci, camioane, căruţe intr-un neîntrerupt du-te-vino din vie la centrul de vinificaţie. Oamenii se află din zori şi pînă noaptea la cules. Cu forţe sporite se lucrează şi în plantaţiile I.A.S. Cereşti, Odobeşti, Panciu. La, I.A.S. Odobeşti in cimp, la cele 15 centre de vinificaţie sunt masate forte sporite, vinificîndu-se aproximativ 700 tone zilnic. In sprijinul întreprinderii, la recoltat participă si peste 800 de elevi de la Liceul „Alexandru loan Cuza“ si 780, de la Liceul „Unirea“ din Focşani. Tinărul, profesor Gheorghe Chelmuş lucrează alături de o echipă formată din 42 de elevi, echipă din care se evidenţiază tinerii Gabriela Moise, Graţiela Varvara, Tiberiu Loghin, Marilena Covaci, Tovarăşul Valeriu Stoica, primul secretar al Comitetului municipal Focşani al U.T.C., care participă alături de aceşti elevi la recoltat, ne-a spus că ei au cules pină acum 1400 tone de struguri. De asemenea, o parte din studenţii de la Facultatea de medicină din Bucureşti, veniţi in sprijinul I.A.S. Odobeşti, sunt repartizaţi pe ferme, aducindu-şi în această toamnă un aport substanțial la stringerea recoltei de struguri. Notăm pentru hărnicia de care dau dovadă pe: Vlădimir Elie, Sebastian Ionescu, Eugen Podoleanu. Totodată, se remarcă și echipele de lucrători conduse de Dumitru Costin, Miron Staicu, Dumitru Ciobanu. Dintre cei mai buni se detaşează tinerii mecanizatori Ion Lelea şi Nica Cristi. La oracînd apar aceste rînduri, campania în podgoriile Urecheşti, Cîrligele, Coteşti, Panciu, susţinute de forţe sporite, şi prin contribuţia celor peste 20 000 de elevi care se află zilnic la recoltat, atinge perioada de vîrf. ALEXANDRU DEȘLIU La ferma Moara Nouă a I.P.Z.L.F. Pucioasa, vinetele recoltate ajung in aceeasi zi la consumatori Foto : O. PLECAN